MIJLOACE PENTRU MĂSURAREA MĂRIMILOR GEOMETRICE

MIJLOACE DE MĂSURAT LUNGIMI

MĂSURI Ruletă

Măsuri de lungimi cu repere Rglă metalică

Fir de măsurat

Cală plan-paralelă

Măsuri de lungimi terminale Leră

Calibru

Miră

Panglică topografică

Măsuri de lungimi mixte Panglică de măsurat pentru croitorie şi cizmărie

Ruletă de măsurat cu lest

Metru articulat

Şubler

Micrometru
INSTRUMENTE
Comparator

Compas de măsurat

Aparate de măsurat ecartamentul căii ferate

Optimetru
APARATE
Opticator

Microscop de măsurat lungimi

Maşină de măsurat lungimea ţesăturilor

MAŞINI ŞI INSTALAŢII Maşină universală de măsurat

Interferometru cu laser

Măsuri terminale pentru lungimi

Sunt măsuri ale căror valori reprezintă distanţa dintre suprafeţele terminale
perpendiculare pe axa de măsurare, numite suprafeţe de măsurare.

Clasificare:

 lame plan-paralele;

 cale plan-paralele;

 calibre;

 lere pentru grosimi;

 sfere.

Lamele plan-paralele

Sunt confecţionate din stică optică, folosite pentru verificarea planităţii

suprafeţelor prelucrate prin lepuire şi au formă cilindrică, iar cele două baze au
suprafeţe perfect plane şi paralele.

Se păstrează în truse , iar pentru verificare se pot folosi una sau mai multe la un
loc.

Calele plan-paralele

Se folosesc la conservarea şi transmiterea unităţii de măsurare a lungimii, cât şi

pentru verificarea şi reglare instrumentelor de măsurare. Au formă
paralelipipedică, cu două suprafeţe de măsurare plane şi paralele, cu finisare
foarte bună. Se confecţionează din oţel, carburi metalice cu W, materiale
ceramice, cu coeficient de dilatare termică liniară mică între 10 şi 300C, şi duritate
de 65 HRC. Suprafeţeţe de măsurare au o rugozitate de 0,012 mm, materialul
nefiind magnetic.
Abaterile calelor plan-paralele:
a.abaterea lungimii mediane;
b.abaterea de la paralelism;
c.abaterea de la perpendicularitate
.
Se prezintă în truse şi se folosesc în blocuri
de cale.

Indicaţii
la utilizare:
-se şterg înainte de utilizare;
-se verifică periodic;
-se ţin la aceeaşi temperatură înainte de utilizare;
-se curăţă, se ung şi se inreoduc în trusă după
utilizare;
-se evită utilizarea lor în încăperi cu umiditate
mare sau supraîncălzite.
Calibrele
 Măsuri terminale, folosite la controlul
dimensiunilor, al formelor şi al poziţiei
relative a pieselor.
 Sunt mijloace de verificare, deoarece nu
măsoară efectiv dimensiunile, ci verifică
dacă acestea corespund sau nu
prescripţiilor din desenul de execuţie.
 Se folosesc la verificarea
valorilor extreme admisibile.

Lerele (spionii)
  Sunt măsuri terminale cu valoare unică, în formă de lamelă metalică
flexibilă şi se utilizează la verificarea interstiţiului dintre două suprafeţe
prelucrate, la reglarea şi apoi la verificarea reglajului unor mecanisme, la
determinarea jocului apărut ca urmare a uzurii mecanismului.

Sferele

 Sunt bile calibrate de diametre diferite, utilizate la controlul conicităţilor

interioare. Ele sunt păstrate în truse.

Măsuri de lungime cu repere

Sunt măsuri ale căror valori sunt reprezentate de distanţa dintre două repere,
trasate perpendicular pe axa de măsurare (rigle cu valori unice şi rigle cu valori
multiple).

 Metrul etalon – prototip internaţional: este o bară executată dintr-un aliaj

cu 90%Pt şi 10% Ir, cu secţiunea în formă de “k”, înscrisă într-un pătrat cu
latura de 20 mm. La capete are trasate câte trei repere, astfel încât distanţa
dintre reperele centrale este de 1 m, la temperatura de 200C.

 Metrul etalon – prototip naţional: este o riglă confecţionată din acelaşi

aliaj ca şi prototipul internaţional, având în plus un reper trasat la 0,5 m;
are simbolul 6c şi este păstrat la Institutul Naţional de Metrologie
Bucureşti.

Riglele

Sunt confecţionate sub formă de bară rigidă, putând fi alcătuite dintr-un singur
element (rigle rigide) sau din mai multe elemente (rigle flexibile).

Cele mai utilizate sunt:

  Rigle metalice rigide (etalon sau de lucru), se utilizează la măsurare sau
verificare şi sunt confecţionate din oţel inoxidabil (de verificare) sau oţel
carbon (de lucru).

 Rigle de contracţie, flexibile, utilizate în turnătorii; gradaţiile ţin seama de

contracţia pieselor la răcire; au valoarea diviziunii mai mare cu 1; 1,5 şi 2%.

 Metrii şi dublu-metrii, se confecţionează din lemn şi se folosesc la

măsurarea ţesăturilor, fiind divizaţi în cm, cu repere 0 şi 100.

-metru pliant din lemn

-riglă

-metru metalic articulat

Ruletele
Măsuri de lungime cu valori multiple, sub formă de benzi, divizate în unităţi de
lungime, fixate la un capăt de axul unui dispozitiv şi care le rulează în interiorul
unei carcase.

Se fabrică în variantele:

 Rulete obişnuite folosite la măsurări curente în industrie

 Rulete cu lest, folosite în plan vertical, pentru măsurarea stocurilor din

rezervoare;

 Rulete de buzunar, pentru măsurări curente.

Panglicile de măsurare

Măsuri cu repere cu scară unilaterală,

sau cu valori multiple, sub formă de
bandă.

Se fabrică în variantele:

 Panglici topografice metalice, utilizate la măsurări topografice obişnuite;

 Panglici din ţesături textile sau din mase plastice, utilizate în croitorie;

 Benzi fe hârtie, utilizate la măsurări informative în industria textilă.

Instrumente cu riglă şi cursor pentru măsurat lungimi

Sunt formate dintr-o riglă, care are un cioc sau un braţ la un capăt, şi un cursor cu
braţ. Suprafeţele de măsurare se află între feţele interioare ale ciocurilor sau ale
braţelor.

1.Cuplele
  Sunt instrumente din lemn, folosite la măsurări exterioare în domeniul
forestier şi în industria prelucrării lemnului;

 Sunt divizate în cm şi au domeniul de măsurare cuprins între 50 şi 100 cm;

Cuplele de buzunar, se folosesc la măsurarea grosimii scândurilor, fiind divizate în

mm şi având domeniul de măsurare între 100 şi 150

2.Zoometrele

 Sunt instrumente utilizate la măsurarea înălţimii, lungimii şi grosimii

animalelor

3.Şublerul

 Constructiv, poate fi cu una sau două

perechi de ciocuri şi cu tijă de
adâncime.

 După destinaţie, poate fi:

a.Şubler de exterior şi interior

 Se foloseşte pentru măsurarea dimensiunilor interioare şi exterioare,
putând fi prevăzut cu tijă de adâncime (fig.1)
 Părţi componente: 1, 2-
ciocuri; 3-suprafeţe de
măsurare; 4-vernier; 5-
riglă; 6-şurub de
fixareEste cel mai
răspândit mijloc pentru
măsurat lungimi şi este
format dintr-o riglă cu
scară gradată şi un cursor cu vernier. Precizia de măsurare: 0,1 mm; 0,05
mm; 0,02 mm.
  Şublerele sunt caracterizate de: limita superioară de măsurare (mm),
exactitatea de măsurare, grosimea peste cele două ciocuri, lungimea
ciocurilor şi greutatea lor.
 Limita superioară de măsurare, L: 150; 200; 300; 500; 800; 1500; 2000 mm.
b.Şublere de adâncime

 Se utilizează numai pentru măsurarea

adâncimilor.

 Rigla gradată culisează într-un suport-

traversă, care poate fi vernierul, suprafaţa
de sprijin fiind lama.

 Măsurarea se face aşezând şublerul pe suprafaţa frontală a găurii care se

măsoară.

c.Şublere de trasaj

 Sunt compuse dintr-o riglă fixată pe o talpă de fontă cu baza plană,

care se foloseşte la poziţionare pe masa de trasaj.

 Pe riglă se deplasează cursorul cu cioc ascuţit, pentru trasaj (sau în

unele variante constructive, plat, pentru măsurare).
d.Şublerele pentru roţi dinţate
 Sunt formate din două rigle perpendiculare una pe alta, fiecare
având cursor şi vernier.
 Aceste şublere sunt folosite exclusiv pentru măsurarea grosimii
dinţilor roţilor dinţate.

4.Compasurile de măsurat

Sunt compuse din bare articulate, terminate cu

vârfuri utilizate pentru încadrarea piesei de măsurat.
Ele sunt prevăzute cu un sector circular, divizat în
unităţi de lungime.
Instrumente cu şurub micrometric de măsurat lungimi

Micrometrele

 Funcţionează pe baza transformării mişcării de rotaţie a unui şurub

micrometric în mişcare de translaţie

 Pasul şurubului micrometric este de 0,5 mm, deci la o rotaţie completă a

tamburului, deplasarea liniară a tijei este de 0,5 mm.

 Au precizie de măsurare mai mare ca şublerele (0,01;

0,002 sau 0,001 mm).

1.Micrometre de exterior

 Deschiderea potcoavei, reprezintă elementul determinant al limitei de

măsurare (domeniile de măsurare cresc din 25 în 25 de mm şi sunt fabricate
în variantele de la 0 la 500 mm)

 Părţi componente: 1-potcoavă; 2-braţ

cilindric; 3-nicovală; 4-tija şurubului
micrometric; 5-tambur; 6-dispozitiv
de fixare; 7-dispozitiv de limitare a
forţei.

 Cititra constă în determinarea mm şi

a ½ de mm pe braţul cilindric şi a sutimilor pe tambur.

2.Micrometrele pentru roţi dinţate

-sunt micrometre de exterior utilizate pentru măsurarea

elementelor constructive ale roţilor dinţate. Au ca
elemente caracteristice suprafeţele de măsurare sub
formă de talere, care se folosesc la măsurarea cotei
peste dinţi, la roţile dinţate cilindrice. Diametrul minim
al talerelor este de 25 mm. Limitele superioare de
măsurare sunt cuprinse între 25 şi 100 mm.
3.Micrometrele pentru filete
-se folosesc pentru măsurarea diametrului mediu,a
diametrului interior şi exterior al filetelor. Ele se
deosebesc de cele obişnuite prin utilizarea unor
vârfuri de măsurare speciale, care se introduc în
alezaje speciale practicate în tija şi în nicovala
micrometrelor. Limita superioară de măsurare este
cuprinsă între 25 şi 200 mm.
Aparate comparatoare

 Sunt aparate cu amplificare, folosite la compararea dimensiunilor liniare ale

pieselor măsurate, în raport cu dimensiunea de comparaţie.
Clasificare:

-comparatoarele cu cadran circular;

-comparatoarele cu pârghie;
-comparatoarele de interior;
-minimetrele,
-ortotestele;
-pasametrele,
-optimetrele;
 Cu excepţia optimetrelor (aparate opticomecanice), celelalte sunt aparate
cu amplificare mecanică.
 Scara gradată are100diviziuni, iar deplasarea palpatorului cu1 mm duce la
rotirea acului indicator cu 3600. Pentru măsurare,se fixează într-un suport.
 Pentru a verifica funcţionarea se ridică şi se coboară tija 2 cu ajutorul
butonului 5.
 Reglarea la zero se face fixând comparatorul în suport şi punându-l în
contact cu blocul de cale de reglare. După măsurare, se aduce reperul zero
în dreptul acului indicator, prin desfacerea şurubului 4 şi rotirea ramei 3
odată cu cadranul circular. Indicii 7 arată câmpul de toleranţă stabilit
conform documentaţiei constructive.