MASURAREA MARIMILOR FIZICO-CHIMICE Argument

In viata de zi cu zi formulam sau auzim intrebari de felul : cat e ceasul?, ce temperature are?, ce greutate are?, cu ce viteza merge? etc. Raspunsul la aceste intrebari rezulta dintr-o operatie de masurare (a timpului, a temperaturii, a fortelor, a lungimilor). Masurarea constituie astazi o componenta esentiala a oricaror activitati umane deoarece furnizeaza informatii cantitative si calitative asupra a ceea ce trebuie facut incepand cu faza de proiectare si pana la evaluarea rezultatelor. Stiinta care se ocupa cu determinarea si utilizarea unitatilor de masura, a sistemelor de unitati de masura, a mijloacelor de masurare, a metodelor de masurare, a normelor legale si administrative privind utilizarea acestora in toate domeniile activitatii umane se numeste metrologie. Etimologic, cuvantul “metrologie” provine din limba greaca si inseamna “stiinta masurarilor” (“metron” – masura si “logos”-stiinta). Asigurarea uniformitatii masurarilor, adica masurarea cu aceeasi unitate de masura, indiferent de locul si momentul masurarii sau de mijlocul de masurare utilizat, este o necessitate imperioasa pentru dezvoltarea si calitatea productie industriale, a comertului, serviciilor si a oricaror tipuri de relatii contractulae, economice sau umane. Precizia rezultatelor obtinute prin masurare poate fi influentata de numerosi factori, dintre care un rol deosebit il au mijloacele de masurare folosite si metodele de masurare alese. Alegerea corecta a metodelor si mijloacelor de masurare si control se face tinandu-se seama de mai multi factori: • Precizia necesara masurarii; • Caracteristicile metrologice si economice ale mijlocului de masurare; • Forma si dimensiunile piesei; • Felul productiei- la productia de unicate se prefera mijloace de masurare universale, la productia de serie se aleg mijloace de masurare speciale, cum ar fi calibrele, iar pentru productia de masa sunt necesare mijloace de masurare si control automate. Se are in vedere si faptul ca productivitatea masurarii trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu cea a prelucrarii astfel incat costul operatiilor sa fie cat mai mic cu putinta.

1

• Marimi chimice : cantitatea de substanta. tensiunea electrica.. i s-a atrebuit valoarea 1. • kilogram (kg) – unitate pentru masa. masa. Unitatile de masura sunt alese astfel incat sa fie determinate cu precizie si sa poata fi usor definite reproduce si pastrate. forta. viteza. lucru mecanic. careia. concentratia unei solutii. acoperind toate domeniile fizicii. apartinand unui anumit domeniu. energie mecanica. • Marimi electromagnetice : intensitatea curentului electric. • Marimi termodinamice : temperature. rezistenta unui conductor electric. numita unitate de masura.Unitati fundamentale : • metru (m) – unitate pentru lungime.poate reprezenta fie cantitatea. caldura specifica a unei substante. Marimile de aceeasi natura. timp. Uniformitatea masurarilor se realizeaza in principal prin utilizarea unui sistem de unitati de masura general. Unitatea de masura este o marime de aceeasi natura cu marimea masurata. in care : M – valoarea marimii de masurat. Una din aceste proprietati esentiale ale unei marimi fizice indiferent de natura ei este aceea ca poate fi masurata. trecerea de la observarea calitativa a unui fenomen la cercetarea lui cantitativa impune determinarea valorii marimilor fizice ce caracterizeaza sistemul studiat. energia interna a unui sistem. impuls mecanic. adica a masurarii de aceeasi unitate de masura indiferent de locul si momentul masurarii sau de mijlocul de masurare utilizat este o necessitate imperioasa pentru dezvoltarea productiei industriale. a comertului. fie calitatea unui obiect sau fenomen fizic. Tinand cont de aceste considerente putem spune ca: Marimea. Masurarea unei marimi fizice reprezinta operatia prin care marimea de masurat se compara cu alta marime de aceeasi natura.Capitolul I 1. in mod conventional. alcatuiesc grupe de marimii: • Marimi mecanice : lungime.1 MARIMI SI UNITATI DE MASURA Orice obiect este caracterizat prin notiunile de calitate si cantitate. Sistemul International cuprinde trei grupe de unitati de masura : a. Rezultatul masurarii este un numar care reprezinta valoarea numerica a marimii de masurat. Ea are doua proprietati esentiale: de a se modifica (poate creste sau descreste) si de a putea fi masurata (poate fi exprimata numeric). • Marimi optice : intensitatea luminoasa. In prezent. Sistemul International de Unitati de Masura (SI) Asigurarea uniformitatii masurarilor. U – unitatea de masura. iluminarea. Operatia de masurare poate fi exprimata printr-o ecuatie de forma : M= n ∙ U. n – un numar intreg sau fractionar care arata de cate ori marimea de masurat este mai mare sau mica decat unitatea de masura. rezistivitatea electrica a unui material. fluxul radiant. a servicilor si a oricaror tipuri de relatii in lumea contemporana. In procesul de cunoastere. 2 . masa atomica. in toata lumea este folosit sistemul international de unitati de masura (SI) adoptat in anul 1960.

Capitolul II 1. Partea inferioara se numeste camera de lestare si poate fi umpluta cu mercur sau alice de plumb in cantiate determinata. in timp ce areometrele masoara concentratiile solutiilor pentru care au fost construite. • pascal (Pa) – unitate pentru presiune. La unele densimetre. Densitatea relative ρr reprezinta raportul dintre densitatea ρ a unui corp si densitatea ρ0 a unui corp de referinta aflat intr-o stare data. • candela (cd) – unitate pentru intesitate luminoasa. in corpul plutitor se monteaza un termometru pe scara caruia se marcheaza cu rosu temperatura de etalonare. • kelvin (K) – unitate pentru temperature termodinamica. • steradian (sr) – unitate pentru unghiul solid.Unitati derivate : • newton (N) – unitate pentru forta. b. masurare pe care se bazeaza tot pe densitate. Densitatea este o marime derivata. Pentru gaze corpul de referinta este aerul atmosferic uscat aflat in conditii normale. Densitatea relative se calculeaza cu relatia : ρr= ρ/ρ0. • amper (A) – unitate pentru intensitatea curentului electric. In mod curent denumirea de densimetre se atribuie instrumentelor cu ajutorul carora se masoara densitatea lichidelor exprimata in gram pe centimetrul cub iar denumirea de areometre se atribuie instrumentelor folosite pentru masurarea concentratiei solutiilor exprimata in procente de masa sau de volum. Determinarea densitatii lichidelor cu ajutorul densimetrelor Densimetrele sau areometrele sunt instrumente pentru detrminarea densitatii corpurilor aflate in stare lichida. c. unitatea de masura in SI fiind kilogram pe metru cub. Pentru solide si lichide corpul de referinta este apa distilata in vid aflata la temperatura la care densitatea sa este maxima.1 si se compun dintr-un corp plutitor de forma cilindrica.• secunda (s) – unitate pentru timp. Densitatea se calculeaza cu relatia : ρ = m/V. Densimetrele sunt executate din sticla fig 1. • volt (V) – unitate pentru tensiunea electrica.Unitati suplimentare : • radian (rad) – unitate pentru unghiul plan. Densitatea unui corp se poate determina prin metode directe si indirecte. • metru pe secunda (m/s) – unitate pentru viteza. 3 .2 MASURAREA DENSITATII Densitatea ρ a unui corp este raportul dintre masa m si volumul V al corpului. Densimetrele masoara densitatea oricarui lichid indiferent de natura lui chimica. • mol (mol) – unitate pentru cantitatea de substanta. In tija cilindrica se afla scara gradata a aparatului. Densitatea relativa rezulta din raportul numeric dintre masa corpului si masa unui volume gal de apa distilata la 4 ºC.

Fig 1. Determinarea densitatii cu picnometrul Picnometrele sunt vase din sticla cu anumita capacitate (fig 1. apoi picnometrul umplut cu apa distilata si in final umplut cu lichidul considerent.1 Densimetrul Masurarea densitatii cu aceste instrumente se bazeaza pe principiul lui Arhimede.2 Picnometru cu capacitatea de 25cm3 4 . se introduce densimetrul in lichid in pozitie verticala astfel incat sa pluteasca fara sa oscileze.3). Proba de lichid a carui densitate se masoara se introduce intr-un cilindru de sticla si se adduce la temperatura de etalonara a densimetrului. In dreptul suprafetei libere a lichidului se citeste pe scara gradata valoarea densitatii. Fig 1. La scufundarea in lichid densimetrul este in echilibru atunci cand masa proprie este egala cu masa de lichid dislocuit. impreuna cu dopul. Pentru detrminarea densitatii se cantareste intai picnometru gol.2) folosite pentru detrminarea prin cantarire a densitatii substantelor lichide sau solide. Unele picnometre sunt prevazute cu termometre pentru a determina valoarea tempraturii lichidului in momentul detrminarii deoarece densitatea lichidelor variaza in functie de temperatura (fig 1.

substanta de analizat cantarindu-se din nou. ambalare. Apoi pe platanul pe care se afla picnometrul se aseaza. Exista si substante foarte sensibile la lipsa apei (unele cristale). apa dislocuita va curge din picnometru. De exemplu. Capitolul III 1. Din punct de vedere al modului cum este retinuta apa umiditatea poate fi de imbibare sau higroscopica. manipulare si depozitare. alaturi de picnometru. Continutul de apa dintr-un material solid. Dupa aceasta se ia picnometru de pe platan. Apa are importanta in desfasurarea multor procese industriale sau de laborator.3 Picnometru cu capacitatea de 25cm3 prevazut cu un termometru cu mercur cu domeniul de masurare intre 10-35 ºC Pentru determinarea densitatii corpurilor solide picnometru se cantereste mai intai umplut cu apa distilata.3 MASURAREA UMIDITATII Unele substante solide si gazoase au proprietatea de a retine apa sub diverse forme. Deci in multe cazuri umiditatea este un parametru de care trebuie sa se tina seama in operatiile de fabricare. substantele higroscopice absorb apa putand avea loc schimbari de volum sau de structura. Umiditatea de imbibare reprezinta apa care se afla intre particule sau granule si care se elimina usor prin stoarcere sau prin uscare la temperaturii obisnuite. Se sterge bine picnometrul si se cantareste din nou. se scoate dopul si se introduce substanta solida in picnometru. lichid sau gazos reprezinta umiditatea materialului respectiv. Este cunoscut faptul ca in prezenta apei multe materiale isi schimba proprietatile fizice si chimice. 5 .Fig 1.

5) se face la intervale mici de timp.4 Umidometru Fig 1. a structurilor din lemn. In agricultura. cerealele sunt depozitate in silozuri unde umiditatea este verificata periodic. De exemplu in domeniul pirotehnic este extreme de important ca pulberile sa fie pastrate intr-un mediu cu umiditate controlata de aceea masurarea umiditatii pulberilor (fig 1.4). a zidariilor. Fig 1. higrometre sau psihrometre. Umidometrele si higrometre sunt foarte utile in diferite domenii industriale. a betoanelor.5 Masurarea umiditatii pulberilor In domeniul constructiilor umidometrele sunt folosite pentru masurarea umiditatii solului. a cladirilor (fig 1. pentru monitorizarea procesului de uscare a peretilor umezi si a parodelilor in curs de constructie. Se detrmina astfel masa probei in stare umeda. a peretilor si a pardoselilor pentru monitorizarea umiditatii.Umiditatea hogroscopica reprezinta apa retinuta pe suprafata particulelor sau granulelor si care se elimina mai greu prin uscare la temperaturi ridicate. Atunci cand este necesar sa se cunoasca cum evolueaza umiditatea intr-un anumit process se utilizaeaza umidografe (fig 1. Acestea inregistreaza pe support de hartie valorile umiditatii intr-un interval de timp 6 . Masurarea umiditatii prin metoda clasica este o operatie complicata si necesita un timp mare din cauza uscarii care poate dura la unele procese cateva ore.6). Metode si mijloace de determinare a umiditatii Metoda clasica consta in cantarirea unei probe din produsul analizat cu ajutorul unei balante analitice. Umiditatea se poate determina si cu ajutorul instrumentelor numite umidometre (fig 1. a temperaturii si a condensului.7). In afara de aceasta in timpul uscari la o temperature uscata pe langa apa mai poate disparea si alte substante ceea ce face ca rezultatul experientei sa nu fie exact. Masurarea umiditatii unui material are ca scop determinarea exacta a continutului de apa din acel material si implicit a continutului de material.

Vascozitatea se poate exprima in trei moduri : • Vascozitata dinamica η.Capitolul IV Fig 1. 7 .4 MASURAREA VASCOZITATII Vascozitatea este proprietatea fuidelor de a opune rezistenta la curgere datorita frecarii interioare.8 este format dintr-un vas cilindric. din alama sau din otel inoxidabil prevazut cu un capac si cu un orificiu de scurgere calibrat. Mijloace pentru detrminarea vascozitatii fluidelor (viscozimetre) Vascozitatea dinamica se detrmina cu viscozimetru Hoppelr care se bazeaza pe principiul masurarii vitezei de cadere a unei bile dintr-un tub inclinat umplut cu lichidul studiat. Viscozimetrul Engler fig 1. Capacul are doua orificii unul pentru termometrul si altul pentru o tije de lemn care indeplineste functia de obturator al orificiului de scurgere. Vasul este sudat concentric cu interioriul altui vas metallic care serveste ca termostat. Unitatea de masura se numeste stokes (St) • Vascozitatea conventionala sau relative este o marime adimensionala si se defineste ca raportul dintre vascozitatea fluidului analizat si vascozitatea unui fluid de referinta care de obicei este apa. In interior are fixate trei repere care indica nivelul pana la care se umple viscozimetrul cu produsul de analizat. Viscozimetrul este montat pe un dispozitiv cu picioare prevazute cu suruburi de calare.6 Masurarea umiditatii in Constructii Fig 1. Vascozitatea conventionala se determina cu viscozimetre Engler.7 Umidograf 1. Cu aceste aparate nu se detrmina valoarea absoluta a vascozitatii ci raportul dintre timpul de curgere al unui anumit volum din lichidul studiat si timpul de curgere al aceluiasi volum de apa distilata la 20 ºC. Vascozitatea cinematica se determina cu viscozimetre capilare care se bazeaza pe principiul curgerii lichidelor prin orificii sau tuburi capilare. Unitatea de masura se numeste poise (P) • Vascozitatea cinematica v. Acest vas se umple cu apa sau ulei si poate fi incalzit electric sau cu ajutorul unui bec de gaz.

Acestia pe langa micsorarea frecarii intre suprafetele de contact impiedica.9 Lubrifianti Viscozitatea este calitatea de baza a lubrifiantilor. Fig 1.8 Viscozimetru Engler Produsul a carui viscozitate se masoara se incalzeste pana la temperature de determinare si se toarna in vasul viscozimetrului. Prin viscozitate se poate aprecia daca un lubrifiant este corespunzator unui anumit scop sau unor anumite conditii de exploatare. Un mijloc de a micsora uzarea fizica este ungerea pieselor in miscare pentru ungere se folosesc materiale solide sau lichide numite lubrifianti (fig 1.Fig 1. Pastrandu-se temperature constanta se cronometreaza timpul in care lichidul de verificat curge in balonul de masurat pana la nivelul de 200 cm3. prin disiparea caldurii o incalzire prea mare a acestora.9). In timpul functionarii masinile utilajele si instalatile se uzeaza fizic aceasta uzare putand provoca erori in functionare si chiar accidente. Se repeat operatia pentru apa distilata folosita ca lichid de referinta. 8 .

Sunt de preferat lubrifianti cu o variatie act mai redusa a viscozitatii in raport cu temperatura acestia putand lucra intr-un interval larg de temperaturi pastrandu-si proprietatile. Gama uzuala de valori pentru pH este 1…. Gradul de aciditate sau alcalinitate a acestor solutii se caracterizeaza prin marimea curentului numit indicator de concentratie active a ionilor de hydrogen. Capitolul V 1. valoarea pH-ului reprezinta una dintre cele mai importante valor ice caracterizeaza un fluid. crème care echilibreaza pH-ul pielii) sau din documentare referitoare la poile acide. De aceea este necesar sa precizeze temperature la care este valabila valoarea data a viscozitatii.Viscozitatea scade considerabil cu cresterea temperaturii. notat pH.14. la temperature de 25 ºC. Im multe procese de productie se folosesc solutiile a diferite substante. care au o reactie neutral.7 corespund solutiilor acide. apa potabila care este prea acida este nesanatoasa si totodata corodeaza tevile de transport al apei. Comportarea chimica a unui fluid este determinate de natura sa acida. In tabelul 1. valorile 1…. neutral sau alcalina. acida sau alcalina.1 sunt prezentate valori ale pH-ului pentru cateva produse uzuale : 9 .5 MASURAREA ACIDITATII Termenul de valoare a pH-ului ne este familiar din reclamele pentru produsele cosmetice (paste de dinti.14 corespund solutiilor bazice. Astfel. Cateva exemple : raurile sau lacurile care sunt prea acide nu sunt propice vietii animale sau vegetale. iar valorile 7…. pH=7. Pentru apa pura..

solutia se schimba de un character puternic alcalin pana la un character puternic acid. Determinarea pH-ului ocupa un loc important in numeroase domenii practice si stiintifice : in analiza chimica. Aceste aparate (fig 1. care realizeaza o detrminare aproximativa a pH-ului.Tabelul 1.10 Hartia indicatoare Fig 1. Fig 1.12) functioneaza pe baza diferentei de potential care apare intre doi electrozi metalici cufundati in solutia de analizat. Mijloace de determinare a pH-ului : Hartia indicatoare (fig 1.10). in controlul si reglarea proceselor tehnologice. solutia are proprietati alkaline.11 pH-metrul Fig 1. iar la concentratii mici. Atunci cand concentratia ionilor de hidrogen variaza de la valori minime la valori maxime.11).1 La concentratii mari ale ionilor de hydrogen. in studierea echilibrelor chimice etc.12 Masurarea cu pH-metrul 10 . Diferenta de potential depinde de concentratia ionilor de hidrogen si de temperatura. solutia are proprietatiile acidului. pHmetre (fig 1. care realizeaza o determinare precisa a valorilor pH-ului.

Un nivel crescut al mercurului in apa potabila afecteaza functionarea sistemului nervos. Infhaland vaporii de acid sulfuric din atmosfera.Efectele aciditatii asupra organismului uman Acizii dizolva plumbul si cuprul din conductele de alimentare cu apa. Pentru masurare se folosesc pH-metre si hartie indicatoare (fig 1. prospetimea materiei prime este foarte importatnta pentru a asigura calitatea produselor. Toate proprietatile fizice ale corpurilor depind.6. Capitolul VI 1. lapte) cat si a preparatelor obtinute din acestea.13).2 iar cea alterata are pH-ul cu valori mai mari 6. oxizii de sulf rezultatii din procesul de ardere a carbunilor polueaza aerul cald si in prezenta umiditatii atmosferice formeaza acid sulfuric. In timpul verii. caile respiratorii se contracta micsorand cantitatea de aer care ajunge in plamani.13 Determinarea pH-ului carnii cu pH-metrul In industria de prelucrare a carnii. aceste elemente toxice ajungand in apa de baut de la robinet.6 MASURAREA TEMPERATURII Temperatura este marimea fizica fundamental ace caracterizeaza starea de incalzire a unui corp. nu sunt supuse influentei altor factori se pot masura cu precizie. sunt dizolvate de acizi in sol si se acumuleaza in lacuri. Alte elemente cu un grad crescut de toxicitate. rauri sau rezervoare de apa potabila. intr-o masura mai mica sau mai mare de temperatura. 11 . Fig 1. cum sunt mercurul si cadmiul. Masurarea pH-ului in industria alimentara In industria alimentara masurarea pH-ului este obligatorie pentru a determina atat prospetimea materiei prime (caren. insa pentru masurarea acesteia se aleg pe cat posibil proprietatti care variaza in acelasi sens cu temperatura. De exemplu : carnea proaspata de bovine are pH-ul de maxim 6. calitate necesara pentru a asigura sanatatea consumatorului.

Termometre mecanice de dilatare • Termometrul cu tije fig (1. Termometrele cu mercur sunt folosite pentru masurarea temperaturilor ridicate in timp ce termometrele cu alcool pentru masurarea temperaturilor joase. alcool sau alt lichid termometric. Fig 1.14 Termometre care functioneaza pe baza dilatarii volumice a unui lichid a.Proprietatile care corespund acestor conditii corespund : dilatarea volumica (fig 1. de exemplu.Termometre de dilatare cu lichid Termometrele cu lichid sunt formate dintr-un tub capilar de sticla terminat la partea inferioara printr-un mic rezervor de forma alungita sau sferica umpluta cu mercur. variatia rezistentei electrice si variatia intensitatii de radiatie si ele stau la baza constructiei aparatelor pentru masurarea temperaturilor. Tubul capilar este inchis la capatul superior dupa ce a fost vidat. Fig 1. de-a lungul unei scari gradate (fig 1. 12 . tija se va dilata si va deplasa acul indicator pe scara gradata. Introducand termometrul in mediul a carui temperature o masuram.15).14). aparitia fortelor termoelectromotoare.16) este compus din tubul 1 cu coefficient de dilatare α 1 si din tija 2 cu coefficient de dilatare α 2 mai mare decat α 1. tubul este de portelan iar tija din aluminiu.15 Termometru cu lichid b. lichidul se dilata sau se contracta avand ca efect urcarea respectiv coborarea coloanei de lichid in tubul capilar. Diferenta de dilatare optica se poate obtine daca. Sub efectul cresterii sau scaderii temperaturii.

1 si 2. Prin incalzire lama se indoaie deoarece lama 2 se alungeste mai mult decat lama 1. cat mai ales ca elemente termosensibile pentru compensarea influentei temperaturii asupra indicatilor altor aparate. Functionarea acestor aparate se bazeaza pe alungirea relativa sub influenta temperaturii a doua corpuri solide care au coficieni de dilatare termica foarte diferiti. Fig 1. Termometrle mecanice de dilatare sunt folosite mai putin ca aparate de masura din cauza preciziei lor scazute. α 2 > α 1. Lama se obtine prin sudarea a doua lame metalice.Fig 1. Pe acest principiu se bazeaza functionarea termometrului cu lama bimetalica in forma de u din fig 1. Daca termometru este incalzit lama va tinde sa se indrepte capatul liber se va ridica deplasand acul indicator pe scara gradata.17 Termometru bimetallic c.Termometre manometrice (fig 1.16 Termometru cu tija • Termometru bimetallic este alcatuit dintr-o lama bimetalica incastrata la un capact si libera la celalalt.18) 13 . cu coeficienti de dilatare diferiti.17.

o modificare a presiuni fluidului din interior.(fig 1. si un aparat cu cadran construit pe principiul manometrului cu element elastic. Termometrele manometrice sunt folosite pentru masurarea temperaturii la masini si aggregate mobile sau fixe. Elementul elastic 3. a carui lungime poate atinge pana la 25….18 Termometru manometric Aceste aparate sunt alcatuite din trei parti si anume : un tub metallic 1.19) Fig 1.Termometre cu termocupluri 14 .Fig 1.30m. Tubul metallic 1. Variatia de presiune produce deformarea elementului elastic. un tub capilar flexibil 2. care se va aseza in mediul a carui temperature se masoara. De asemenea ele servesc la indicarea temperaturii in cazul cand aceasta marime nu indeplineste un rol principal in functionarea masinii ce este numai un indicator al bunei functionari. in mod proportional.19 Schema unui termometru manometric Functionarea termometrului manometric se bazeaza pe faptul ca variatia de temperature a mediului pentru care efectuam masurarea determinata. prin intermediul parghiei 5. d. tubul capilar 2 si elementul elastic 3 sunt umplute cu un fluid. actioneaza acul 4 care se deplaseaza pe o scara gradata. deformare care este amplificata si transmisa la acul indicator.

20 este prezentat un termometru cu termocuplu. f.Acest tip de termometru functioneaza ca un traductor care transforma variatia temperaturii in variatia unei marimi electrice ce poate fi masurata. Fig 1. materiale ceramice. suprafete vopsite.20 Termometru cu termocuplu si cu afisare digitala e. In fig 1. Fig 1. materiale de constructie.21 este prezentat un termometru cu radiatii. suprafete metalice oxidate. In fig 1.Termometre cu radiatii infrarosii Acestea sunt aparate moderne cu precizi ridicate concepute sa masoare temperatura la suprafata diferitelor materiale cum ar fi : asfaltul.21 Termometru cu radiatii infrarosii Acesta are afisare digitala a rezultatelor si sistem de vizare foarte precis.Termometre cu rezistenta electrica Functionarea acestor termometre se bazeaza pe proprietatea unor conductoare electrice de a-si modifica rezistenta electrica odata cu modificarea temperaturii mediului in care se gasesc. 15 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful