MASURAREA MARIMILOR FIZICO-CHIMICE Argument

In viata de zi cu zi formulam sau auzim intrebari de felul : cat e ceasul?, ce temperature are?, ce greutate are?, cu ce viteza merge? etc. Raspunsul la aceste intrebari rezulta dintr-o operatie de masurare (a timpului, a temperaturii, a fortelor, a lungimilor). Masurarea constituie astazi o componenta esentiala a oricaror activitati umane deoarece furnizeaza informatii cantitative si calitative asupra a ceea ce trebuie facut incepand cu faza de proiectare si pana la evaluarea rezultatelor. Stiinta care se ocupa cu determinarea si utilizarea unitatilor de masura, a sistemelor de unitati de masura, a mijloacelor de masurare, a metodelor de masurare, a normelor legale si administrative privind utilizarea acestora in toate domeniile activitatii umane se numeste metrologie. Etimologic, cuvantul “metrologie” provine din limba greaca si inseamna “stiinta masurarilor” (“metron” – masura si “logos”-stiinta). Asigurarea uniformitatii masurarilor, adica masurarea cu aceeasi unitate de masura, indiferent de locul si momentul masurarii sau de mijlocul de masurare utilizat, este o necessitate imperioasa pentru dezvoltarea si calitatea productie industriale, a comertului, serviciilor si a oricaror tipuri de relatii contractulae, economice sau umane. Precizia rezultatelor obtinute prin masurare poate fi influentata de numerosi factori, dintre care un rol deosebit il au mijloacele de masurare folosite si metodele de masurare alese. Alegerea corecta a metodelor si mijloacelor de masurare si control se face tinandu-se seama de mai multi factori: • Precizia necesara masurarii; • Caracteristicile metrologice si economice ale mijlocului de masurare; • Forma si dimensiunile piesei; • Felul productiei- la productia de unicate se prefera mijloace de masurare universale, la productia de serie se aleg mijloace de masurare speciale, cum ar fi calibrele, iar pentru productia de masa sunt necesare mijloace de masurare si control automate. Se are in vedere si faptul ca productivitatea masurarii trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu cea a prelucrarii astfel incat costul operatiilor sa fie cat mai mic cu putinta.

1

poate reprezenta fie cantitatea. concentratia unei solutii. Unitatea de masura este o marime de aceeasi natura cu marimea masurata. • Marimi electromagnetice : intensitatea curentului electric. U – unitatea de masura. Unitatile de masura sunt alese astfel incat sa fie determinate cu precizie si sa poata fi usor definite reproduce si pastrate. apartinand unui anumit domeniu. Marimile de aceeasi natura. i s-a atrebuit valoarea 1. n – un numar intreg sau fractionar care arata de cate ori marimea de masurat este mai mare sau mica decat unitatea de masura.. energia interna a unui sistem.1 MARIMI SI UNITATI DE MASURA Orice obiect este caracterizat prin notiunile de calitate si cantitate. Uniformitatea masurarilor se realizeaza in principal prin utilizarea unui sistem de unitati de masura general. in care : M – valoarea marimii de masurat. numita unitate de masura. In prezent. acoperind toate domeniile fizicii. Tinand cont de aceste considerente putem spune ca: Marimea. • Marimi optice : intensitatea luminoasa. energie mecanica.Unitati fundamentale : • metru (m) – unitate pentru lungime. iluminarea.Capitolul I 1. • Marimi chimice : cantitatea de substanta. timp. in toata lumea este folosit sistemul international de unitati de masura (SI) adoptat in anul 1960. alcatuiesc grupe de marimii: • Marimi mecanice : lungime. Rezultatul masurarii este un numar care reprezinta valoarea numerica a marimii de masurat. careia. a servicilor si a oricaror tipuri de relatii in lumea contemporana. tensiunea electrica. 2 . In procesul de cunoastere. fluxul radiant. Sistemul International cuprinde trei grupe de unitati de masura : a. adica a masurarii de aceeasi unitate de masura indiferent de locul si momentul masurarii sau de mijlocul de masurare utilizat este o necessitate imperioasa pentru dezvoltarea productiei industriale. trecerea de la observarea calitativa a unui fenomen la cercetarea lui cantitativa impune determinarea valorii marimilor fizice ce caracterizeaza sistemul studiat. masa. masa atomica. forta. in mod conventional. • kilogram (kg) – unitate pentru masa. Sistemul International de Unitati de Masura (SI) Asigurarea uniformitatii masurarilor. • Marimi termodinamice : temperature. Una din aceste proprietati esentiale ale unei marimi fizice indiferent de natura ei este aceea ca poate fi masurata. Ea are doua proprietati esentiale: de a se modifica (poate creste sau descreste) si de a putea fi masurata (poate fi exprimata numeric). Masurarea unei marimi fizice reprezinta operatia prin care marimea de masurat se compara cu alta marime de aceeasi natura. rezistivitatea electrica a unui material. viteza. lucru mecanic. caldura specifica a unei substante. a comertului. Operatia de masurare poate fi exprimata printr-o ecuatie de forma : M= n ∙ U. fie calitatea unui obiect sau fenomen fizic. rezistenta unui conductor electric. impuls mecanic.

Densimetrele sunt executate din sticla fig 1.Unitati suplimentare : • radian (rad) – unitate pentru unghiul plan. masurare pe care se bazeaza tot pe densitate. Pentru solide si lichide corpul de referinta este apa distilata in vid aflata la temperatura la care densitatea sa este maxima. c.• secunda (s) – unitate pentru timp. In tija cilindrica se afla scara gradata a aparatului. • candela (cd) – unitate pentru intesitate luminoasa. • volt (V) – unitate pentru tensiunea electrica. • mol (mol) – unitate pentru cantitatea de substanta. Densitatea relative ρr reprezinta raportul dintre densitatea ρ a unui corp si densitatea ρ0 a unui corp de referinta aflat intr-o stare data. Densitatea relative se calculeaza cu relatia : ρr= ρ/ρ0. • metru pe secunda (m/s) – unitate pentru viteza. Densitatea unui corp se poate determina prin metode directe si indirecte. Determinarea densitatii lichidelor cu ajutorul densimetrelor Densimetrele sau areometrele sunt instrumente pentru detrminarea densitatii corpurilor aflate in stare lichida.Unitati derivate : • newton (N) – unitate pentru forta. b. La unele densimetre. Densitatea se calculeaza cu relatia : ρ = m/V. • kelvin (K) – unitate pentru temperature termodinamica. 3 .1 si se compun dintr-un corp plutitor de forma cilindrica. Densitatea este o marime derivata. • steradian (sr) – unitate pentru unghiul solid. unitatea de masura in SI fiind kilogram pe metru cub. • amper (A) – unitate pentru intensitatea curentului electric. in corpul plutitor se monteaza un termometru pe scara caruia se marcheaza cu rosu temperatura de etalonare.2 MASURAREA DENSITATII Densitatea ρ a unui corp este raportul dintre masa m si volumul V al corpului. Capitolul II 1. Densimetrele masoara densitatea oricarui lichid indiferent de natura lui chimica. in timp ce areometrele masoara concentratiile solutiilor pentru care au fost construite. Pentru gaze corpul de referinta este aerul atmosferic uscat aflat in conditii normale. Partea inferioara se numeste camera de lestare si poate fi umpluta cu mercur sau alice de plumb in cantiate determinata. • pascal (Pa) – unitate pentru presiune. Densitatea relativa rezulta din raportul numeric dintre masa corpului si masa unui volume gal de apa distilata la 4 ºC. In mod curent denumirea de densimetre se atribuie instrumentelor cu ajutorul carora se masoara densitatea lichidelor exprimata in gram pe centimetrul cub iar denumirea de areometre se atribuie instrumentelor folosite pentru masurarea concentratiei solutiilor exprimata in procente de masa sau de volum.

La scufundarea in lichid densimetrul este in echilibru atunci cand masa proprie este egala cu masa de lichid dislocuit. impreuna cu dopul.3). Determinarea densitatii cu picnometrul Picnometrele sunt vase din sticla cu anumita capacitate (fig 1.1 Densimetrul Masurarea densitatii cu aceste instrumente se bazeaza pe principiul lui Arhimede. Pentru detrminarea densitatii se cantareste intai picnometru gol. In dreptul suprafetei libere a lichidului se citeste pe scara gradata valoarea densitatii.2 Picnometru cu capacitatea de 25cm3 4 .2) folosite pentru detrminarea prin cantarire a densitatii substantelor lichide sau solide. Fig 1. apoi picnometrul umplut cu apa distilata si in final umplut cu lichidul considerent. se introduce densimetrul in lichid in pozitie verticala astfel incat sa pluteasca fara sa oscileze. Unele picnometre sunt prevazute cu termometre pentru a determina valoarea tempraturii lichidului in momentul detrminarii deoarece densitatea lichidelor variaza in functie de temperatura (fig 1. Proba de lichid a carui densitate se masoara se introduce intr-un cilindru de sticla si se adduce la temperatura de etalonara a densimetrului.Fig 1.

substantele higroscopice absorb apa putand avea loc schimbari de volum sau de structura.3 MASURAREA UMIDITATII Unele substante solide si gazoase au proprietatea de a retine apa sub diverse forme. Dupa aceasta se ia picnometru de pe platan. se scoate dopul si se introduce substanta solida in picnometru. Umiditatea de imbibare reprezinta apa care se afla intre particule sau granule si care se elimina usor prin stoarcere sau prin uscare la temperaturii obisnuite.Fig 1. ambalare. Apoi pe platanul pe care se afla picnometrul se aseaza. 5 . De exemplu. Continutul de apa dintr-un material solid. Capitolul III 1.3 Picnometru cu capacitatea de 25cm3 prevazut cu un termometru cu mercur cu domeniul de masurare intre 10-35 ºC Pentru determinarea densitatii corpurilor solide picnometru se cantereste mai intai umplut cu apa distilata. Apa are importanta in desfasurarea multor procese industriale sau de laborator. Din punct de vedere al modului cum este retinuta apa umiditatea poate fi de imbibare sau higroscopica. manipulare si depozitare. Este cunoscut faptul ca in prezenta apei multe materiale isi schimba proprietatile fizice si chimice. Exista si substante foarte sensibile la lipsa apei (unele cristale). alaturi de picnometru. lichid sau gazos reprezinta umiditatea materialului respectiv. Se sterge bine picnometrul si se cantareste din nou. apa dislocuita va curge din picnometru. Deci in multe cazuri umiditatea este un parametru de care trebuie sa se tina seama in operatiile de fabricare. substanta de analizat cantarindu-se din nou.

4). In afara de aceasta in timpul uscari la o temperature uscata pe langa apa mai poate disparea si alte substante ceea ce face ca rezultatul experientei sa nu fie exact. a betoanelor. Metode si mijloace de determinare a umiditatii Metoda clasica consta in cantarirea unei probe din produsul analizat cu ajutorul unei balante analitice. Fig 1.Umiditatea hogroscopica reprezinta apa retinuta pe suprafata particulelor sau granulelor si care se elimina mai greu prin uscare la temperaturi ridicate.6). a zidariilor. Acestea inregistreaza pe support de hartie valorile umiditatii intr-un interval de timp 6 . a temperaturii si a condensului. Umidometrele si higrometre sunt foarte utile in diferite domenii industriale. cerealele sunt depozitate in silozuri unde umiditatea este verificata periodic. Masurarea umiditatii prin metoda clasica este o operatie complicata si necesita un timp mare din cauza uscarii care poate dura la unele procese cateva ore. a structurilor din lemn. Atunci cand este necesar sa se cunoasca cum evolueaza umiditatea intr-un anumit process se utilizaeaza umidografe (fig 1. Se detrmina astfel masa probei in stare umeda. In agricultura. De exemplu in domeniul pirotehnic este extreme de important ca pulberile sa fie pastrate intr-un mediu cu umiditate controlata de aceea masurarea umiditatii pulberilor (fig 1. a peretilor si a pardoselilor pentru monitorizarea umiditatii.5) se face la intervale mici de timp.7). Masurarea umiditatii unui material are ca scop determinarea exacta a continutului de apa din acel material si implicit a continutului de material. higrometre sau psihrometre.4 Umidometru Fig 1. pentru monitorizarea procesului de uscare a peretilor umezi si a parodelilor in curs de constructie. a cladirilor (fig 1.5 Masurarea umiditatii pulberilor In domeniul constructiilor umidometrele sunt folosite pentru masurarea umiditatii solului. Umiditatea se poate determina si cu ajutorul instrumentelor numite umidometre (fig 1.

Vascozitatea cinematica se determina cu viscozimetre capilare care se bazeaza pe principiul curgerii lichidelor prin orificii sau tuburi capilare. Viscozimetrul este montat pe un dispozitiv cu picioare prevazute cu suruburi de calare. Mijloace pentru detrminarea vascozitatii fluidelor (viscozimetre) Vascozitatea dinamica se detrmina cu viscozimetru Hoppelr care se bazeaza pe principiul masurarii vitezei de cadere a unei bile dintr-un tub inclinat umplut cu lichidul studiat. Cu aceste aparate nu se detrmina valoarea absoluta a vascozitatii ci raportul dintre timpul de curgere al unui anumit volum din lichidul studiat si timpul de curgere al aceluiasi volum de apa distilata la 20 ºC. din alama sau din otel inoxidabil prevazut cu un capac si cu un orificiu de scurgere calibrat.6 Masurarea umiditatii in Constructii Fig 1.8 este format dintr-un vas cilindric. Vascozitatea se poate exprima in trei moduri : • Vascozitata dinamica η. Acest vas se umple cu apa sau ulei si poate fi incalzit electric sau cu ajutorul unui bec de gaz.Capitolul IV Fig 1. Unitatea de masura se numeste stokes (St) • Vascozitatea conventionala sau relative este o marime adimensionala si se defineste ca raportul dintre vascozitatea fluidului analizat si vascozitatea unui fluid de referinta care de obicei este apa. Viscozimetrul Engler fig 1. Unitatea de masura se numeste poise (P) • Vascozitatea cinematica v. Vasul este sudat concentric cu interioriul altui vas metallic care serveste ca termostat. Vascozitatea conventionala se determina cu viscozimetre Engler. In interior are fixate trei repere care indica nivelul pana la care se umple viscozimetrul cu produsul de analizat. Capacul are doua orificii unul pentru termometrul si altul pentru o tije de lemn care indeplineste functia de obturator al orificiului de scurgere.7 Umidograf 1.4 MASURAREA VASCOZITATII Vascozitatea este proprietatea fuidelor de a opune rezistenta la curgere datorita frecarii interioare. 7 .

Un mijloc de a micsora uzarea fizica este ungerea pieselor in miscare pentru ungere se folosesc materiale solide sau lichide numite lubrifianti (fig 1. prin disiparea caldurii o incalzire prea mare a acestora. Acestia pe langa micsorarea frecarii intre suprafetele de contact impiedica.9). Se repeat operatia pentru apa distilata folosita ca lichid de referinta.9 Lubrifianti Viscozitatea este calitatea de baza a lubrifiantilor.8 Viscozimetru Engler Produsul a carui viscozitate se masoara se incalzeste pana la temperature de determinare si se toarna in vasul viscozimetrului. Fig 1. In timpul functionarii masinile utilajele si instalatile se uzeaza fizic aceasta uzare putand provoca erori in functionare si chiar accidente. Pastrandu-se temperature constanta se cronometreaza timpul in care lichidul de verificat curge in balonul de masurat pana la nivelul de 200 cm3.Fig 1. 8 . Prin viscozitate se poate aprecia daca un lubrifiant este corespunzator unui anumit scop sau unor anumite conditii de exploatare.

7 corespund solutiilor acide. acida sau alcalina. iar valorile 7…. Gradul de aciditate sau alcalinitate a acestor solutii se caracterizeaza prin marimea curentului numit indicator de concentratie active a ionilor de hydrogen.5 MASURAREA ACIDITATII Termenul de valoare a pH-ului ne este familiar din reclamele pentru produsele cosmetice (paste de dinti.Viscozitatea scade considerabil cu cresterea temperaturii. apa potabila care este prea acida este nesanatoasa si totodata corodeaza tevile de transport al apei. Pentru apa pura. neutral sau alcalina. la temperature de 25 ºC..14 corespund solutiilor bazice. Gama uzuala de valori pentru pH este 1…. valorile 1…. pH=7.14. care au o reactie neutral. notat pH. Im multe procese de productie se folosesc solutiile a diferite substante. Astfel. crème care echilibreaza pH-ul pielii) sau din documentare referitoare la poile acide. Comportarea chimica a unui fluid este determinate de natura sa acida. In tabelul 1. Capitolul V 1. Sunt de preferat lubrifianti cu o variatie act mai redusa a viscozitatii in raport cu temperatura acestia putand lucra intr-un interval larg de temperaturi pastrandu-si proprietatile. valoarea pH-ului reprezinta una dintre cele mai importante valor ice caracterizeaza un fluid. De aceea este necesar sa precizeze temperature la care este valabila valoarea data a viscozitatii.1 sunt prezentate valori ale pH-ului pentru cateva produse uzuale : 9 . Cateva exemple : raurile sau lacurile care sunt prea acide nu sunt propice vietii animale sau vegetale.

care realizeaza o detrminare aproximativa a pH-ului. solutia are proprietati alkaline. Atunci cand concentratia ionilor de hidrogen variaza de la valori minime la valori maxime.10). solutia se schimba de un character puternic alcalin pana la un character puternic acid. Aceste aparate (fig 1. iar la concentratii mici.11 pH-metrul Fig 1.1 La concentratii mari ale ionilor de hydrogen.10 Hartia indicatoare Fig 1. in studierea echilibrelor chimice etc.12 Masurarea cu pH-metrul 10 . Fig 1. Diferenta de potential depinde de concentratia ionilor de hidrogen si de temperatura. in controlul si reglarea proceselor tehnologice. pHmetre (fig 1. solutia are proprietatiile acidului.11). care realizeaza o determinare precisa a valorilor pH-ului. Determinarea pH-ului ocupa un loc important in numeroase domenii practice si stiintifice : in analiza chimica. Mijloace de determinare a pH-ului : Hartia indicatoare (fig 1.Tabelul 1.12) functioneaza pe baza diferentei de potential care apare intre doi electrozi metalici cufundati in solutia de analizat.

Capitolul VI 1.13 Determinarea pH-ului carnii cu pH-metrul In industria de prelucrare a carnii.6 MASURAREA TEMPERATURII Temperatura este marimea fizica fundamental ace caracterizeaza starea de incalzire a unui corp. Un nivel crescut al mercurului in apa potabila afecteaza functionarea sistemului nervos. Pentru masurare se folosesc pH-metre si hartie indicatoare (fig 1. aceste elemente toxice ajungand in apa de baut de la robinet. Alte elemente cu un grad crescut de toxicitate. Infhaland vaporii de acid sulfuric din atmosfera.2 iar cea alterata are pH-ul cu valori mai mari 6. cum sunt mercurul si cadmiul. De exemplu : carnea proaspata de bovine are pH-ul de maxim 6. calitate necesara pentru a asigura sanatatea consumatorului.13). caile respiratorii se contracta micsorand cantitatea de aer care ajunge in plamani. Masurarea pH-ului in industria alimentara In industria alimentara masurarea pH-ului este obligatorie pentru a determina atat prospetimea materiei prime (caren. sunt dizolvate de acizi in sol si se acumuleaza in lacuri. Toate proprietatile fizice ale corpurilor depind. nu sunt supuse influentei altor factori se pot masura cu precizie. rauri sau rezervoare de apa potabila. In timpul verii. lapte) cat si a preparatelor obtinute din acestea. insa pentru masurarea acesteia se aleg pe cat posibil proprietatti care variaza in acelasi sens cu temperatura. prospetimea materiei prime este foarte importatnta pentru a asigura calitatea produselor.Efectele aciditatii asupra organismului uman Acizii dizolva plumbul si cuprul din conductele de alimentare cu apa. oxizii de sulf rezultatii din procesul de ardere a carbunilor polueaza aerul cald si in prezenta umiditatii atmosferice formeaza acid sulfuric. 11 . Fig 1. intr-o masura mai mica sau mai mare de temperatura.6.

lichidul se dilata sau se contracta avand ca efect urcarea respectiv coborarea coloanei de lichid in tubul capilar. Tubul capilar este inchis la capatul superior dupa ce a fost vidat.Termometre mecanice de dilatare • Termometrul cu tije fig (1. aparitia fortelor termoelectromotoare. variatia rezistentei electrice si variatia intensitatii de radiatie si ele stau la baza constructiei aparatelor pentru masurarea temperaturilor. Termometrele cu mercur sunt folosite pentru masurarea temperaturilor ridicate in timp ce termometrele cu alcool pentru masurarea temperaturilor joase. Fig 1. tubul este de portelan iar tija din aluminiu.15 Termometru cu lichid b. tija se va dilata si va deplasa acul indicator pe scara gradata. Introducand termometrul in mediul a carui temperature o masuram.Termometre de dilatare cu lichid Termometrele cu lichid sunt formate dintr-un tub capilar de sticla terminat la partea inferioara printr-un mic rezervor de forma alungita sau sferica umpluta cu mercur. Diferenta de dilatare optica se poate obtine daca.Proprietatile care corespund acestor conditii corespund : dilatarea volumica (fig 1. alcool sau alt lichid termometric. Sub efectul cresterii sau scaderii temperaturii.16) este compus din tubul 1 cu coefficient de dilatare α 1 si din tija 2 cu coefficient de dilatare α 2 mai mare decat α 1. de exemplu.15). de-a lungul unei scari gradate (fig 1.14).14 Termometre care functioneaza pe baza dilatarii volumice a unui lichid a. 12 . Fig 1.

cat mai ales ca elemente termosensibile pentru compensarea influentei temperaturii asupra indicatilor altor aparate. Termometrle mecanice de dilatare sunt folosite mai putin ca aparate de masura din cauza preciziei lor scazute. Pe acest principiu se bazeaza functionarea termometrului cu lama bimetalica in forma de u din fig 1.Termometre manometrice (fig 1.17 Termometru bimetallic c. Lama se obtine prin sudarea a doua lame metalice.17. cu coeficienti de dilatare diferiti. Functionarea acestor aparate se bazeaza pe alungirea relativa sub influenta temperaturii a doua corpuri solide care au coficieni de dilatare termica foarte diferiti. Fig 1. 1 si 2. Prin incalzire lama se indoaie deoarece lama 2 se alungeste mai mult decat lama 1.Fig 1.16 Termometru cu tija • Termometru bimetallic este alcatuit dintr-o lama bimetalica incastrata la un capact si libera la celalalt.18) 13 . Daca termometru este incalzit lama va tinde sa se indrepte capatul liber se va ridica deplasand acul indicator pe scara gradata. α 2 > α 1.

actioneaza acul 4 care se deplaseaza pe o scara gradata.Fig 1. o modificare a presiuni fluidului din interior. Termometrele manometrice sunt folosite pentru masurarea temperaturii la masini si aggregate mobile sau fixe. a carui lungime poate atinge pana la 25…. si un aparat cu cadran construit pe principiul manometrului cu element elastic. in mod proportional.19 Schema unui termometru manometric Functionarea termometrului manometric se bazeaza pe faptul ca variatia de temperature a mediului pentru care efectuam masurarea determinata. prin intermediul parghiei 5.19) Fig 1. Variatia de presiune produce deformarea elementului elastic. care se va aseza in mediul a carui temperature se masoara.30m. d.Termometre cu termocupluri 14 . deformare care este amplificata si transmisa la acul indicator. Elementul elastic 3.(fig 1. De asemenea ele servesc la indicarea temperaturii in cazul cand aceasta marime nu indeplineste un rol principal in functionarea masinii ce este numai un indicator al bunei functionari. un tub capilar flexibil 2. Tubul metallic 1.18 Termometru manometric Aceste aparate sunt alcatuite din trei parti si anume : un tub metallic 1. tubul capilar 2 si elementul elastic 3 sunt umplute cu un fluid.

suprafete vopsite.Acest tip de termometru functioneaza ca un traductor care transforma variatia temperaturii in variatia unei marimi electrice ce poate fi masurata. f.21 Termometru cu radiatii infrarosii Acesta are afisare digitala a rezultatelor si sistem de vizare foarte precis. In fig 1.20 Termometru cu termocuplu si cu afisare digitala e. materiale de constructie.20 este prezentat un termometru cu termocuplu. suprafete metalice oxidate. Fig 1. In fig 1. materiale ceramice.Termometre cu rezistenta electrica Functionarea acestor termometre se bazeaza pe proprietatea unor conductoare electrice de a-si modifica rezistenta electrica odata cu modificarea temperaturii mediului in care se gasesc. Fig 1.Termometre cu radiatii infrarosii Acestea sunt aparate moderne cu precizi ridicate concepute sa masoare temperatura la suprafata diferitelor materiale cum ar fi : asfaltul.21 este prezentat un termometru cu radiatii. 15 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful