1

Marimi geometrice.Masurare,control.

Marimile geometrice ale unui obiect se refera la:

-dimensiuni, care pot fi liniare sau unghiulare.
-suprafete
-volum
Masurarea si controlul acestor marimi geometrice se executa cu
mijloace de masurare adecvate elementului masurat atat din
punct de vedere al marimilor masurate,cat si a dimensiunii
masurate,al gradului de precizie cerut,al vitezei de masurare
dorite.Prin masurare se determina valoarea unei marimi in raport
cu o marime de acelasi fel luata drept unitate.
Controlul include notiunea de calitate si presupune:
-masurarea si compararea valorii marimii efective cu cerintele
impuse
-verificarea valorii marimii daca este in limitele prescrise
Prin verificare se stabileste daca valoarea determinata
corespunde valorii impuse,compararea facandu-se direct cu
marimea impusa.Notiunea de verificare este mai apropiata de
notiunea de control.De obicei, in practica de productie de zi cu zi,
notiunile de masurare,control,verificare nu sunt bine
delimitate,ele facandu-se in mod egal.
1.2

Masurarea si controlul dimensiunilor liniare

Notiunea de dimensiune liniara inglobeaza notiunea de lungime.

Prin notiunea de lungime se intelege:

-o marime fundamentala in sistemul international(SI) ce

caracterizeaza dimensiunile corpurilor si pozitia lor relativa;
-dimensiunea cea mai mare a unui corp, a unui paralelipiped sau
a unui dreptunghi.
Notiunea de lungime se refera la:
-inaltime
-latime (grosime)
-lungime (dimensiunea cea mai mare a paralelipipedului)
-diametru
-distanta etc.
Lungimea are simbolul l.

Unitatea de masura
Unitatea de masura pentru lungime in SI este metrul si are
simbolul m.
Metrul este lungimea drumului parcurs de lumina in vid, in
timp de 1/299 792 458 dintr-o secunda.
In tabel sunt date o parte din unitatile de masura pentru lungime.

Unitati de masura in SI

Alte unitati de masura

simbo
l

Denumire
multipli

valoar
e

Denumire

simbo
l

valoar
e

km

103m

inch(tol)

in

0,0254m

hectometru

hm

102m

yard

yd

0,9144m

decametru

dam

10m

foot(picior ft
)

0,3048m

metru

mila
marina

1852m

kilometru

submultipl
i

mlm

dm

10-1m

mila
terestra

centimetru

cm

10-2m

an lumina

al

~1016m

milimetru

mm

10-3m

angstrm

10-10m

micrometr
u

10-6m

decimetru

~1609m

Abateri si tolerante dimensionale

SR EN 20286-1 defineste bazele sistemului ISO de tolerante
si ajustaje. Imprecizia inevitabila a procedeelor de fabricare la
realizarea riguroasa a dimensiunii stabilite prin calcul (dimensiune
nominala).
Dimensiunea nominala trebuie tolerata astfel incat dimensiunea
efectiv realizata sa fie cuprinsa intre dimensiuni limita
(dimensiunea minima si dimensiunea maxima),astfel incat sa fie
asigurate cerintele de functionare a piesei
Pentru ca fiecare piesa sa-si poata indeplini rolul in ansamblu, se
impun abateri la dimensiunea nominala.Valorile acestor abateri se
aleg din standard.Abaterile limita pot avea valori
pozitive,negative sau zero.Toleranta la dimensiune este diferenta
dintre dimensiunile limita sau dintre abaterile limita.Daca
dimensiunea efectiva nu depaseste dimensiunile limita piesa isi
indeplineste rolul functional.
Dimensiunea efectiva trebuie sa aiba valoarea cuprinsa
intre dimensiunile limita sau sa fie egala cu una dintre
acestea
Prin ansamblarea a doua piese cu aceiasi dimensiune nominala N
se obtine un ajustaj.Suprafetele ce formeaza ajustajul se numesc
arbore respective alezaj.
Arborele este un termen utilizat conventional, pentru a
descrie o caracteristica dimensionala exterioara a unei
piese, inclusiv a unei piese care nu este cilindrica.
Alezajul este un termen utilizat conventional, pentru a
descrie o caracteristica dimensionala interioara a unei
piese, inclusiv a unei piese care nu este cilindrica.
Dimensiune nominala (ND, Nd)
30+0,035Abatere superioara (ES, es)
-0,020

Abatere inferioara (Ei, ei)

Dimensiune maxima (Dmax, dmax) 30, 035mm

Dimensiune minima (Dmin, dmin) 29, 980mm
Toleranta (TD, Td) 0,055mm
Simbolurile pentru alezaje se scriu cu majuscule, iar
pentru arbori cu litere mici.Abaterea superioara se scrie
deasupra abaterii inferioare.
Notiunile referitoare la caracteristicile dimensionale ale
suprafetelor pieselor le exemplificam pe ansamblu in fig 1.1 si
componenetele sale reprezintate in figura 1.2

Fig.1.1

Fig. 1.2

Prin ansamblarea bucsei in support se realizeaza un ajustaj

la fel ca intre arbore si bucsa.Ajustajul apare prin ansamblarea a
doua piese cu aceiasi dimensiune nominala.In exemplul dat
dimensiunile nominale ce participa la formarea ajustajelor sunt
45(suport bucsa) si 25(bucsa-arbore).In urma asamblari,bucsa
trebuie sa fie fixa fata de support(ajustaj cu strangere),iar
arborele trebuie sa se poata roti fata de bucsa (ajustaj cu
joc).Alegerea abaterilor dimensiunilor pieselor componenete ale
ansamblului din fig 1.3 se face pornind de la rolul lor
functional..Se alege sistemul alezajului unitar,ceea ce inseamna
ca pentru o anumita toleranta se obtin ajustaje diferite,variind
pozitia campului de toleranta a arborelui.In tabelul 1.4 este
exemplificata obtinerea tipului de ajustaj dorit in sistemul alezaj
unitar.In sistemul arbore-unitar,tipul de ajustaj se obtine variind
pozitia campului de toleranta al alezajului.

Diametrul
alezajului
25+0,033
-0

Diametrul
arborelui

Tipul de ajustaj

Observatii

25-0,020

Ajustaj cu joc

Ajustaj ales

-0,041

250,007

Ajustaj intermediar Abatere

superioara +0,007
Abatere inferioara 0,007

25+0,035
-0,022

45+0,039
0

45-0,050

Ajustaj cu
strangere

Abatere limita sunt

valori pozitive

Ajustaj cu joc

Abaterile limita sunt

valori negative

-0,075

450
-0,025

45+0,065
+0,042

Ajustaj intermediar Abaterea superioara

este 0

Ajustaj cu
strangere

Ajustaj ales

Fig
1.4
Sistemul alezaj unitar este preferat deoarece sunt mai usor de
realizat tolerante diferite la arbore decat la alezaj,din

considerente tehnologice, alezajele prelucrandu-se mai

usor.Ajustajul intermediar poate fi cu joc sau cu strangere.Desenul
final al celor trei piese ale ansamblului din fig 1.5 este prezentat
in fig 1.6
Clasa de toleranta

Abateri limita pentru

domeniul de dimensiuni
(mm)

Simbo Descriere
l

de la
0,5m
m
pana
la
3mm

Peste
3mm
pana
la
6mm

Peste
6mm
pana
la
30m
m

Peste
30mm
pana la
120m
m

Peste
120m
m pana
la
400m
m

fina

0,05

0,0
5

0,1

0,15

0,2

mijlocie

0,1

0,1

0,2

0,3

0,5

grosiera

0,2

0,3

0,5

0,8

1,2

grosolana

0,5

1,5

2,5
Fig 1.5

Fig. 1.6
Pe un desen sunt cote tolerate pentru dimensiunile
functionale ale piesei si cote netolerate pentru
dimensiunile nefunctionale
Dimensiunile 25 si 45 sunt dimensiuni functionale si cotele
respective sunt cote tolerate.Dimensiunile 32,37,41 sunt
dimensiuni nefunctionale si cotele respective sunt cote netolerate
(cote libere).Abaterile cotelor netolerate sunt date in tabelul 1.5 in
functie de clasa de toleranta inscrisa pe desenul de executie al
piesei.Pe desenul de executie,la conditii tehnice,se inscrie clasa
de toleranta pentru cotele netolerate,conform ISO 2768 cuprins in
standardul SR EN 22768-1:1995.Daca in urma executiei piesei
dimensiunea efectiva nu se incadreaza in toleranta impusa,piesa poate fi:

-rebut recuperabil, daca:

Dimensiunea efectiva > dimensiunea maxima, pentru arbori;
Dimensiunea efectiva < dimensiunea minima, pentru alezaje;
-rebut nerecuperabil, daca;
Dimensiunea efectiva < dimensiunea minima, pentru arbori;
Dimensiunea efectiva > dimensiunea maxima,pentru alezaje;

Mijloace de masurare pentru lungimi

Masurarea si controlul dimensiunilor liniare se face cu mijloace de
masurare pentru lungimi.O parte din mijloacele de masurare
pentru lungimi sunt date
in tabelul 1.7.

Tab.
1.7

Masuri de lungime
Masura de lungime este un mijloc de masurare care
materializeaza unitatea de masura, multiplii si/sau
submultiplii lungimii.
Masurile de lungime pot fi:
a) Masura de lungime cu repere este masura de lungime cu
valoare unica sau cu valoare multipla care materializeaza
lungimea intre doua sau mai multe repere ale unei scari
gradate.Ea este valoarea unica atunci cand are numai doua
repere si cu valoare multipla cand are mai multe repere.
Pe masura cu repere este trasata scara gradata.Reperul 0
al scarii gradate nu se suprapune cu suprafata de
masurare (suprafata frontala).
Dintre masurile de lungime cu repere,amintim:
-RULETA DE MASURAT este o banda de metal sau de tesatura
textila,cu sau fara insertie metalica,divizata in unitati de
lungime.Un capat al benzii de masurat este fixat de axul unui
dispozitiv de infasurare ce ruleaza banda in interiorul unei casete.
-RIGLA DE MASURAT (STAS 2426-88) are forma de prisma
dreapta, utilizata in masurari curente de lungimi.Valoarea
diviziuni este de 1 mm si este egala cu lungimea diviziunii.
-FIRUL DE MASURAT este o masura cu valoare unica sau cu valori
multiple, construit dintr-un singur segment flexibil in forma de
fir,cu sectiune circulara construita din metal(de exemplu,firul
geodezic).
b) Masura de lungime terminala este masura de lungime cu
valoare unica sau multipla, materializata de distanta dintre doua
suprafete de masurare.
Suprafetele de masurare sunt perpendiculare pe axa de
masurare.

Pe masurile terminale nu sunt trasate scari gradate.Pe ele

sunt inscriptionate valoarea pe care o materializeaza.
Dintre masurile de lungime terminale,amintim:
-CALA PLAN-PARALELA (STAS 2517-79) este in forma de
paralelipiped
dreptunghic avand doua suprafete opuse plane si
paralele,denumite suprafete de masurare cu proprietati de
aderare.Distanta dintre cele doua suprafete de masurare
reprezinta lungimea nominala (simbol l)a calei si valoarea ei este
inscrisa in milimetrii pe una dintre suprafetele ei(tabelul 1.8).
Numarul de

Lungimea nominala

Diferenta de

cale din

mm

lungime
nominala mm

trusa
32

1,005

1,011,09

0,01

1,11,9

0,1

1 9

10 30

10

50
46

Numarul de cale
plan paralele

1,0011,009

1
0,001

1,01 1,09

0,01

1,1

1,9

0,1

10

100

10

10
Tab

.1.8
Calele plan paralele se folosesc pentru transmiterea dimensiunii
de la etalonul de lungime, verificarea si gradarea mijloacelor
pentru
masurarea lungimilor, pentru controlul dimensiunilor pieselor si
dispozitivelor, pentru lucrari de trasare de precizie,pentru
reglarea aparatelor si a masinilor unelte.Cala plan-paralela se
executa din otel sau carburi metalice.Sunt prezente in truse de
cale.Pentru masurare se foloseste o cala sau un bloc de cale
format din doua sau mai multe cale.
Blocul de cale se formeaza prin aderenta.Aderarea se poate face
prin simplul contact sau printr-o apasare usoara.Alegerea calelor
pentru formarea unui bloc de cale de o anumita dimensiune se
face prin scadere,plecand de la ultima cifra a dimensiunii
necesare.
-LERA DE GROSIME (SPIONI) este sub forma de lamela
metalica,flexibila
prevazuta cu suprafete plan-paralele.Dimensiunea caracteristica
a unei lere este grosimea ce poate avea valori de la 0,05 la 1
mm.Lerele se livreaza in garnituri ce contin intre 6 si 16 lamele de
diferite grosimi.Lerele dintr-o garnitura se folosesc atat

individual,cat si in conbinatii pentru realizarea dimensiunii

necesare.Sunt utilizate pentru verificarea jocului intre doua
suprafete conjugate, a abaterilor la rectilinitate sau planitate a
muchiilor sau suprafetelor, etc.Pentru masurarea jocului intre
doua piese asamblate (de exemplu,jocul dintre electrozii unei
bujii)se introduc lamele de diverse grosimi, singure sau in
conbinatii,care intra exact in spatiul de masurat.Se insumeaza
grosimea lamelelor introduse si se determina astfel marimea
jocului.
-CALIBRUL este o masura de lungime terminala cu valoare unica
sau cu valori multiple, rigida, prevazuta cu suprafete de masurare
de forma cilindrica,
sferica sau plan paralele.Forma constructiva a calibrului este
diversa,in functie de utilizarea lui.Este utilizat pentru reglarea sau
verificarea mijloacelor de masurare a dimensiunilor pieselor.
Calibrul verifica o singura dimensiune.Forma calibrului
difera in functie de forma suprafetei verificate.
Calibrul se executa in urmatoarele variante:
- calibrul de reglare utilizat pentru reglarea indicatiilor mijloacelor
de masurare.
- calibrul etalon pentru masurarea prin comparatie si reglarea
masinilor de masurat lungimi.
- calibrul limitativ (fig 1.9)este format din doua parti sau set de
doua calibre
cu dimensiuni corespunzatoare dimensiunilor limita(maxima si
minima)ale pieselor supuse verificarii, inscriptionate
corespunzator T (trece) si NT
(nu trece).Calibrul limitativ nu indica dimensiunile efective ale
pieselor,ci arata numai daca aceste dimensiuni se inscriu in
toleranta prescrisa.

Calibrul tampon pentru alezaje are forma unui cilindru plin, de

acceasi lungime ca si alezajul verificat si ca diametru egal cu
dimensiunea minima a alezajului pentru parteaTRECE si
diametru egal cu dimensiunea maxima a alezajului pentru partea
NU TRECE.
Calibrul pentru arbori poate fi:
-calibrul inel;
-calibrul potcoava;

Fig.1.9
c) Masuri de lungime mixta sunt masuri de lungime cu valoare
unica sau cu valori multiple reprezentata prin distanta cuprinsa
intre o suprafata de masurare si axele unor repere.

Pe masura de lungime mixta este trasata scara

gradata.Reperul 0 al scarii gradate se suprapune cu
suprafata terminala a masurii.
Dintre masurile de lungime mixta, amintim:
- Mira este in forma de prisma dreapta, construita din unul sau
mai multe segmente rigide prevazute cu suprafete terminale de
reazem si cu repere.
Limitele scarii coincide cu suprafetele terminale de reazem ale
mirei.Se executa din lemn, lemn cu banda de invar, metal etc.
Este utilizata in lucrari de nivelment geometric, trigonometric si
pentru masurarea indirecta a lungimilor in topografie, geodezie
etc.
- Panglica topografica este executata din metal,libera la ambele
capete,prevazuta la capete cu inele terminale.Reperele extreme
ale panglicii coincid cu suprafetele interioare ale inelelor
terminale.
Reperele panglicii topograficii se prezinta sub forma de gauri sau
placute nituite pe axa panglicii.Panglicile topografice se prevad cu
un cadru metallic sau de lemn,pentru sustinere si protejare.
- Panglica de masurat pentru croitorie si cizmarie este
executata din tesaturi textile sau material plastic,cu sau fara
insertii metalice,prevazuta cu repere pe ambele suprafete de
masurare,iar la capete cu armaturi metalice.
Limitele scarii de masurare coincide cu extremitatile panglicii.Se
utilizeaza pentru masurari curente in industria
confectiilor.Panglicile de cizmarie sunt divizate pe o fata in
centimetri, iar pe cealalta in puncte cizmaresti(1 cm=1,5 punct
cizmaresc)
- Ruleta de masurat cu lest este o ruleta metalica de masurat
prevazuta cu lest constituit dintr-o greutate de forma
cilindrica,conica sau prismatica,situate in portiunea
initiala.Reperul zero coincide cu suprafata de asezare a lestului.Se

utilizeaza pentru masurari curente de lungimi in plan vertical,

pentru masurarea stocurilor rezervoarelor.
-Rigla flexibila metalica de contractie(STAS 12172-84)este
prevazuta cu un capat terminal si cu repere ale caror gradare este
extinsa cu un anumit raport,
corespunzator contractiei pieselor turnate de 1%;2% etc.Sunt
utilizate in turnatorii pentru masurarea modelelor.
- Rigla rigida cu suprafete de masurare terminale este
constituita din unul sau mai multe segmente rigide, executata din
metal sau lemn,gradate astfel incat,ca in starea desfasurata sa
formeze o scara continua.Limitele scarii de masurare coincide cu
suprafetele terminale ale riglei.Se utilizeaza pentru masurari
curente ale lungimii.Se executa din lemn (Masuri pliante din lemn
STAS 3189-80) sau din metal (Metru metallic articulate STAS
6759-87)
- Rigla de masurare flexibila, metalica,pana la 1000mm(STAS
5199-69)se executa cu una sau doua scari gradate pe aceeasi
fata a riglei.

Instrumente de masurare
Instrumente de masurare a lungimilor sunt mijloace de masurare
constituite
din cea mai simpla asociere de dispozitie si elemente care pot
furniza,din sine statator,informatii de masurare a lungimilor.
Sublerul
Sublerul (STAS 1373/1-87)este un instrument de masurare a
lungimilor
constituit dintr-o rigla gradata si un cursur cu dispozitiv de citire a
indicatilor

cu vernier,cu cadran sau cu dispozitiv digital fig 1.10.

Fig.1.10
Parti componenete
Sublerul din fig 1.10 este un subler de exterior, interior si
adancime cu dispozitiv de citire a indicatiilor cu vernier si este
construit dintr-o rigla 1
pe care este trasata o scara gradata din milimetru in
milimetru.Rigla are intr-un capat unul sau doua ciocuri fixe 4.De-a
lungul riglei,se poate deplasa cursorul 2 prevazut de asemenea cu
unul sau doua ciocuri mobile 5,identice cu ciocurile fixe 4.Cursorul
2 are o scara gradata ajutatoare numita vernier,gradata in
fractiuni de milimetru.Vernierul este o scara ce permite
masurarea zecimilor sau sutimilor de milimetru.Deplasarea

cursorului de rigla este blocata cu surubul de blocare 6.Tija de

adancime 3 fixata de cursor si culiseaza intr-un canal executat in
rigla gradata.Sublerele cu precizie mai mare de citire au cursorul
prevazut cu un dispozitiv de avans fin.
Principiul de functionare.
Pentru masurarea exterioara si interioara se deplaseaza cursorul
de piesa de masurat, se prinde intre suprafetele de masurare a
ciocurilor fixe 4 si ciocurile mobile 5.Pentru masurarea adancimii
rigla se sprijina pe marginea piesei,iar cursorul se deplaseaza si o
data cu el si tija de adancime 3.
In pozitia inchis,reperul 0 de pe rigla si de pe vernier trebuie sa
coincida. L reprezinta deplasarea cursorului care este egala cu
lungimea masurata.

Precizia sublerului
Dupa precizia sublerului sau dupa valoarea diviziunii vernierului
avem:
-

sublere cu precizia de 1/10 sau cu valoarea diviziunii de

0,10mm (SR ISO 3599:1996).
Lungimea scarii vernierului este de 9 sau 19mm;

sublere cu precizia de 1/20 sau cu valoarea diviziunii de

0,05mm (SR ISO 3599:1996).
Lungimea scarii vernierului este de 39 mm;

sublere cu precizia de 1/50 sau cu valoarea diviziunii de

0,02mm (SR ISO 6906:1995).
Lungimea scarii vernierului este de 49mm.

Inscrisptionarea pe vernier permite o citire rapida a zecimilor si

sutimilor de milimetru.

Citirea sublerului
Masurarea se face citind pe rigla gradata numarul intreg de
milimetri in dreptul reperului zero al vernierului, iar zecimile de
milimetru se citesc cu ajutorul vernierului.
Pentru stabilirea zecimilor de milimetru(fractiunilor de
milimetru)se observa cu atentie care este primul reper de pe
vernier care se afla in prelungirea unui reper de pe rigla
gradata.Zecimile de milimetru citite pe vernier se adauga la
numarul intreg de milimetri citit pe rigla gradata.
Operatia de citire cu ajutorul vernierului este identica
pentru toate tipurile de mijloace de masurare cu vernier.
Pentru a evita erorile de paralaxa este necesar ca citirea sa se
faca perpendicular pe directia de vizare.
Noile tipuri de sublere permit o citire rapida si exacta a
masurarii si sunt:
-subler cu dispozitiv de citire a indicatiilor cu cadran.
-subler cu dispozitiv de citire a indicatiilor cu dispozitiv digital.

Tipuri de sublere:
Cele mai utilizate tipuri de sublere sunt:
-sublere de exterior, interior si adancime;
-sublere de adancime(STAS 1373/3-73);
-sublere de trasaj etc.
Micrometrul
Micrometrul este un instrument de masurat lungimi, realizat cu
un mecanism surub-piulita.Instrumentul este prevazut cu

dispozitiv de citire pe tambur, cu cadran sau cu dispozitiv

digital ( fig 1.11)

Parti componente
Micrometrul de exterior (SR ISO 3611:1995) din fig1.11 are
dispozitiv de citire pe tambur si este compus dintr-un corp 1 din
forma de potcoava, care are la capat nicovala 2, iar la celalalt
capat,tija surubului micrometric 3.Deplasarea tijei surubului
micrometric 3 este blocata de dispozitivul de blocare a tijei
surubului micrometric 8.De-o parte si de alta a corpului 1, este
montata cate o placuta izolanta 9.Bucsa gradata 4 constituie
piulita surubului micrometric 6.Pe bucsa gradata 4 de-a lungul
reperului longitudinal 10 sunt trasate doua scari 11 si 12
gradate din milimetru in milimetru.Cele doua scari sunt
declarate cu 0,5mm astfel incat cu ajutorul lor se pot citi
numarul intreg si jumatatile de milimetru.Tamburul 5 imbraca
bucsa gradata 4 si are la un capat un dispozitiv de limitare a
fortei de masurare 7, iar la celalalt capat o portiune strunjia
tronconic,pe care este trasata scara 13.Scara 13 are 50 sau
100 de divizuni in functie de pasul surubului micrometric 6 L
reprezinta lungimea masurata.

Fig.1.11
Principul de functionare
Miscarea de rotire a surubului micrometric 6 este transformata
intr-o deplasare liniara a tijei surubului micrometric 3.La o rotire
completa a surubului micrometric 6,deci si a tamburului 5 care
este solidar cu surubul micrometric,tija surubului micrometric 3
are o deplasare liniara egala cu pasul surubului
micrometric.Corelatia dintre pasul surubului,deplasarea tijei si
diviziunile scarii gradate sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Pas
surub

Deplasare
tija

micromet
surub
ric
micrometri
c6
6

Numar divizi
uni
pe
scara 13

Valoar
e
diviziu
ne
pe

scara
13
0,5mm

0,5mm

50

0,01m
m

1mm

1mm

100

0,01m
m

Citirea micrometrului
In pozitia inchis, tamburul 5 al micrometrului are marginea pana
la reperul 0 al scarii 11.Piesa de masurat se prinde intre
suprafetele de masurare a nicovalei si a tijei surubului
micrometric 3.Deplasarea tijei surubului micrometric 3 se face
prin rotirea dispozitivului de limitare a fortei de masurare 7 sau a
tamburului 5.
O data cu deplasarea tijei surubului micrometric 3 se roteste si se
deplaseaza si tamburul 5 aparand scarile 11 si 12 de pe bucsa
gradata 4.Tija surubului micrometric 3 se blocheaza cu ajutorul
dispozitivului de blocare 8,apoi se face citirea.La citirea
dimensiunii masurate,se citeste mai intai numarul intreg de
milimetri sau intreg plus jumatate de milimetru dat de scarile 11
si 12 vizibile pe bucsa gradata 4 si se adauga apoi sutimile de
milimetru citite pe scara 13 a tamburului 5,in dreptul reperului
care coincide cu reperul longitudinal 10.
Operatia de citire a dispozitivelor cu surub micrometric este
identica pentru toate tipurile de mijloace de masurare cu
dispozitiv micrometric.
Noile tipuri de micrometre permit o citire rapida si exacta a
masurarii si sunt:
-micrometru cu dispozitiv de citire cu cadran

-micrometru cu dispozitiv de citire cu dispozitiv digital.

Micrometrele se clasifica in:

-micrometre de exterior (SR ISO 3611:1995);
-micrometre de interior (STAS 11671-83);
-micrometre de adancime (STAS 12404-85);
-micrometre pentru tabla (STAS 6466-87);
-micrometre pentru tevi (STAS 6467-70);
-micrometre cu talere pentru roti dintate (STAS 6519-80);
-micrometre pentru filete (STAS 11672-83)