MASURAREA MARIMILOR FIZICO-CHIMICE Argument

In viata de zi cu zi formulam sau auzim intrebari de felul : cat e ceasul?, ce temperature are?, ce greutate are?, cu ce viteza merge? etc. Raspunsul la aceste intrebari rezulta dintr-o operatie de masurare (a timpului, a temperaturii, a fortelor, a lungimilor). Masurarea constituie astazi o componenta esentiala a oricaror activitati umane deoarece furnizeaza informatii cantitative si calitative asupra a ceea ce trebuie facut incepand cu faza de proiectare si pana la evaluarea rezultatelor. Stiinta care se ocupa cu determinarea si utilizarea unitatilor de masura, a sistemelor de unitati de masura, a mijloacelor de masurare, a metodelor de masurare, a normelor legale si administrative privind utilizarea acestora in toate domeniile activitatii umane se numeste metrologie. Etimologic, cuvantul “metrologie” provine din limba greaca si inseamna “stiinta masurarilor” (“metron” – masura si “logos”-stiinta). Asigurarea uniformitatii masurarilor, adica masurarea cu aceeasi unitate de masura, indiferent de locul si momentul masurarii sau de mijlocul de masurare utilizat, este o necessitate imperioasa pentru dezvoltarea si calitatea productie industriale, a comertului, serviciilor si a oricaror tipuri de relatii contractulae, economice sau umane. Precizia rezultatelor obtinute prin masurare poate fi influentata de numerosi factori, dintre care un rol deosebit il au mijloacele de masurare folosite si metodele de masurare alese. Alegerea corecta a metodelor si mijloacelor de masurare si control se face tinandu-se seama de mai multi factori: • Precizia necesara masurarii; • Caracteristicile metrologice si economice ale mijlocului de masurare; • Forma si dimensiunile piesei; • Felul productiei- la productia de unicate se prefera mijloace de masurare universale, la productia de serie se aleg mijloace de masurare speciale, cum ar fi calibrele, iar pentru productia de masa sunt necesare mijloace de masurare si control automate. Se are in vedere si faptul ca productivitatea masurarii trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu cea a prelucrarii astfel incat costul operatiilor sa fie cat mai mic cu putinta.

1

Rezultatul masurarii este un numar care reprezinta valoarea numerica a marimii de masurat. impuls mecanic. In prezent. masa atomica. Uniformitatea masurarilor se realizeaza in principal prin utilizarea unui sistem de unitati de masura general. Tinand cont de aceste considerente putem spune ca: Marimea. masa. Unitatile de masura sunt alese astfel incat sa fie determinate cu precizie si sa poata fi usor definite reproduce si pastrate.Capitolul I 1. lucru mecanic. trecerea de la observarea calitativa a unui fenomen la cercetarea lui cantitativa impune determinarea valorii marimilor fizice ce caracterizeaza sistemul studiat. • kilogram (kg) – unitate pentru masa. in mod conventional. a servicilor si a oricaror tipuri de relatii in lumea contemporana. fie calitatea unui obiect sau fenomen fizic. timp. apartinand unui anumit domeniu. careia. • Marimi termodinamice : temperature. caldura specifica a unei substante. adica a masurarii de aceeasi unitate de masura indiferent de locul si momentul masurarii sau de mijlocul de masurare utilizat este o necessitate imperioasa pentru dezvoltarea productiei industriale. concentratia unei solutii. • Marimi optice : intensitatea luminoasa.1 MARIMI SI UNITATI DE MASURA Orice obiect este caracterizat prin notiunile de calitate si cantitate. a comertului. Unitatea de masura este o marime de aceeasi natura cu marimea masurata. iluminarea. energia interna a unui sistem.. Marimile de aceeasi natura. • Marimi chimice : cantitatea de substanta. i s-a atrebuit valoarea 1. n – un numar intreg sau fractionar care arata de cate ori marimea de masurat este mai mare sau mica decat unitatea de masura. U – unitatea de masura. acoperind toate domeniile fizicii. viteza.poate reprezenta fie cantitatea. numita unitate de masura. Sistemul International cuprinde trei grupe de unitati de masura : a. Una din aceste proprietati esentiale ale unei marimi fizice indiferent de natura ei este aceea ca poate fi masurata. Sistemul International de Unitati de Masura (SI) Asigurarea uniformitatii masurarilor. In procesul de cunoastere. alcatuiesc grupe de marimii: • Marimi mecanice : lungime. tensiunea electrica. Masurarea unei marimi fizice reprezinta operatia prin care marimea de masurat se compara cu alta marime de aceeasi natura. in toata lumea este folosit sistemul international de unitati de masura (SI) adoptat in anul 1960. forta. Operatia de masurare poate fi exprimata printr-o ecuatie de forma : M= n ∙ U. • Marimi electromagnetice : intensitatea curentului electric. rezistivitatea electrica a unui material. rezistenta unui conductor electric. Ea are doua proprietati esentiale: de a se modifica (poate creste sau descreste) si de a putea fi masurata (poate fi exprimata numeric). 2 . in care : M – valoarea marimii de masurat.Unitati fundamentale : • metru (m) – unitate pentru lungime. fluxul radiant. energie mecanica.

in corpul plutitor se monteaza un termometru pe scara caruia se marcheaza cu rosu temperatura de etalonare. Densimetrele sunt executate din sticla fig 1. • steradian (sr) – unitate pentru unghiul solid. • kelvin (K) – unitate pentru temperature termodinamica. masurare pe care se bazeaza tot pe densitate. Densitatea relativa rezulta din raportul numeric dintre masa corpului si masa unui volume gal de apa distilata la 4 ºC. Partea inferioara se numeste camera de lestare si poate fi umpluta cu mercur sau alice de plumb in cantiate determinata. • volt (V) – unitate pentru tensiunea electrica.• secunda (s) – unitate pentru timp. in timp ce areometrele masoara concentratiile solutiilor pentru care au fost construite. Densitatea unui corp se poate determina prin metode directe si indirecte. • candela (cd) – unitate pentru intesitate luminoasa. In tija cilindrica se afla scara gradata a aparatului. La unele densimetre. c. • pascal (Pa) – unitate pentru presiune. Pentru solide si lichide corpul de referinta este apa distilata in vid aflata la temperatura la care densitatea sa este maxima. Pentru gaze corpul de referinta este aerul atmosferic uscat aflat in conditii normale. Densitatea relative se calculeaza cu relatia : ρr= ρ/ρ0. Densitatea relative ρr reprezinta raportul dintre densitatea ρ a unui corp si densitatea ρ0 a unui corp de referinta aflat intr-o stare data. • metru pe secunda (m/s) – unitate pentru viteza.1 si se compun dintr-un corp plutitor de forma cilindrica. • mol (mol) – unitate pentru cantitatea de substanta. In mod curent denumirea de densimetre se atribuie instrumentelor cu ajutorul carora se masoara densitatea lichidelor exprimata in gram pe centimetrul cub iar denumirea de areometre se atribuie instrumentelor folosite pentru masurarea concentratiei solutiilor exprimata in procente de masa sau de volum. Densitatea este o marime derivata. Densitatea se calculeaza cu relatia : ρ = m/V. unitatea de masura in SI fiind kilogram pe metru cub. 3 . b. • amper (A) – unitate pentru intensitatea curentului electric.Unitati suplimentare : • radian (rad) – unitate pentru unghiul plan.Unitati derivate : • newton (N) – unitate pentru forta. Capitolul II 1. Densimetrele masoara densitatea oricarui lichid indiferent de natura lui chimica. Determinarea densitatii lichidelor cu ajutorul densimetrelor Densimetrele sau areometrele sunt instrumente pentru detrminarea densitatii corpurilor aflate in stare lichida.2 MASURAREA DENSITATII Densitatea ρ a unui corp este raportul dintre masa m si volumul V al corpului.

La scufundarea in lichid densimetrul este in echilibru atunci cand masa proprie este egala cu masa de lichid dislocuit. In dreptul suprafetei libere a lichidului se citeste pe scara gradata valoarea densitatii. se introduce densimetrul in lichid in pozitie verticala astfel incat sa pluteasca fara sa oscileze.1 Densimetrul Masurarea densitatii cu aceste instrumente se bazeaza pe principiul lui Arhimede. Unele picnometre sunt prevazute cu termometre pentru a determina valoarea tempraturii lichidului in momentul detrminarii deoarece densitatea lichidelor variaza in functie de temperatura (fig 1. impreuna cu dopul. apoi picnometrul umplut cu apa distilata si in final umplut cu lichidul considerent. Proba de lichid a carui densitate se masoara se introduce intr-un cilindru de sticla si se adduce la temperatura de etalonara a densimetrului. Pentru detrminarea densitatii se cantareste intai picnometru gol.2) folosite pentru detrminarea prin cantarire a densitatii substantelor lichide sau solide. Fig 1.2 Picnometru cu capacitatea de 25cm3 4 . Determinarea densitatii cu picnometrul Picnometrele sunt vase din sticla cu anumita capacitate (fig 1.Fig 1.3).

alaturi de picnometru. ambalare. Exista si substante foarte sensibile la lipsa apei (unele cristale). manipulare si depozitare.Fig 1. apa dislocuita va curge din picnometru. Se sterge bine picnometrul si se cantareste din nou. Dupa aceasta se ia picnometru de pe platan. Din punct de vedere al modului cum este retinuta apa umiditatea poate fi de imbibare sau higroscopica. substantele higroscopice absorb apa putand avea loc schimbari de volum sau de structura. Este cunoscut faptul ca in prezenta apei multe materiale isi schimba proprietatile fizice si chimice. Apa are importanta in desfasurarea multor procese industriale sau de laborator.3 MASURAREA UMIDITATII Unele substante solide si gazoase au proprietatea de a retine apa sub diverse forme. Continutul de apa dintr-un material solid. Capitolul III 1.3 Picnometru cu capacitatea de 25cm3 prevazut cu un termometru cu mercur cu domeniul de masurare intre 10-35 ºC Pentru determinarea densitatii corpurilor solide picnometru se cantereste mai intai umplut cu apa distilata. Apoi pe platanul pe care se afla picnometrul se aseaza. 5 . se scoate dopul si se introduce substanta solida in picnometru. De exemplu. lichid sau gazos reprezinta umiditatea materialului respectiv. Deci in multe cazuri umiditatea este un parametru de care trebuie sa se tina seama in operatiile de fabricare. substanta de analizat cantarindu-se din nou. Umiditatea de imbibare reprezinta apa care se afla intre particule sau granule si care se elimina usor prin stoarcere sau prin uscare la temperaturii obisnuite.

5 Masurarea umiditatii pulberilor In domeniul constructiilor umidometrele sunt folosite pentru masurarea umiditatii solului. a cladirilor (fig 1.4 Umidometru Fig 1. Masurarea umiditatii prin metoda clasica este o operatie complicata si necesita un timp mare din cauza uscarii care poate dura la unele procese cateva ore. a peretilor si a pardoselilor pentru monitorizarea umiditatii. De exemplu in domeniul pirotehnic este extreme de important ca pulberile sa fie pastrate intr-un mediu cu umiditate controlata de aceea masurarea umiditatii pulberilor (fig 1. pentru monitorizarea procesului de uscare a peretilor umezi si a parodelilor in curs de constructie.6). a betoanelor. a zidariilor. Se detrmina astfel masa probei in stare umeda. Acestea inregistreaza pe support de hartie valorile umiditatii intr-un interval de timp 6 .4). In afara de aceasta in timpul uscari la o temperature uscata pe langa apa mai poate disparea si alte substante ceea ce face ca rezultatul experientei sa nu fie exact. a structurilor din lemn. Masurarea umiditatii unui material are ca scop determinarea exacta a continutului de apa din acel material si implicit a continutului de material. Atunci cand este necesar sa se cunoasca cum evolueaza umiditatea intr-un anumit process se utilizaeaza umidografe (fig 1. Fig 1.Umiditatea hogroscopica reprezinta apa retinuta pe suprafata particulelor sau granulelor si care se elimina mai greu prin uscare la temperaturi ridicate. In agricultura. cerealele sunt depozitate in silozuri unde umiditatea este verificata periodic.5) se face la intervale mici de timp. higrometre sau psihrometre. a temperaturii si a condensului.7). Umidometrele si higrometre sunt foarte utile in diferite domenii industriale. Metode si mijloace de determinare a umiditatii Metoda clasica consta in cantarirea unei probe din produsul analizat cu ajutorul unei balante analitice. Umiditatea se poate determina si cu ajutorul instrumentelor numite umidometre (fig 1.

Capacul are doua orificii unul pentru termometrul si altul pentru o tije de lemn care indeplineste functia de obturator al orificiului de scurgere. Viscozimetrul Engler fig 1.7 Umidograf 1. 7 . Mijloace pentru detrminarea vascozitatii fluidelor (viscozimetre) Vascozitatea dinamica se detrmina cu viscozimetru Hoppelr care se bazeaza pe principiul masurarii vitezei de cadere a unei bile dintr-un tub inclinat umplut cu lichidul studiat. Unitatea de masura se numeste stokes (St) • Vascozitatea conventionala sau relative este o marime adimensionala si se defineste ca raportul dintre vascozitatea fluidului analizat si vascozitatea unui fluid de referinta care de obicei este apa. Viscozimetrul este montat pe un dispozitiv cu picioare prevazute cu suruburi de calare. Vascozitatea cinematica se determina cu viscozimetre capilare care se bazeaza pe principiul curgerii lichidelor prin orificii sau tuburi capilare. Vascozitatea se poate exprima in trei moduri : • Vascozitata dinamica η. In interior are fixate trei repere care indica nivelul pana la care se umple viscozimetrul cu produsul de analizat. Unitatea de masura se numeste poise (P) • Vascozitatea cinematica v. Vascozitatea conventionala se determina cu viscozimetre Engler. Acest vas se umple cu apa sau ulei si poate fi incalzit electric sau cu ajutorul unui bec de gaz. din alama sau din otel inoxidabil prevazut cu un capac si cu un orificiu de scurgere calibrat. Vasul este sudat concentric cu interioriul altui vas metallic care serveste ca termostat. Cu aceste aparate nu se detrmina valoarea absoluta a vascozitatii ci raportul dintre timpul de curgere al unui anumit volum din lichidul studiat si timpul de curgere al aceluiasi volum de apa distilata la 20 ºC.4 MASURAREA VASCOZITATII Vascozitatea este proprietatea fuidelor de a opune rezistenta la curgere datorita frecarii interioare.6 Masurarea umiditatii in Constructii Fig 1.Capitolul IV Fig 1.8 este format dintr-un vas cilindric.

8 Viscozimetru Engler Produsul a carui viscozitate se masoara se incalzeste pana la temperature de determinare si se toarna in vasul viscozimetrului.9). Prin viscozitate se poate aprecia daca un lubrifiant este corespunzator unui anumit scop sau unor anumite conditii de exploatare. Un mijloc de a micsora uzarea fizica este ungerea pieselor in miscare pentru ungere se folosesc materiale solide sau lichide numite lubrifianti (fig 1.9 Lubrifianti Viscozitatea este calitatea de baza a lubrifiantilor. Fig 1.Fig 1. prin disiparea caldurii o incalzire prea mare a acestora. In timpul functionarii masinile utilajele si instalatile se uzeaza fizic aceasta uzare putand provoca erori in functionare si chiar accidente. Acestia pe langa micsorarea frecarii intre suprafetele de contact impiedica. Se repeat operatia pentru apa distilata folosita ca lichid de referinta. 8 . Pastrandu-se temperature constanta se cronometreaza timpul in care lichidul de verificat curge in balonul de masurat pana la nivelul de 200 cm3.

notat pH. Gradul de aciditate sau alcalinitate a acestor solutii se caracterizeaza prin marimea curentului numit indicator de concentratie active a ionilor de hydrogen.. la temperature de 25 ºC. neutral sau alcalina. crème care echilibreaza pH-ul pielii) sau din documentare referitoare la poile acide. Astfel. Sunt de preferat lubrifianti cu o variatie act mai redusa a viscozitatii in raport cu temperatura acestia putand lucra intr-un interval larg de temperaturi pastrandu-si proprietatile.7 corespund solutiilor acide. pH=7. Pentru apa pura. apa potabila care este prea acida este nesanatoasa si totodata corodeaza tevile de transport al apei. acida sau alcalina.5 MASURAREA ACIDITATII Termenul de valoare a pH-ului ne este familiar din reclamele pentru produsele cosmetice (paste de dinti. care au o reactie neutral. valoarea pH-ului reprezinta una dintre cele mai importante valor ice caracterizeaza un fluid. De aceea este necesar sa precizeze temperature la care este valabila valoarea data a viscozitatii. Gama uzuala de valori pentru pH este 1….1 sunt prezentate valori ale pH-ului pentru cateva produse uzuale : 9 . valorile 1….14. Cateva exemple : raurile sau lacurile care sunt prea acide nu sunt propice vietii animale sau vegetale. In tabelul 1. Im multe procese de productie se folosesc solutiile a diferite substante. Capitolul V 1. iar valorile 7…. Comportarea chimica a unui fluid este determinate de natura sa acida.Viscozitatea scade considerabil cu cresterea temperaturii.14 corespund solutiilor bazice.

12 Masurarea cu pH-metrul 10 . solutia se schimba de un character puternic alcalin pana la un character puternic acid. in studierea echilibrelor chimice etc.Tabelul 1. Fig 1. iar la concentratii mici. Mijloace de determinare a pH-ului : Hartia indicatoare (fig 1. solutia are proprietatiile acidului. in controlul si reglarea proceselor tehnologice. Aceste aparate (fig 1. Diferenta de potential depinde de concentratia ionilor de hidrogen si de temperatura. pHmetre (fig 1.1 La concentratii mari ale ionilor de hydrogen.12) functioneaza pe baza diferentei de potential care apare intre doi electrozi metalici cufundati in solutia de analizat. care realizeaza o determinare precisa a valorilor pH-ului.11). solutia are proprietati alkaline.10 Hartia indicatoare Fig 1.11 pH-metrul Fig 1. care realizeaza o detrminare aproximativa a pH-ului. Determinarea pH-ului ocupa un loc important in numeroase domenii practice si stiintifice : in analiza chimica. Atunci cand concentratia ionilor de hidrogen variaza de la valori minime la valori maxime.10).

cum sunt mercurul si cadmiul. Masurarea pH-ului in industria alimentara In industria alimentara masurarea pH-ului este obligatorie pentru a determina atat prospetimea materiei prime (caren. Capitolul VI 1.6 MASURAREA TEMPERATURII Temperatura este marimea fizica fundamental ace caracterizeaza starea de incalzire a unui corp. 11 . caile respiratorii se contracta micsorand cantitatea de aer care ajunge in plamani.Efectele aciditatii asupra organismului uman Acizii dizolva plumbul si cuprul din conductele de alimentare cu apa.13 Determinarea pH-ului carnii cu pH-metrul In industria de prelucrare a carnii.2 iar cea alterata are pH-ul cu valori mai mari 6. Fig 1. oxizii de sulf rezultatii din procesul de ardere a carbunilor polueaza aerul cald si in prezenta umiditatii atmosferice formeaza acid sulfuric. rauri sau rezervoare de apa potabila. nu sunt supuse influentei altor factori se pot masura cu precizie. calitate necesara pentru a asigura sanatatea consumatorului. Alte elemente cu un grad crescut de toxicitate. aceste elemente toxice ajungand in apa de baut de la robinet. intr-o masura mai mica sau mai mare de temperatura. Infhaland vaporii de acid sulfuric din atmosfera. Toate proprietatile fizice ale corpurilor depind. Un nivel crescut al mercurului in apa potabila afecteaza functionarea sistemului nervos. In timpul verii. prospetimea materiei prime este foarte importatnta pentru a asigura calitatea produselor. De exemplu : carnea proaspata de bovine are pH-ul de maxim 6. Pentru masurare se folosesc pH-metre si hartie indicatoare (fig 1. insa pentru masurarea acesteia se aleg pe cat posibil proprietatti care variaza in acelasi sens cu temperatura.13). lapte) cat si a preparatelor obtinute din acestea. sunt dizolvate de acizi in sol si se acumuleaza in lacuri.6.

14 Termometre care functioneaza pe baza dilatarii volumice a unui lichid a. 12 . aparitia fortelor termoelectromotoare. de exemplu.Termometre mecanice de dilatare • Termometrul cu tije fig (1. tija se va dilata si va deplasa acul indicator pe scara gradata. tubul este de portelan iar tija din aluminiu. lichidul se dilata sau se contracta avand ca efect urcarea respectiv coborarea coloanei de lichid in tubul capilar. de-a lungul unei scari gradate (fig 1. Termometrele cu mercur sunt folosite pentru masurarea temperaturilor ridicate in timp ce termometrele cu alcool pentru masurarea temperaturilor joase. Fig 1. Sub efectul cresterii sau scaderii temperaturii. Fig 1. Tubul capilar este inchis la capatul superior dupa ce a fost vidat.16) este compus din tubul 1 cu coefficient de dilatare α 1 si din tija 2 cu coefficient de dilatare α 2 mai mare decat α 1. variatia rezistentei electrice si variatia intensitatii de radiatie si ele stau la baza constructiei aparatelor pentru masurarea temperaturilor. Introducand termometrul in mediul a carui temperature o masuram. alcool sau alt lichid termometric.15).14).Proprietatile care corespund acestor conditii corespund : dilatarea volumica (fig 1.Termometre de dilatare cu lichid Termometrele cu lichid sunt formate dintr-un tub capilar de sticla terminat la partea inferioara printr-un mic rezervor de forma alungita sau sferica umpluta cu mercur.15 Termometru cu lichid b. Diferenta de dilatare optica se poate obtine daca.

17. 1 si 2. cat mai ales ca elemente termosensibile pentru compensarea influentei temperaturii asupra indicatilor altor aparate. Functionarea acestor aparate se bazeaza pe alungirea relativa sub influenta temperaturii a doua corpuri solide care au coficieni de dilatare termica foarte diferiti.Termometre manometrice (fig 1. Prin incalzire lama se indoaie deoarece lama 2 se alungeste mai mult decat lama 1. Lama se obtine prin sudarea a doua lame metalice.17 Termometru bimetallic c. Pe acest principiu se bazeaza functionarea termometrului cu lama bimetalica in forma de u din fig 1.16 Termometru cu tija • Termometru bimetallic este alcatuit dintr-o lama bimetalica incastrata la un capact si libera la celalalt. cu coeficienti de dilatare diferiti. α 2 > α 1. Fig 1. Daca termometru este incalzit lama va tinde sa se indrepte capatul liber se va ridica deplasand acul indicator pe scara gradata.18) 13 .Fig 1. Termometrle mecanice de dilatare sunt folosite mai putin ca aparate de masura din cauza preciziei lor scazute.

actioneaza acul 4 care se deplaseaza pe o scara gradata.19) Fig 1. Variatia de presiune produce deformarea elementului elastic. deformare care este amplificata si transmisa la acul indicator.Fig 1.(fig 1. prin intermediul parghiei 5.18 Termometru manometric Aceste aparate sunt alcatuite din trei parti si anume : un tub metallic 1. si un aparat cu cadran construit pe principiul manometrului cu element elastic. a carui lungime poate atinge pana la 25….30m. o modificare a presiuni fluidului din interior. un tub capilar flexibil 2. Termometrele manometrice sunt folosite pentru masurarea temperaturii la masini si aggregate mobile sau fixe. care se va aseza in mediul a carui temperature se masoara. Elementul elastic 3. Tubul metallic 1. De asemenea ele servesc la indicarea temperaturii in cazul cand aceasta marime nu indeplineste un rol principal in functionarea masinii ce este numai un indicator al bunei functionari. d.Termometre cu termocupluri 14 .19 Schema unui termometru manometric Functionarea termometrului manometric se bazeaza pe faptul ca variatia de temperature a mediului pentru care efectuam masurarea determinata. tubul capilar 2 si elementul elastic 3 sunt umplute cu un fluid. in mod proportional.

materiale ceramice.Termometre cu rezistenta electrica Functionarea acestor termometre se bazeaza pe proprietatea unor conductoare electrice de a-si modifica rezistenta electrica odata cu modificarea temperaturii mediului in care se gasesc. In fig 1. f. suprafete metalice oxidate.21 Termometru cu radiatii infrarosii Acesta are afisare digitala a rezultatelor si sistem de vizare foarte precis. Fig 1. Fig 1. suprafete vopsite. 15 .20 Termometru cu termocuplu si cu afisare digitala e.Acest tip de termometru functioneaza ca un traductor care transforma variatia temperaturii in variatia unei marimi electrice ce poate fi masurata. materiale de constructie.21 este prezentat un termometru cu radiatii. In fig 1.Termometre cu radiatii infrarosii Acestea sunt aparate moderne cu precizi ridicate concepute sa masoare temperatura la suprafata diferitelor materiale cum ar fi : asfaltul.20 este prezentat un termometru cu termocuplu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful