Măsurări

Măsurări

Cuprins
1. Noțiuni de metrologie .......................................................................................................................................................... Pag2
1.1. Obiectul și conținutul metrologiei ................................................................................................................................ Pag2
1.2. Mărimi .......................................................................................................................................................................... Pag2
1.3. Sisteme de mărimi ........................................................................................................................................................ Pag3
1.4. Unități de măsură .......................................................................................................................................................... Pag4
1.5. Constante ...................................................................................................................................................................... Pag5
1.6. Măsurări ........................................................................................................................................................................ Pag5
1.7. Principiul de măsurare .................................................................................................................................................. Pag6
1.8. Metode de măsurare ...................................................................................................................................................... Pag6
1.9. Mijloace de măsurare .................................................................................................................................................... Pag7
1.10. Caracteristicile mijloacelor de măsurare ..................................................................................................................... Pag8
1.11 Erori de măsurare ......................................................................................................................................................... Pag8
1.12. Structura mijloacelor de măsurare ............................................................................................................................ Pag10
1.13. Indici metrologici ai mijloacelor de măsurare .......................................................................................................... Pag11
2. Mijloace de măsurat pentru lungimi .................................................................................................................................. Pag12
3. Abateri și toleranțe geometrice .......................................................................................................................................... Pag22
3. Mijloace de măsurare și control pentru suprafață .............................................................................................................. Pag27
4. Măsurarea și controlul dimensiunilor unghiulare .............................................................................................................. Pag32
5. Măsurarea si controlul volumului ...................................................................................................................................... Pag38

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 1

Măsurări

1. Noțiuni de metrologie

1.1. Obiectul și conținutul metrologiei

Metrologia este știința care se ocupă cu determinarea și utilizarea măsurilor, a unităților
de măsură și a mijloacelor de măsurare, precum și cu stabilirea normelor necesare pentru
folosirea acestora. Metrologia stabilește totodată metodele de măsurare în toate domeniile
activității umane.
Metrologia poate fi privită din două puncte de vedere:
1) proiectare și construcție a mijloacelor de măsurare; stabilire a unităților de măsură și a
principiilor de măsurare;
2) din punctul de vedere al utilizatorului, situație în care se referă la alegerea și utilizarea
mijloacelor de măsurare precum și la modul de stocare și interpretare a rezultatelor
măsurătorilor.

1.2. Mărimi
Obiectele și fenomenele fizice sunt caracterizate prin noțiunile de cantitate și calitate.
Definim mărimea drept o caracteristică ce reprezintă calitatea sau cantitatea.
Mărimile fizice sunt concepte folosite pentru a descrie calitativ și cantitativ fenomenele
fizice. Termenul poate să se refere la mărimi în sens general (lungime, timp, masă,
temperatură etc.) sau la mărimi particulare (lungime a unei tije, temperatura dintr-o incintă
etc).
O prezentare sugestivă a diferitelor categorii de mărimi fizice se poate face pe baza
reprezentării din fig. 1.1.

Mulțimea mărimilor din natură este notată cu M.

În cadrul acestei mulțimi, se evidențiază submulțimea M1 a mărimilor observabile, adică
acele mărimi pentru care se poate obține o informație care permite deosebirea lor
calitativă.
În submulțimea M1 este inclusă submulțimea M2 corespunzătoare mărimilor principial
măsurabile, adică acele mărimi ce îndeplinesc următoarele condiții: - sunt observabile, iar
mulțimea stărilor lor constituie o mulțime ordonată (între toate perechile de stări ale
mulțimii, se pot defini relațiile <, = sau >); - se poate construi o scară de măsurare ce
stabilește o corespondență univocă între mărimea stărilor și mulțimea numerelor reale.
Submulțimea M2 include submulțimea M3 a mărimilor practic măsurabile. O mărime
principial măsurabilă devine practic măsurabilă dacă există un mijloc de măsurare capabil
să extragă semnalul purtător al informației de măsurare, să îl prelucreze și să afișeze
valoarea mărimii respective.
Mărimea(măsurabilă) este un atribut al unui fenomen, al unui corp sau al unei substanțe,
care este susceptibil de a fi diferențiat calitativ și determinat (măsurat) cantitativ.
Condițiile necesare pentru ca o mărime să fie practic măsurabilă sunt:
- posibilitatea de definire (observabilitatea);
- posibilitatea construirii unei scale de măsurare;
Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 2
Măsurări

- posibilitatea conceperii mijlocului de măsurare pe baza unei metode de măsurare.

În metrologie, deoarece se urmărește stabilirea unor valori numerice, mărimea se asociază
noțiunii de cantitate.
Mărimea are următoarele caracteristici:
- este variabilă;
- este reprezentată matematic printr-o funcție crescătoare sau descrescătoare;
- i se poate evalua cantitatea;
- poate fi exprimată numeric în anumite condiții date, staționare.
Mărimea care are aceste proprietăți se numește mărime fizică și devine mărime de
măsurat dacă este supusă unui proces de măsurare.
1. După modul de definire, mărimile fizice pot fi:
a) mărimi fizice fundamentale - adică mărimi alese convențional, independente unele de
altele și cu ajutorul cărora se definesc celelalte mărimi (de exemplu, în SI: lungimea,
masă, timp, intensitate curent electric, temperatură termodinamică, intensitate luminoasă,
cantitate de substanță, unghi plan, unghi solid etc);
b) mărimi derivate - mărimi care, într-un sistem, se definesc cu ajutorul mărimilor
fundamentale, folosind relații de definiție ( arie, suprafață, volum, densitate, viteză, viteză
unghiulară, accelerație, forță, presiune, viscozitate dinamică, viscozitate cinematică,
frecvență, lucru mecanic, energie, cantitate de căldură, putere electrică, tensiune electrică,
rezistență electrică),
2. În funcție de caracteristicile fizice și exprimarea lor matematică, mărimile pot fi:
a) mărimi extensive - care au proprietatea; de a fi ordonabile și sumabile (de exemplu
lungimea, l1<l2; l1+ l2=l )
b) mărimi intensive - sunt ordonabile, dar nu sunt sumabile (de exemplu temperatura, t1 <
t2, t1 t2- temperaturile a două corpuri sau ale aceluiași corp în intervale de timp diferite t 
t1 +t2).
3. După reprezentarea lor matematică, mărimile fizice pot fi:
a) mărimi scalare - exprimate printr-o valoare numerică și o unitate de măsură (de
exemplu 4 m, 5 °C):
b) mărimi vectoriale - reprezentate printr-un vector și un argument scalar (forța, viteza v).

1.3. Sisteme de mărimi

Un sistem de mărimi este un sistem care cuprinde un număr de mărimi fundamentale și
toate mărimile derivate obținute cu ajutorul acestora.
Mărimile fundamentale se aleg convențional, în funcție de posibilitatea obținerii
etaloanelor pentru reproducerea lor.
Progresul tehnic, precum și multiplele schimburi ce au loc între țările lumii, au impus
utilizarea unui sistem unic de mărimi fizice. Sistemul International (SI)
SI își are originea în sistemul metric apărut în timpul Revoluției franceze, care și-a impus
relativ repede superioritatea față de celelalte sisteme naționale.
În 1790, o comisie reunită în Franța, pe baza unui decret al Adunării Constituante, adoptă
metrul ca unitate fundamentală de măsură a lungimii. El a fost stabilit ca fiind 1/10 000
000 parte din sfertul meridianului pământesc ce trece prin Paris.
Tot atunci, a fost adoptată unitatea de măsură fundamentală pentru masă, kilogramul, ca
fiind masa unui decimetru cub de apă distilată, cântărită în vid la temperatura de 4 °C; s-a
stabilit, de asemenea, și faptul că multiplii și submultiplii se formează în sistemul zecimal,
10*.
În 1875, țările care au adoptat sistemul metric au semnat Ia Paris „Convenția metrului".

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 3

Măsurări

La noi în țară, sistemul metric a fost adoptat facultativul 1864, cu condiția să devină
obligatoriu în 1866, fiind apoi generalizat începând cu 1 iulie 1884.
Unitățile de măsură ale noului sistem internațional au fost stabilite în 1954 și adoptate în
1960 la Conferința generală de măsuri și greutăți. Acest sistem a devenit unic în România,
la 30 august 1961, el fiind totodată și obligatoriu.
În SI mărimile fundamentale sunt:- lungimea; - masa; - timpul; - intensitatea curentului
electric;
- temperatura termodinamică; - intensitatea luminoasă; - cantitatea de substanță.

1.4. Unități de măsură

Unitatea de măsură este o mărime stabilită convențional, egală cu 1 având aceeași natură
cu mărimea fizică; unitatea de măsură poate fi oricând ușor definită, reprodusă și păstrată.
Unitățile de măsură sunt de două feluri:
- unități de măsură fundamentale, pentru mărimi fizice fundamentale;
- unități de măsură derivate, pentru mărimi fizice derivate.
În SI, unitățile de măsură fundamentale sunt:
1) lungime metru m
2) masă kilogram kg
3) timp secunda s
4) intensitatea amper A
curentului
electric
5) temperatura Kelvin K
termodinamică
6) intensitatea candela candela
luminoasă
7) cantitatea de mol mol
substanță
Sunt considerate unități de măsură fundamentale:
- pentru unghi plan: radian rad
- pentru unghi solid: steradian sr
Multiplii și submultiplii unităților de măsură se formează în sistemul zecimal cu ajutorul
prefixelor arătate în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1.
Prefixe Simbolur Factor de
i multiplicare
atto a io-18
femto f 1015
pico P io-12
nano n IO9
micro H io-6
mili m io-3
cenți c io-2
deci d io-1
U.M. 10°
deca da 10'
hect© h 102

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 4

Măsurări

kilo k 103
mega M 106
giga G 109
tera T IO12

1.5. Constante
Constantele sunt numere determinate teoretic sau practic (experimental) și care sunt
caracteristice unor materiale, aparate, fenomene.
Ele sunt de două feluri:
- constante absolute, care își păstrează valoarea indiferent de condițiile în care se
desfășoară procesele (de exemplu accelerația gravitațională - g, numărul lui Avogadro,
sarcina electronului);
- parametri, care sunt constante ale căror valori depind de condițiile existente în acel
moment (de exemplu: densitatea unui material, rezistivitatea electrică, greutatea specifică,
constanta dielectrică).

1.6. Măsurări
Măsurarea este operația metrologică prin care o mărime fizică este comparată cu unitatea
de măsură specifică.
Măsurarea este ansamblul de operații având ca scop determinarea unei valori a unei
mărimi.
Obiectul purtător al mărimii fizice se numește măsurand.
Rezultatul măsurării este valoarea efectivă V, care ne arată de câte ori unitatea de măsură
M
se cuprinde în mărimea de măsurat. V   k . unde:
UM
M - mărimea de măsurat; U.M. - unitatea de măsură; kR+0. Deci, V = k(U.M.).
Măsurarea se termină o dată cu aflarea valorii V a mărimii măsurate și prezintă aspect
cantitativ.
De multe ori, aflarea rezultatului cantitativ al măsurării nu este suficientă. De aceea, în
practica curentă, măsurarea este, în mod frecvent, urmată de control și verificare.
Nu se măsoară materiale, obiecte, fenomene, ci proprietăți ale acestora.
De exemplu, nu se măsoară o tijă, ci se măsoară lungimea tijei, masa tijei, volumul tijei
etc. Sau nu se măsoară curentul electric, ci intensitatea curentului electric. Din punct de
vedere practic, măsurarea poate fi o operație atunci când operatorul execută manevrele
necesare (de exemplu: măsurarea unei piese cu micrometrul sau determinarea unui interval
de timp cu cronometrul mecanic) sau un proces atunci când, odată realizate anumite
condiții, măsurarea se efectuează pe baza energiei proprii a sistemului (de exemplu:
măsurarea unei presiuni cu manometrul cu element elastic, măsurarea intensității
curentului electric cu ampermetrul, măsurarea cantității de energie cu ajutorul contorului
etc).
Principalele elemente ale procesului de măsurare (fig. 1.5.) sunt:
Mărimea de măsurat (măsurandul), care reprezintă un atribut al unui fenomen, al unui
corp sau al unei substanțe, care este susceptibil de a fi diferențiat calitativ și determinat
cantitativ;
Mijloacele de măsurare care reprezintă mijloacele tehnice utilizate pentru obținerea,
prelucrarea, transmiterea și stocarea unor informații;
Metodele de măsurare care reprezintă succesiunea logică a operațiilor utilizată în

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 5

Măsurări

efectuarea măsurărilor.
Controlul include noțiunea de calitate,
deoarece el presupune și un proces de
comparare a valorii măsurate cu o valoare de
referință și, deci, stabilește concordanța cu
normele inițial impuse.
Prin verificare se stabilește dacă valoarea
determinată corespunde valorii impuse,
compararea făcându-se direct cu mărimea
impusă.

1.7. Principiul de măsurare

Pentru a construi un mijloc de măsurare, este nevoie să cunoaștem foarte bine
transformările fizice sau fenomenele fizice care fac posibilă funcționarea lui.
Astfel, pentru măsurarea lungimii, de exemplu, sunt folosite fenomenele de deplasare,
variația rezistenței electrice cu lungimea, fenomene optice, acustice etc.
Deci, putem spune că fenomenul fizic care stă la baza măsurării reprezintă principiul de
măsurare.

1.8. Metode de măsurare

Totalitatea principiilor de măsurare și a mijloacelor de măsurare cu ajutorul cărora se
obține valoarea măsurată se numesc metode de măsurare.
Metodele de măsurare se clasifică după următoarele criterii:
A. După precizie:
- metode de laborator - se ține seama de erorile de măsurare și se determină valorile
acestora;
- metode tehnice - utilizate direct în practica măsurării; nu se ține seama de erori, deoarece
acestea sunt cunoscute și înscrise pe mijloacele de măsurare.
B. După poziția mijlocului de măsurare în raport cu măsurandul:
- metode de măsurare prin contact - măsurarea se face direct, prin contactul fizic nemijlocit
dintre mijlocul de măsurare și măsurând (de exemplu măsurarea cu micrometrul,
comparatorul etc);
- metode de măsurare fără contact - măsurarea se face fără contactul fizic dintre mijlocul
de măsurare și măsurând, această legătură fiind făcută prin intermediul unui fenomen fizic
(de exemplu măsurarea prin metode optice, acustice, pneumatice).
C. După modul de obținere a valorii mărimii măsurate:
- metode de măsurare directe - la care rezultatul măsurării se obține direct, prin
compararea mărimii de măsurat cu unitatea de măsură.
- metode de măsurare indirecte - la care rezultatul măsurării nu se obține direct, ci după
măsurarea altor mărimi, iar valoarea măsurată se obține cu ajutorul calculelor matematice
(de exemplu măsurarea volumului, măsurarea conicității cu rigla sinus);
- metode combinate - la care valoarea mărimii măsurate se obține atât prin determinări
directe cât și prin determinări indirecte.
D. După modul în care este indicată valoarea mărimii măsurate:
• metoda analogă - în care fiecărei valori a mărimii de măsurat corespunde o valoare
măsurată; deci, la o variație continuă a mărimii de măsurat se obține o variație continuă a
valorii măsurate (măsurarea cu aparate cu ac indicator);
- metoda digitală - la o variație continuă a mărimii de măsurat se obține o variație

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 6

Măsurări

discontinuă a valorii măsurate, care este afișată pe un cadran (măsurarea cu aparate cu

indicație numerică).

1.9. Mijloace de măsurare

Mijloacele de măsurare sunt sisteme tehnice construite în scopul comparării mărimii de
măsurat cu unitatea de măsură specifică, în scopul aflării valorii măsurate.
Ele reprezintă acele mijloace tehnice cu ajutorul cărora se determină cantitativ mărimile de
măsurat.
După tipul de semnal utilizat pentru măsurare, mijloacele de măsurare pot fi:
mecanice, electrice, pneumatice, hidraulice, optice, acustice, nucleare sau combinații ale
acestora (optico-mecanice, electro - pneumatice etc).
După modul de utilizare, mijloacele de măsurare pot fi:
- mijloace de măsurare manuale - la aceste mijloace de măsurare, operatorul intervine în
toate fazele de măsurare (de exemplu, măsurarea cu șublerul);
- mijloace de măsurare mecanizate - o parte din operațiile de măsurare se execută fără
intervenția operatorului (apropierea capului de măsurat);
- mijloace de măsurare automatizate - măsurările sunt executate fără intervenția
operatorului (de exemplu, sortatoarele pentru bile de rulmenți).
După natura semnalului de intrare, mijloacele de măsurare pot fi pentru :
- mărimi mecanice; - mărimi termice; - mărimi electrice; - mărimi optice; - mărimi
acustice.
După complexitate, mijloacele de măsurare se clasifică în:
a) măsuri - sunt cele mai simple mijloace de măsurare, care materializează unitatea de
măsură ori un multiplu sau un submultiplu al acesteia; măsurile pot fi:
- cu valori multiple (rigle); - cu substanțe.
Ele materializează una sau mai multe valori ale unei mărimi fizice.
b) instrumente de măsurare - conțin în interiorul lor cel puțin o măsură și permit
compararea directă a mărimii de măsurat cu unitatea de măsură (șubler, micrometru);
c) aparate de măsurare - sunt ansambluri formate din măsuri, subansambluri traductoare,
intermediare sau de prezentare a rezultatelor măsurării (aparate optice, aparate pentru
măsurarea temperaturii); el reprezintă dispozitivul destinat a fi utilizat pentru a efectua
măsurări singur sau asociat cu unul sau mai multe dispozitive suplimentare.
d) instalații de măsurare - sunt ansambluri compuse din aparate, măsuri etc. formate în
scopul măsurării mai multor parametri ai aceleiași mărimi fizice, sau chiar a mai multor
mărimi (microscopul de atelier, spectroscopul);
e) sisteme de măsurare - sunt ansambluri formate din aparate, măsuri și instalații,
utilizate pentru efectuarea măsurărilor și centralizarea rezultatelor (de exemplu, sistemul
de măsurare și control de la o centrală termoelectrică).
După destinația metrologică, mijloacele de măsurare pot fi:
- mijloace de măsurare etalon - servesc la păstrarea și transmiterea unităților de măsură la
alte mijloace de măsurare, și pot fi:
- etaloane naționale (primare);
- etaloane principale;
- etaloane de verificare, care transmit unitățile de măsură la mijloacele de măsurare de
lucru;
- etaloane de bază (pentru laboratoare metrologice);
- mijloace de măsurare de lucru - mijloacele de măsurare utilizate în practica curentă; ele
pot fi de laborator și tehnice.

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 7

Măsurări

1.10. Caracteristicile mijloacelor de măsurare

Între semnalele de intrare și ieșire dintr-un mijloc de măsurare există o relație dependentă
de caracteristicile mijlocului de măsurare. Aceste caracteristici reprezintă principalele
calități sau inconveniente ale mijlocului de măsurare și pot fi caracteristici tehnice sau
caracteristici metrologice.
a) Caracteristicile tehnice sunt determinate de particularitățile constructive și de
funcționare ale mijlocului de măsurare. Caracteristicile constructive se referă la dimensiuni
de gabarit, formă, principiul de funcționare și măsurare. Caracteristicile de funcționare
sunt:
- caracteristica nominală - arată legătura dintre semnalul de intrare și semnalul de ieșire în
timpul măsurării în regim;
- punctul de lucru - valoarea semnalului de intrare la care mijlocul de măsurare începe să
funcționeze;
- curba de eroare - evoluția erorilor de măsurare în timpul funcționării.
b) Caracteristicile metrologice dau indicații referitoare numai la rezultatele măsurării;
dintre acestea enumerăm:
- fidelitatea - la măsurarea aceleiași mărimi, în condiții identice, rezultatul măsurării
trebuie să fie același;
- sensibilitatea - este raportul dintre variația mărimii de ieșire și variația mărimii de
intrare;
- justețea - este calitatea unui mijloc de măsurare de a indica o valoare cât mai aproape de
mărimea reală;
- clasa de precizie - este valoarea convențional aleasă, care depinde de erori tolerate, de
abateri constructive, de stabilitate. Valoarea ei este stabilită prin norme și standarde;
- valoarea demarajului - este valoarea minimă ce poate produce o variație a mărimii de
ieșire;
- coeficientul de temperatură - măsura în care rezultatul măsurării este influențat de
creșterea temperaturii cu un grad.
După forma prezentării rezultatului:
- mijloace de măsurare analogice la care rezultatul măsurării este o funcție continuă.
Valoarea măsurată este obținută prin aprecierea poziției unui indice în raport cu reperele
unei scări gradate.
- mijloace de măsurare digitale numerice unde rezultatul măsurării e dat direct sub formă
numerică

1.11 Erori de măsurare

Se definește ca eroare de măsurare diferența dintre valoarea măsurată și valoarea reală a
mărimii; eroarea de măsurare este un indicator de calitate al operației de măsurare.
Rezultatul măsurării este influențat de o serie de factori externi și interni, dintre care
enumerăm:
1) abaterile de formă și dimensiune ale măsurandului (erori de formă, suprafețe
imperfecte, necurățate);
2) particularitățile mijloacelor de măsurare (mijloace de măsurare cu defecte, cu erori
mari, defectuos construite și întreținute, folosite incorect sau fără respectarea principiului
de măsurare și funcționare);
3) particularitățile operatorului (slabă pregătire, oboseală, acuitate vizuală scăzută, grabă în
executarea operației de măsurare, factori psihici de influență);
4) particularitățile mediului înconjurător (temperatură, presiune, vibrații, factori magnetici
Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 8
Măsurări

și electromagnetici, forțe externe).

Eroarea totală este dată de suma următoarelor componente:
- eroarea de indicare a mijlocului de măsurare, provocată de abaterile constructive ale
pieselor ce compun mijlocul de măsurare, precum și de eroarea de citire;
- eroarea de reglare, dată de abaterile constructive ale mijloacelor cu ajutorul cărora se
face reglarea (cale plan-paralele);
- eroarea cauzată de variațiile de temperatură între valorile luate în calcul la
proiectarea mijlocului de măsurare și condițiile de mediu în care se execută
măsurarea;
- eroarea dată de forța de măsurare;
- erorile provocate de alți factori externi (vibrații, umiditate);
După frecvență și modul de apariție, erorile mai pot fi:
- erori sistematice;
- erori întâmplătoare;
- erori grosolane.
1.11.1. Erorile sistematice (de justețe) sunt erori ale căror valori sunt previzibile, pot fi
determinate și sunt constante sau variabile după o lege cunoscută în timp.
Ele sunt datorate abaterilor (care pot fi determinate în construcția mijloacelor de măsurare)
sau factorilor externi (care pot fi, de asemenea, controlați și determinați).
Erorile sistematice sunt provocate de factori obiectivi (metoda sau tipul de mijloc de
măsurare utilizate) sau subiectivi (oboseala operatorului, stări psihice speciale) și pot fi
erori sistematice constante și erori sistematice variabile.
Erorile sistematice constante sunt acele erori care au aceeași valoare indiferent de valoarea
mărimii măsurate.
Erorile sistematice variabile sunt erorile care apar cu o frecvență ce respectă o anumită
curbă și depind de anumiți factori. Eroarea sistematică este diferența între media aritmetică
a rezultatului unui număr infinit de măsurări ale aceluiași măsurand efectuate în condiții de
repetabilitate și o valoare adevărată a măsurandului. C= - X
1.11.2. Erorile întâmplătoare (aleatorie) sunt erorile care apar și variază haotic,
nerespectând nici o lege, și sunt variabile ca mărime și ca semn. Ele nu pot fi nici
prevăzute, nici calculate și sunt determinate de factori cum ar fi: zgomote, vibrații,
cutremure, defectări ale mijloacelor de măsurare sau utilizarea defectuoasă a acestora la un
moment dat.
Eroarea aleatorie este diferența între rezultatul unei măsurători și media aritmetică a
rezultatelor unui număr infinit de măsurări ale aceluiași măsurand.
1.11.3. Erori grosolane (greșeli)
Aceste erori dau valori mult diferite de valoarea reală a mărimii măsurate și, în general,
sunt cauzate de defectările mijlocului de măsurare.
Cauzele apariției acestor erori mai pot fi și:
- manevrarea greșită a mijlocului de măsurare;
- nerespectarea condițiilor de măsurare;
- lipsa de pregătire a operatorului.
În cazul apariției erorilor grosolane, se impune oprirea măsurării și analizarea cu mare
atenție a cauzelor care au provocat apariția lor.
Se definesc următoarele tipuri de erori:
- eroarea absolută: diferența dintre indicația unui mijloc de măsurare XMĂS și valoarea
adevărată X a mărimii de intrare: X= XMĂS – X, ea se exprimă în aceleași unități de
măsură ca și mărimea măsurată putând fi negativă sau pozitivă. Eroarea absolută cu semn

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 9

Măsurări

schimbat se numește corecție: C= - X

- eroarea relativă: se definește ca fiind raportul dintre eroarea absolută X și valoarea
X MAS  X
adevărată X a mărimii:   100 0 0
X

1.12. Structura mijloacelor de măsurare

Pentru prelucrarea semnalelor provenite de la măsurând (purtătorul mărimii de măsurat),
mijloacele de măsurare au o structură deosebită, adaptată scopului, preciziei și semnalului
măsurat.
Din punct de vedere al energiei utilizate pentru măsurare, mijloacele de măsurare
pot fi:
1. mijloace de măsurare pasive - care au nevoie de energie de activare din exterior
(șublere, micrometre etc); structura lor este prezentată în figura 4.1.
2. mijloace de măsurare active - care preiau energia de activare direct de la mărimea
măsurată (debitmetre, manometre etc); acestea sunt prezentate în figura 4.2.
În general, de la preluarea semnalului de măsurare un mijloc de măsurare se poate prezenta
schematic ca în figura 4.3.
1.12.1. Subansambluri traductoare
În funcție de tipul de semnal de intrare, sau de tipul de semnal vizualizat, subansamblurile
traductoare 1 sau 2 pot lipsi, ambele sau fiecare în parte.
Subansamblul traductor 1 are rolul de a prelua semnalul și de a-1 transmite convertit în alt
semnal, care va putea fi apoi evaluat. în unele cazuri, acest subansamblu are doar rolul de a
prelua semnalul și de a-1 transmite cât mai fidel subansamblului următor (de
exemplu, palpatorul comparatorului, suprafețele de măsurare ale șublerului, contactorii
unui aparat pentru măsurarea parametrilor curentului electric etc).
Toate aceste traductoare vin în contact direct cu mărimea de măsurat; ele sunt clasificate
după tipul de semnal de intrare sau ieșire.
Tipurile de traductoare vor fi prezentate mai pe larg atunci când vor fi studiate mijloacele
de măsurare.

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 10

Măsurări

1.12.2. Subansambluri de transmitere și prelucrare a semnalului

Aceste subansambluri au rolul de a prelucra și transmite informația; de asemenea, atunci
când este necesar, realizează amplificarea sau demultiplicarea semnalului.
În funcție de tipul de mijloc de măsurare utilizat, aceste mecanisme pot fi:
- subansambluri mecanice;
- subansambluri optice;
- subansambluri electronice.
1.12.3. Subansambluri indicatoare
Subansamblurile indicatoare sunt subansambluri necesare parametrilor măsurați și pot fi:
- indicatoare analogice, cu care vizualizarea variației mărimii măsurate se face continuu
(de exemplu, prin deplasarea unui ac indicator în fața unui cadran);
- indicatoare digitale (cu indicare numerică) cu care indicarea mărimii măsurate se face
discontinuu.

1.13. Indici metrologici ai mijloacelor de măsurare

Indicii metrologici ai mijloacelor de măsurare sunt:
1. Scara gradată - totalitatea reperelor de-a lungul unei drepte sau curbe, care au
corespondent un șir de valori de mărimi măsurate.
2. Reperele - semne, linii, puncte trasate de-a lungul unei scări gradate.
Din punct de vedere al reperului 0 (zero), scările gradate pot fi:
- cu zero la un capăt (figura 4.4, a, b)
- cu zero la mijloc (figura 4.4, c, d)
- cu zero în afara scării gradate (figura 4.4, e, f).
3. Diviziunea - intervalul cuprins două repere consecutive.
4. Valoarea diviziunii - valoarea variației mărimii măsurate
între două repere consecutive.
^.Umilele de măsurare - valorile minimă și maximă ce pot fi
măsurate cu mijlocul de măsurare respectiv.
6. Domeniul de măsurare - diferența dintre valoarea maximă și
cea minimă care pot fi măsurate cu ajutorul mijlocului de
măsurate utilizat.

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 11

Măsurări

2. Mijloace de măsurat pentru lungimi

Tabel 2.5.
Măsurarea și controlul dimensiunilor liniare se Mijloace de măsurat lungimi
face cu mijloace de măsurare pentru lungimi. Măsuri Măsuri de Ruletă
O parte din mijloacele de măsurare pentru lungimi Riglă metalică
lungimi sunt date în tabelul 2.5. Cele scrise cu cu repere Fir de măsurat
roșu sunt prezentate detaliat în manual. Măsuri de Cală plan-paralelă
Măsuri de lungime lungimi Leră
terminale Calibru
Măsura de lungime este un mijloc de măsurare
Măsuri de Miră
care materializează unitatea de măsură,
lungimi Panglică topografică
multiplii și/sau submultiplii lungimii. mixte Panglică de măsurat
Măsurile de lungime (fig. 2.8.) pot fi: a) pentru croitorie și
Măsura de lungime cu repere este măsura de cizmărie
lungime cu valoare unică sau cu valoare Ruletă de măsurat cu lest
multiplă care materializează lungimea între Riglă de contacție
două sau mai multe repere ale unei scări Metru articulat
gradate. Ea este cu valoare unică atunci când Instrument Șubler
e Micrometru
are numai două repere și cu valoare multiplă Comparator mecanic
când are mai multe repere. Compas de măsurat
Pe măsura cu repere este trasată scara gradată. Zoometru
Reperul 0 al scării gradate nu se suprapune Aparate Aparat de măsurat ecartamentul căii
cu suprafața de măsurare (suprafața frontală). ferate
Dintre măsurile de lungime cu repere, Optimetru
amintim: Opticator
RULETA DE MĂSURAT este o bandă de Microscop de măsurat lungimii
Mașini și Mașină de măsurat lungimea
metal sau de țesătură textilă, cu sau fără
instalații țesăturilor
inserție metalică, divizată în unități de Mașină universală de măsurat
lungime. Un capăt al benzii de măsurat este lungimi
fixat de axul unui dispozitiv de înfășurare ce Interferometru cu laser
rulează banda în interiorul unei casete.
RIGLA DE MĂSURAT (STAS 2426-88) (fig. 2.9.) are formă de prismă dreaptă, utilizată
în măsurări curente de lungimi. Valoarea diviziuni este de 1 mm și este egală cu lungimea
diviziunii. .
FIRUL DE MĂSURAT este o măsură cu valoare unică sau cu valori multiple, construit
dintr-un singur segment flexibil în formă de fir, cu secțiune circulară construită din metal
(de exemplu, firul geodezic).

b) Măsura de lungime terminală este măsura de

lungime cu valoare unică sau multiplă, materializată de
distanța dintre două suprafețe de măsurare. Suprafețele
de măsurare sunt perpendiculare pe axa de măsurare.
Pe măsurile terminale nu sunt trasate scări gradate. Pe
ele sunt
inscripționate valoarea pe care o materializează.
Dintre măsurile de lungime terminale, amintim:

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 12

Măsurări

CALA PLAN-PARALELĂ (STAS 2517-79)

este în formă de paralelipiped dreptunghic
având două suprafețe opuse plane și paralele,
denumite suprafețe de măsurare, cu proprietăți
de aderare. Distanța dintre cele două suprafețe
de măsurare reprezintă lungimea nominală
(simbolul ln) a calei și valoarea ei este înscrisă
în milimetru pe una dintre suprafețele ei
(tabelul 2.6.). Calele plan paralele se folosesc
pentru transmiterea dimensiunii de la etalonul de
lungime, verificarea și gradarea mijloacelor pentru
măsurarea lungimilor, pentru controlul dimensiunilor
pieselor și dispozitivelor, pentru lucrări de trasare de
precizie, pentru reglarea aparatelor și a mașinilor
unelte.
Cala plan-paralelă (fig. 2.10. a.) se execută din oțel sau
carburi metalice. Sunt prezentate în truse de cale.
Pentru măsurare se folosește o cală sau un „bloc de
cale" format din două sau mai multe cale (fig. 2.10. b.).
Blocul de cale se formează prin aderență. Aderarea se
poate face prin simplul contact sau printr-o apăsare
ușoară.
Alegerea calelor pentru formarea unui bloc de cale de o
anumită dimensiune se face prin scădere, plecând de la ultima cifră a dimensiunii necesare.
în figura 2.10.b. este prezentat blocul de cale cu dimensiunea de 53,625 mm utilizând
calele din oricare dintre trusele de cale prezentate în tabelul 2.6.
53,625 -
1.005 - dimensiunea primei cale
52,620 -
1.02 - dimensiunea celei de-a doua cale
51,6-
1.6 - dimensiunea celei de-a treia cale
50 - dimensiunea celei de-a patra cale.
LERA DE GROSIME (SPIONI) (fig. 2.11. )
este sub formă de lamelă metalică, flexibilă,
prevăzută cu suprafețe plan-paralele.
Dimensiunea caracteristică a unei lere este
grosimea ce poate avea valori de la 0,05 la 1
mm. Lerele se livrează în garnituri ce conțin
între 6 și 16 lamele de diferite grosimi. Lerele
dintr-o garnitură se folosesc atât individual,
cât și în combinații pentru realizarea
dimensiunii necesare. Sunt utilizate pentru
verificarea jocului între două suprafețe con-
jugate, a abaterilor la rectilinitate sau planitate a muchiilor sau suprafețelor etc. Pentru
măsurarea jocului între două piese asamblate (de exemplu, jocul dintre electrozii unei
bujii) se introduc lamele de diverse grosimi, singure sau în combinații, care intră exact în
spațiul de măsurat. Se însumează grosimea lamelelor introduse și se determină astfel

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 13

Măsurări

mărimea jocului.
CALIBRUL este o măsură de lungime termi-
nală cu valoare unică sau cu valori multiple,
rigidă, prevăzută cu suprafețe de măsurare de
formă cilindrică, sferică sau plan paralele.
Forma constructivă a calibrului este diversă,
în funcție de utilizarea lui. Este utilizat pentru
reglarea sau verificarea mijloacelor de
măsurare și a dimensiunilor pieselor.
Calibrul verifică o singură dimensiune.
Forma calibrului diferă în funcție de forma
suprafeței verificate.
Calibru se execută în următoarele
variante:
Calibru de reglare utilizat pentru reglarea
indicațiilor mijloacelor de măsurare.
Calibru etalon pentru măsurarea prin
comparație și reglarea mașinilor de măsurat
lungimi.
Calibru limitativ (fig. 2.12.) este format din
două părți sau set de două calibre, cu
dimensiuni corespunzătoare dimensiunilor
limită (maximă și minimă) ale pieselor supuse
verificării, inscripționate corespunzător T
(trece) și NT (nu trece). Calibru limitativ nu
indică dimensiunile efective ale pieselor, ci
arată numai dacă aceste dimensiuni se înscriu
în toleranța prescrisă. Calibrul tampon pentru
alezaje are forma unui cilindru plin, de
aceeași lungime ca și alezajul verificat și ca
diametru egal cu dimensiunea minimă a
alezajului pentru partea „TRECE" și diametru
egal cu dimensiunea maximă a alezajului pentru partea „NU TRECE". Calibru pentru
arbori poate fi:
• calibru inel;
• calibru potcoavă.
c) Măsuri de lungime mixtă sunt măsuri de lungime cu valoare
unică sau cu valori multiple reprezentată prin distanța cuprinsă
între o suprafață de măsurare și axele unor repere.
Pe măsura de lungime mixtă este trasată scara gradată. Reperul 0
al scării gradate se suprapune cu suprafața terminală a măsurii.
Dintre măsurile de lungime mixtă, amintim:
Mira (fig. 2.13.) este în formă de prismă dreaptă, construită din
unul sau mai multe segmente rigide, prevăzute cu suprafețe
terminale de reazem și cu repere. Limitele scării coincid cu
suprafețele terminale de reazem ale mirei. Se execută din lemn,
lemn cu bandă de invar, metal etc. Este utilizată în lucrări de
nivelment geometric, trigonometric și pentru măsurarea indirectă

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 14

Măsurări

a lungimilor în topografie, geodezie etc.

Panglica topografică este executată din metal,
liberă la ambele capete, prevăzută la capete cu
inele terminale. Reperele extreme ale panglicii
coincid cu suprafețele interioare ale inelelor
terminale. Reperele panglicii topografice se
prezintă sub formă de găuri sau plăcuțe nituite pe
axa panglicii. Panglicile topografice se prevăd cu
un cadru metalic sau de lemn, pentru susținere și
protejare.
Panglica de măsurat pentru croitorie (fig.
2.14.) și cizmărie (fig. 2.15.) este executată din
țesătură textilă sau material plastic, cu sau fără
inserții metalice, prevăzută cu repere pe ambele
suprafețe de măsurare, iar la capete cu
armături metalice. Limitele scării de
măsurare coincid cu extremitățile panglicii.
Se utilizează pentru măsurări curente în
industria confecțiilor. Panglicile de
cizmărie sunt divizate pe o față în
centimetri, iar pe cealaltă în „puncte
cizmărești" (1cm = 1,5 punct cizmăresc).
Ruleta de măsurat cu lest este o ruletă
metalică de măsurat prevăzută cu lest
constituit dintr-o greutate de formă cilindrică,
conică sau prismatică, situată în porțiunea
inițială. Reperul zero coincide cu suprafața de
așezare a lestului. Se utilizează pentru măsurări
curente de lungimi în plan vertical, pentru
măsurarea stocurilor rezervoarelor.
Rigla flexibilă metalică de contracție (STAS
12172-84) este prevăzută cu un capăt terminal
și cu repere ale căror gradare este extinsă cu un
anumit raport, corespunzător contracției
pieselor turnate de 1%; 2% etc. Sunt utilizate
în turnătorii pentru măsurarea modelelor (fig.
2.16.).
Rigla rigidă cu suprafețe de măsurare
terminale este constituită din unul sau mai
multe segmente rigide, executată din metal sau
lemn, gradate astfel încât, ca în stare
desfășurată să formeze o scară continuă.
Limitele scării de măsurare coincid cu
suprafețele terminale ale riglei. Se utilizează
pentru măsurări curente ale lungimii. Se
execută din lemn (Măsuri pliante din lemn -
STAS 3189-80 în fig. 2.17.b) sau din metal
(Metru metalic articulat - STAS 6759-87 înfig. 2.17.a).

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 15

Măsurări

Rigla de măsurare flexibilă, metalică, până

la 1000mm (STAS 5199-69) se execută cu
una sau două scări gradate pe aceeași față a
riglei (fig. 2.18.).
Instrumente de măsurare
Instrumentele de măsurare a lungimilor sunt
mijloace de măsurare constituite din cea mai
simplă asociere de dispozitive și elemente care
pot furniza, de sine stătător, informații de
măsurare a lungimilor.
ȘUBLERUL (STAS 1373/1-87) este un
instrument de măsurare a lungimilor constituit
dintr-o riglă gradată și un cursor cu dispozitiv
de citire a indicațiilor cu vernier, cu cadran sau
cu dispozitiv digital (fig. 2.19; fig. 2.20).
Părți componente
Șublerul din fig. 2.19. este un șubler de exte-
rior, interior și adâncime cu dispozitiv de
citire a indicațiilor cu vernier și este construit
dintr-o riglă 1 pe care este trasată o scară
gradată din milimetru în milimetru. Rigla are
într-un capăt unul sau două ciocuri fixe 4. De-a
lungul riglei, se poate deplasa cursorul 2
prevăzut de asemenea cu unul sau două ciocuri
mobile 5, identice cu ciocurile fixe 4. Cursorul
2 are o scară gradată ajutătoare numită vernier,
gradată în fracțiuni de milimetru. Vernierul
este o scară ce permite măsurarea zecimilor sau
sutimilor de milimetru. Deplasarea cursorului
pe riglă este blocată de șurubul de blocare 6.
Tija de adâncime 3 este fixată de cursor și
culisează într-un canal executat în rigla
gradată. Șublerele cu precizie mai mare de
citire au cursorul prevăzut cu un dispozitiv de
avans fin.
Principiul de funcționare
Pentru măsurarea exterioară și interioară se
deplasează cursorul și piesa de măsurat se
prinde între suprafețele de măsurare a
ciocurilor fixe 4 și ciocurile mobile 5. Pentru
măsurarea adâncimii rigla se sprijină pe
marginea piesei, iar cursorul se deplasează și o
dată cu el și tija de adâncime 3.
În poziția închis, reperul 0 de pe riglă și de pe
vernier trebuie să coincidă. „L" reprezintă
deplasarea cursorului care este egală cu lungimea măsurată.
Precizia șublerului
După precizia șublerului sau după valoarea diviziunii vernierului avem:

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 16

Măsurări

1. șublere cu precizia de 1/10 sau cu valoarea

diviziunii de 0,10 mm (SR ISO 3599:1996).
Lungimea scării vernierului este de 9 sau
19mm;
2. șublere cu precizia de 1/20 sau cu valoarea
diviziunii de 0,05mm (SR ISO 3599:1996).
Lungimea scării vernierului este de 39mm;
3. șublere cu precizia de 1/50 sau cu valoarea
diviziunii de 0,02mm (SR ISO 6906:1995).
Lungimea scării vernierului este de 49mm.
Inscripționarea pe vernier permite o citire
rapidă a zecimilor și sutimilor de milimetru
(vezi tabelul 2.7.).
Citirea șublerului
Măsurarea se face citind pe rigla gradată
numărul întreg de milimetri în dreptul
reperului zero al vernierului, iar zecimile
de milimetru se citesc cu ajutorul
vernierului.
Pentru stabilirea zecimilor de milimetru
(fracțiunilor de milimetru) se observă cu
atenție care este primul reper de pe vernier
care se află în prelungirea unui reper de pe
rigla gradată. Zecimile de milimetru citite
pe vernier se adaugă la numărul întreg de
milimetri citit pe rigla gradată (vezi tabelul
2.8.).
Operația de citire cu ajutorul vernierului
este identică pentru toate tipurile de
mijloace de măsurare cu vernier.
Pentru a evita erorile de paralaxă este
necesar ca citirea să se facă perpendicular
pe direcția de vizare.
Noile tipuri de șublere permit o citire rapidă și exactă a măsurării și sunt:
șubler cu dispozitiv de citire a indicațiilor cu cadran (fig. 2.20.a.);
șubler cu dispozitiv de citire a indicațiilor cu dispozitiv digital (fig. 2.20.b).
Tipuri de șublere Cele mai utilizate tipuri de șublere sunt:
1. șublere de exterior, interior și adâncime;
2. șublere de adâncime (STAS 1373/3-73);
3. șublere de trasaj etc.
MICROMETRUL
Micrometrul este un instrument de măsurat lungimi, realizat cu un mecanism șurub-piuliță.
Instrumentul este prevăzut cu dispozitiv de citire pe tambur, cu cadran sau cu dispozitiv
digital (fig. 2.21 și fig. 2.22.)-
Părți componente
Micrometrul de exterior (SR ISO 3611:1995) din fig. 2.21. are dispozitiv de citire pe
tambur și este compus dintr-un corp 1 în formă de potcoavă, care are la un capăt nicovala
2, iar la celălalt capăt, tija șurubului micrometric 3. Deplasarea tijei șurubului micrometric

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 17

Măsurări

3 este blocată de dispozitivul de blocare a

tijei șurubului micrometric 8. De-o parte și
de alta a corpului 1, este montată câte o
plăcuță izolantă 9. Bucșa gradată 4 constituie
piulița șurubului micrometric 6. Pe bucșa
gradată 4 de-a lungul reperului longitudinal
10 sunt trasate două scări 11 și 12 gradate
din milimetru în milimetru. Cele două scări
sunt decalate cu 0,5mm astfel încât cu

ajutorul lor se pot citi numărul întreg și

jumătățile de milimetru. Tamburul 5 îmbracă
bucșa gradată 4 și are la un capăt un
dispozitiv de limitare a forței de măsurare 7,
iar la celălalt capăt o porțiune strunjită
tronconic, pe care este trasată scara 13. Scara
13 are 50 sau 100 de diviziuni în funcție de
pasul șurubului micrometric 6. „L" reprezintă
lungimea măsurată.
Principiul de funcționare
Mișcarea de rotire a șurubului micrometric 6
este transformată într-o deplasare liniară a
tijei șurubului micrometric 3. La o rotire
completă a șurubului micrometric 6, deci și a
tamburului 5 care este solidar cu șurubul
micrometric, tija șurubului micrometric 3 are
o deplasare liniară egală cu pasul șurubului
micrometric.
Corelația dintre pasul șurubului, deplasarea
tijei și diviziunile scării gradate sunt
prezentate în tabelul de mai jos:

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 18

Măsurări
Pas șurub micrometric 6 Deplasare tijă șurub Număr diviziuni Valoare diviziune
0,5mm micrometric 3 pe scara 13 pe scara 13
1mm 0,5mm 50 0,01 mm
1mm 100 0,01 mm

Citirea micrometrului
În poziția închis, tamburul 5 al micrometrului are marginea până la reperul 0 al scării 11.
Piesa de măsurat se prinde între suprafețele de măsurare a nicovalei și a tijei șurubului
micrometric 3. Deplasarea tijei șurubului micrometric 3 se face prin rotirea dispozitivului
de limitare a forței de măsurare 7 sau a tamburului 5. O dată cu deplasarea tijei șurubului
micrometric 3 se rotește și se deplasează și tamburul 5 apărând scările 11 și 12 de pe bucșa
gradată 4. Tija șurubului micrometric 3 se blochează cu ajutorul dispozitivului de blocare
8, apoi se face citirea. La citirea dimensiunii măsurate, se citește mai întâi numărul întreg
de milimetri sau întreg plus jumătate de milimetru dat de scările 11 și 12 vizibile pe bucșa
gradată 4 și se adaugă apoi sutimile de milimetru citite pe scara 13 a tamburului 5, în
dreptul reperului care coincide cu reperul longitudinal 10.
Operația de citire a dispozitivelor cu șurub micrometric este identică pentru toate tipurile
de mijloace de măsurare cu dispozitiv micrometric (vezi tabelul 2.9.).
Noile tipuri de micrometre permit o citire rapidă și exactă a măsurării și sunt:
- micrometru cu dispozitiv de citire cu cadran (fig. 2.22.a.);
- micrometru cu dispozitiv de citire cu dispozitiv digital (fig. 2.22.b.).
Micrometrele se clasifică în:
- micrometre de exterior (SR ISO 3611:1995);
- micrometre de interior (STAS 11671-83);
- micrometre de adâncime (STAS 12404-85);
- micrometre pentru tablă (STAS 6466-87);
- micrometre pentru țevi (STAS 6467-70);
- micrometre cu talere pentru roți dințate (STAS 6519-80);
- micrometre pentru filete (STAS 11672-83). în figura 2.23. este reprezentat micrometrul
realizat în 1887.

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 19

Măsurări

COMPARATORUL CU CADRAN
Comparatorul cu cadran este un comparator
mecanic, prevăzut cu tijă de palpare cu
direcție de măsurare axială.
Părți componente
Comparatorul cu cadran din fig. 2.24. are un
palpator 1 solidar cu tija palpatoare 2 care
culisează în brațul de fixare 3. Ansamblul
palpator-tijă palpatoare se poate deplasa cu
ajutorul butonului de ridicare 11. Cadranul 8
este solidar cu rama mobilă 12 și împreună se
pot roti față de carcasa 10. Ansamblul cadran-
ramă mobilă se poate bloca cu ajutorul
dispozitivului de blocare 9.
Comparatorul cu cadran are două cadrane:
- cadranul 5 pe care este trasată o scară pe
care se măsoară deplasarea ansamblului
palpator-tijă palpatoare, în milimetri sau
zecimi de milimetru. Acest cadran îl au numai
comparatoarele cu valoarea diviziunii de 0,01
și 0,001 mm;
- cadranul 8 pe care este trasată o scară pe
care se măsoară deplasarea ansamblului palpator-tijă palpatoare, în diviziuni de milimetri.
Indicatoarele de toleranță 7 se pot roti în jurul
cadranului 8, astfel încât vârful lor să fie în
dreptul unui reper al scării.
Principiul de funcționare
Principiul de funcționare (fig. 2.25.) are la
bază transformarea mișcării rectilinii a tijei
palpatorului 2 în mișcare de rotație a acului
indicator 6 cu ajutorul angrenajului de roți
dințate. Angrenajul cu roți dințate are și rolul
de amplificare a mișcării.
Pe tija palpatorului 2 este executată o
cremalieră care angrenează cu o roată dințată
z1. Pe axul roții dințate z1 este fixat acul
indicator de ture 4 și roata dințată z2 care
angrenează cu roata dințată z3. Pe axul roții
dințate z3 este fixat acul indicator de diviziuni
6. Roata dințată z4 și arcul spiral 3 au rolul de
a prelua jocul dintre flancurile roților dințate.
Măsurarea sau verificarea cu comparatorul
cu cadran
Pentru măsurare și verificare (fig. 2.26.),
comparatorul se fixează pe brațul de fixare 3
într-un suport special construit. înălțimea la
care se fixează comparatorul față de suprafața de așezare a dispozitivului de fixare a
comparatorului se face cu cală sau bloc de cale cu dimensiunea nominală egală cu cea pe

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 20

Măsurări

care comparatorul urmează să o măsoare sau

să o verifice.

De exemplu, dorim să controlăm dimensiunea

de 50$?f Se alege o cală cu lungimea
nominală de 50 mm și se pune pe suprafața de
așezare a dispozitivului. Comparatorul care
este așezat în suport se deplasează până când
vârful palpatorului 1, vine în contact cu
suprafața calei, având grijă ca tija palpatorului
să se găsească pe la jumătatea cursei (tija
palpatorului se va putea deplasa și în jos când
dimensiunea măsurată este mai mică de
50mm). Rama mobilă 12, care este solidară cu
cadranul 8 al scării principale, se rotește
aducând reperul zero al scării în dreptul acului
indicator 6. Rama mobilă 12 se blochează cu
dispozitivul de blocare 9 (fig. 2.26.a). Se îndepărtează cala și în locul ei așezăm piesa a
cărei dimensiune dorim să o măsurăm sau să o verificăm (fig. 2.26.b.).
Citirea comparatorului cu cadran (fig. 2.24.). Se
citește pe scara gradată a cadranului 5 numărul
întreg de milimetri, iar zecimile și sutimile de
milimetru se citesc pe scara principală a
cadranului 8. Valoarea citită se adaugă la valoarea
de 50 (valoarea la care a fost reglat comparatorul).
Se deplasează un indicator de toleranță 7 în dreapta
reperului 0 al scării principale, în dreptul diviziunii
care indică 0,08mm, iar cel de-al doilea indicator de
toleranță se poziționează în stânga reperului 0 în
dreptul diviziunii care indică 0,13mm. Se consideră
valoare pozitivă când deplasarea acului indicator
este în dreapta reperului 0 și valoare negativă când
deplasarea acului indicator este în stânga reperului 0.
Dacă acul indicator este între indicatoarele de
toleranță, dimensiunea piesei este bună. Această
metodă se folosește când se verifică un lot de piese. Valoarea diviziunii este înscrisă pe
cadranul 8. Exemple de citire sunt date în tabelul 2.10.
Operația de citire este identică pentru toate tipurile de instrumente care au în componența
lor un comparator.
Pentru a evita erori de paralaxă, este necesar ca citirea să se facă perpendicular pe direcția
de vizare.
Comparatorul se utilizează fixat în suport sau fixat în cadrul unor dispozitive de
control.
2.5 Măsurarea și controlul suprafețelor
Aria suprafețelor geometrice
Măsurarea și controlul suprafeței implică două aspecte:
- măsurarea și controlul ariei;
- măsurarea și controlul unor parametrii caracteristici ai suprafeței ca: abaterile

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 21

Măsurări

geometrice, rugozitatea.
2.5.1. Unitatea de măsură
Tabel 2.14.
Mărime Unitate de Alte unități de măsură
măsură în SI

Simbol
Denumire Denumire Relație de

Simbol
echivalență

Arie metru pătrat m2 hectar ha 104m2

ar a 102m2
acre - 4046m
Abatere milimetru mm
geometrică
Rugozitate micrometru m
Unitatea de măsură pentru arii în SI este metrul pătrat și are simbolul m2.
În tabelul 2.14. sunt date unitățile de măsură.

3. Abateri și toleranțe geometrice

Prin precizie geometrică se înțelege gradul de apropiere a formei geometrice, poziției,
orientării și bătăii suprafețelor piesei executate față de modelul său teoretic, sub aspectul
geometric considerat.
Forma geometrică a suprafeței, la fel ca și dimensiunile, este impusă de condițiile în care
trebuie să funcționeze piesa. Imperfecțiunea
sistemului tehnologic de lucru mașină –
unealtă - sculă-dispozitiv - piesă provoacă
modificarea formei geometrice de la o piesă
la alta și în raport cu forma geometrică
nominală. Această modificare (abatere
geometrică) admisibilă se stabilește prin
impunerea unei toleranțe geometrice.
Abaterea geometrica inferioară este egală cu
zero,
Toleranța geometrică este egală cu abaterea
superioară.
Toleranța geometrică aplicată unui element
(punct, linie, axă, suprafață sau plan de
simetrie) definește câmpul de toleranță în
interiorul căruia trebuie să fie cuprins
elementul respectiv.
Abaterile geometrice sunt:
- abatere de formă (abaterea formei
suprafeței reale față de forma geometrică a
suprafeței);
- abatere de orientare (abaterea de la
poziția teoretică între două suprafețe);
- abateri de poziție;
- abateri de bătaie.

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 22

Măsurări

Abatere și toleranța de formă

Abaterea de formă reprezintă distanța maximă dintre profilul real și dreapta (suprafața,
planul, cercul) adiacentă.
Dreapta adiacentă (suprafața adiacentă, planul adiacent, cercul adiacent) dreapta
(suprafața, planul, cercul) tangentă la profilul real și așezată astfel încât distanța maximă
între profilul real și aceasta să aibă valoarea cea mai mică posibilă (fig. 2.43.)
Toleranța de formă este zona determinată de abaterea limită de formă. Toleranța de formă
este egală cu abaterea superioară de formă (abaterea inferioară fiind egală cu zero).
Datele privind toleranțele de formă se înscriu într-un cadru de toleranță (fig. 2.44.)
În tabelul 2.15. sunt prezentate toleranțele de formă.

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 23

Măsurări

Abaterea și toleranța de orientare

Toleranțele de orientare sunt date în tabelul 2.16.

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 24

Măsurări

Înscrierea pe desenul de execuție a toleranțelor de orientare, poziție și bătaie este

prezentată în fig. 2.45.

Abateri și toleranțe de poziție

Toleranțele de poziție sunt date în tabelul 2.17.

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 25

Măsurări

Abateri și toleranță de bătaie

Toleranțele de bătaie sunt date în tabelul 2.18.
Suprafața reală A a unei piese paralelipipedice (fig. 2.46) poate fi afectată de trei abateri:
O abatere de forma a ce limitează abaterea de la planitate.
O abatere de la paralelism b între suprafețele A si B (suprafața de referință).
O abatere dimensională c determinată de distanța minimă și maximă între A și B.
Analizând figura 2.46. constatăm că:
Toleranțele a și b nu influențează direct dimensiunea piesei.
Folosirea simultană a celor trei tolerante a ,b si c nu are sens dacă a< b< c.
I Dacă toleranța dimensională c este singura înscrisă pe desen, aceasta înseamnă egalitate
între a, b și c.

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 26

Măsurări

3. Mijloace de măsurare și control pentru suprafață

Tipurile de mijloace de măsurare și control pentru suprafață sunt date în tabelul 2.19.
Măsurarea ariei suprafeței
Măsurarea ariei se poate face cu:
- Metoda indirectă pentru suprafețele cu o formă geometrică regulată (pătrată,
dreptunghiulară, rotundă) utilizând formulele de calcul învățate la geometrie.
- Metoda directă utilizând planimetrul pentru suprafețe ale căror arie nu poate fi
determinată prin calcul (suprafața pieilor, suprafața reprezentată pe hartă etc).

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 27

Măsurări

Planimetrul este un aparat mecanic prevăzut cu un mecanism integrator, format dintr-o

rolă ce se deplasează pe suprafața de măsurat și un contor care afișează numărul de rotații
și de fracțiuni de rotații ale rolei. Aria măsurată este proporțională cu numărul de rotații ale
rolei.
PLANIMETRU POLAR
Părți componente
Planimetrul polar (fig. 2.47.) este format din două brațe articulate, unul dintre acestea fiind
brațul integrator 4 pe care este montat mecanismul integrator 3 și tija polară 2. Pe brațul
integrator 4 este trasată o scară gradată din milimetru în milimetru și un vernier 7. Tija
polară 2 are la un capăt greutatea 1, iar la celălalt capăt este fixat printr-o articulație
sferică, în mecanismul integrator 3. Brațul integrator 4 are un capăt liber pentru urmărirea
conturului suprafeței și este prevăzută cu un vârf de urmărire sau cu o lupă cu reticul de
urmărire, iar celălalt capăt trece prin mecanismul integrator 3 și este fixat de acesta cu
șurubul 5. Lungimea brațului integrator este reglabilă și este prevăzută cu un dispozitiv de
avans fin 8 care poate fi blocat cu șurubul 6. Rola integratoare 9 are axul paralel cu brațul
integrator și este solidară cu un tambur gradat cu 100 de diviziuni; fracțiunile de diviziune
se citesc pe un vernier alăturat tamburului.
Principiul de funcționare
Tija polară 2 se fixează într-un punct exterior sau interior suprafeței ce urmează a-i
determina aria cu ajutorul unui vârf metalic aflat pe partea interioară a greutății 1. Se
marchează un punct de referință pe conturul suprafeței ce urmează a fi măsurată.
Tabel 2.19.
Parametru măsurat Mijloace de
măsurare
Aria suprafeței Planimetru
Abaterea Rectilinitate Comparator
geometrică Planitate Riglă
Nivelă
Lunetă
Traductoare
Circularitate Comparator
Cilindricitate Micrometru
Forma dată a Șablon
profilului Traductoare
Forma dată a Traductoare
suprafeței
Paralelism Comparator
Perpendicularitate Comparator
Înclinare Comparator
Poziția nominală Comparator
Bătaie Comparator

Vârful de urmărire a brațului integrator 4 este suprapus pe punctul de referință marcat și

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 28
Măsurări

este deplasat pe întregul contur al suprafeței. Deplasarea lui este transmisă prin
intermediul brațului integrator 4 la mecanismul integrator 3. Rola integratoare 9 trebuie să
se sprijine permanent pe suprafața măsurată.
Citirea Aria suprafeței măsurate este dată de relația: A= 2 r L n
unde : r = raza rolei integratoare, L = lungimea brațului integrator n = numărul de ture al
rolei citit pe mecanismul integrator, L și r sunt constante ale planimetrului care se găsesc
în fișa sa tehnică.
Tipuri de planimetre
Cele mai utilizate tipuri de planimetre sunt: -
planimetrul polar, prezentat mai sus; - planimetrul
polar cu disc; - planimetrul rectiliniu utilizat pentru
măsurarea ariilor suprafețelor lungi și înguste; -
planimetrul radial utilizat pentru măsurarea ariei
diagramelor de înregistrare,
- planimetrul digital (fig. 2.48.)
Măsurarea și controlul abaterilor geometrice
a) Măsurarea și controlul abaterilor geometrice cu comparatorul
- Măsurarea și controlul abaterii de la circularitate (fig. 2.49.a.)
Piesa de măsurat/verificat se așează pe o prismă. Comparatorul este fixat într-un suport.
Palpatorul comparatorului se aduce în contact cu piesa. Se rotește rama mobilă a
comparatorului până când reperul 0 al scării gradate este în dreptul acului indicator. Se
rotește piesa și se fac măsurători pe mai multe direcții de măsurare. Se înregistrează
valorile indicate de comparator. Toleranța la circularitate este egală cu diferența dintre
valoarea cea mai mare și valoarea cea mai mică înregistrată. Vezi exemplele din tabelul
2.20.
Cu cât numărul direcțiilor de măsurare este mai mare și precizia de măsurare crește.
Pentru controlul abaterii de la circularitate, se compară toleranța măsurată cu cea indicată
pe desenul de execuție a piesei. Piesa este bună, dacă toleranța măsurată este mai mică sau
egală cu cea indicată pe desen.
- Măsurarea si controlul abaterii de la cilindricitate(fig.2.49.b.)

Tabel 2.20.
Direcția Valoarea Observații
de indicată
măsurare
1 +0,01
2 -0,02 Valoare minimă
3 +0.03 Valoare maximă
4 +0,02

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 29

Măsurări

Pentru măsurarea abaterii de la cilindricitate, măsurarea se face asemănător cu cea pentru

măsurarea abaterii de la circularitate cu diferența că se fac măsurători și în secțiuni de
măsurare diferite. Numărul de secțiuni de măsurare se alege în funcție de lungimea piesei.
în cadrul tehnologiilor modeme de control, în locul comparatorului cu cadran, se utilizează
traductoare de diferite tipuri (cu contacte electrice, inductive, pneumatice, pneumoelectrice
etc).
- Măsurarea și controlul abaterii de la planitate și
rectilinitate (fig. 2.50.)
Schema de măsurare este identică cu cea de la
măsurarea abaterii de la circularitate și
concentricitate. Piesa de măsurat se așează pe
suprafața de măsurare a suportului
comparatorului. Pentru măsurarea abaterii de la
rectilinitate, piesa se deplasează pe o singură
direcție și se fac măsurători pe mai multe direcții
de măsurare.
Pentru măsurarea abaterii de la planitate, piesa se
deplasează pe două direcții și se fac măsurători
pe mai multe direcții de măsurare și în mai
multe secțiuni de măsurare.
b) Măsurarea și controlul abaterilor
geometrice cu rigle pentru controlul
rectilinității și planeității și platouri de
verificare și trasare.
- Controlul abaterii de la planitate șl
rectilinitate
Mijloacele de control cele mai utilizate pentru
controlul rectilinității și planeității sunt riglele
pentru controlul rectilinității și planeității (fig.

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 30

Măsurări

2.51.), platourile de verificare și platourile de

trasare (fig. 2.52.). Platourile se folosesc și ca
bază în diferite operații de control. în funcție
de lățimea suprafeței care se controlează, se
aplică fie metoda fantei de lumină, fie metoda
petelor de vopsea.
Riglele pentru controlul rectilinității și
planeității (STAS 2518-89) se execută în trei
tipuri, 11 forme și șase clase de precizie. Cele
mai utilizate sunt:
- Riglele de control cu muchii active sunt de
dimensiuni diferite și se folosesc pentru
controlul rectilinității prin metoda fantei de
lumină.
- Rigle de control cu suprafețe active se folo-
sesc pentru controlul rectilinității prin metoda
fantei de lumină sau prin metoda petelor de
contact.
Controlul abaterii de la planitate și rectilinitate
se poate face folosind următoarele metode: a
fantei de lumină; a urmelor de vopsea; a
comparării dimensionale; optice.
La controlul prin metoda fantei de lumină
(fig. 2.53.a.) se așează rigla cu muchia de
lucru pe suprafața piesei și se observă
fanta de lumină între piesă și muchia de
lucru. Lungimea riglei este mai mare decât
lungimea suprafeței controlate. Pe partea
opusă a piesei, trebuie asigurată o
iluminare suficient de puternică și
uniformă. Folosirea unui etalon de fantă
permite creșterea exactității măsurării.
Fanta de lumină etalon se realizează între
cale plan paralele de diferite dimensiuni și
o riglă fir de păr (fig. 2.53.b.)
La controlul prin metoda petelor de
contact se pot folosi rigle cu muchii active
late sau plăci de verificare. Suprafața de
lucru se unge uniform cu un strat subțire
de vopsea, după care se așează suprafața
vopsită pe suprafața de controlat. Se
imprimă riglei o deplasare longitudinală
astfel încât să vină în contact cu toată
suprafața de verificat. Petele de vopsea
rămân pe proeminențele suprafeței
verificate, care au venit în contact cu
suprafața vopsită a riglei. Planeitatea se
apreciază după numărul de pete de vopsea și după repartizarea lor. Cu cât numărul de pete

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 31

Măsurări

este mai mare și repartizarea lor este mai uniformă, abaterea de la planeitate este mai mică
(75%).
La controlul prin metoda comparării dimensionale putem:
- așeza rigla pe suprafață de controlat și introducem lere în spațiul dintre muchia activă a
riglei și suprafața controlată. Abaterea de la rectilinitate este egală cu cea mai mare
grosime a lerelor utilizate; - așeza rigla pe două cale de aceeași dimensiune, cale care sunt
așezate pe suprafața de controlat. Cu ajutorul altor cale se măsoară distanța dintre riglă și
suprafața piesei în diferite puncte ale acesteia.
Abaterea de la rectilinitate este egală cu diferența dintre cea mai mare distanță măsurată și
lungimea nominală a calei pe care se sprijină rigla.
Controlul rectilinității și planității suprafețelor pieselor mari și grele se execută cu ajutorul
platourilor sau riglelor de verificare și al calelor plan paralele (fig. 2.54.).

4. Măsurarea și controlul dimensiunilor unghiulare

Unghiuri
Unghiurile și conurile se măsoară și se
controlează la fel de frecvent ca lungimile.
Dimensiunea unghiulară poate fi reprezentată
de:
- Unghiul plan este unghiul dintre două
drepte concurente.
Unghiul plan este raportul dintre lungimea
arcului de cerc (AB) cuprins între cele două
drepte (OA și OB) pe circumferința unui cerc
cu centrul în punctul de concurență (O) și raza
acestui cerc (r) (fig. 2.29.a.).
- Unghiul solid este unghiul unui con.
Unghiul solid este raportul dintre aria
decupata de un con pe suprafața unei sfere
(calotă sferică) care are centrul în vârful
conului (O) și pătratul razei sferei (R) (fig.
2.29.D.).
- Înclinarea (S) unei drepte sau a unui plan se
definește prin tangenta unghiului dreptei,
respectiv a planului, cu planul orizontal și se
exprimă în mm/m (fig. 2.30.a.).
Unghiul  corespunzător unei înclinări de 0,01
mm/m este de 2".
- Conicitatea (C) este raportul dintre
diferența diametrelor celor două suprafețe
și distanța dintre ele (fig. 2.30.D.).
Valorile conicităților sunt standardizate pentru
construcția de mașini.
Valoarea unghiului  și  se determină prin
metode indirecte de măsurare. Se măsoară
lungimi (H, h, L, D, d) și se determină valoarea
unghiului printr-un calcul trigonometric.
Reprezentarea în desenul tehnic al înclinării și

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 32

Măsurări

conicității este dată în fig. 2.30.C, d.

4.1. Unități de măsură pentru unghiuri
Tabel 2.11.
Unghiul plan se măsoară în SI în radiani.
Radianul este un unghi plan dintre două raze ale
unui cerc care delimitează pe circumferință un arc
egal în lungime cu raza.
Unghiul solid se măsoară în SI în steradian.
Steradianul este un unghi solid care, având vârful
în centrul unei sfere, delimitează pe suprafața
acesteia o arie egală cu cea a unui pătrat cu
laturile de lungime egală cu raza sferei.
Radianul și steradianul sunt unități derivate fără
dimensiune.
În tabelul 2.10. sunt prezentate unitățile de
măsură pentru unghiuri.
Toate unitățile de măsură pentru unghiurile plane
se bazează pe diviziuni ale cercului (fig. 2.31.).
Dacă se împarte un cerc în 360 de părți egale,
diferența dintre direcțiile a două raze duse din
centru în două puncte de diviziune învecinate
definește un unghi de 1 grad sexagesimal și se
notează 1°. Astfel, gradul sexagesimal
reprezintă a 360-a parte a unghiului
complet, respectiv a 90-a parte a unghiului
drept.
A 60-a parte a unui grad sexagesimal se
numește minut și se notează 1'.
A 60-a parte a unui minut sexagesimal este
secunda sexagesimală și se notează 10=60'=
3 600"
Deoarece diviziunile gradului au aceleași
denumiri, ca diviziunile unității de măsură
pentru timp, oră (h), nu trebuie să se folosească
aceleași simboluri pentru desemnarea lor (1h=
60min=3 600s).
Prin împărțirea cercului în 400 de părți egale,
respectiv a unghiului drept în 100 părți egale,
se obține un grad centezimal sau 1 gon, care se
notează 19. Un gon are 100 de minute
centezimale notate c , iar un minut centezimal
are 100 de secunde centezimale notate cc.
1g=1000=10 000°°
Radianul este folosit în cercetare. în practică,
măsurarea în radiani este greoaie și nici nu
există aparate pentru măsurat unghiuri plane în
radiani. Din aceste motive, unghiurile plane se
măsoară în grade sexagesimale și, în mai mică

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 33

Măsurări

măsură, în grade centezimale.

Valoarea unghiului
Radiani Grade Grade
sexagesimale centezimale
120°

120fl
240°
3/2
2409
4.2. Abateri și toleranțe la dimensiuni unghiulare
Imprecizia inevitabilă a procedeelor de fabricare a unei piese face imposibilă realizarea
riguroasă a dimensiunilor unghiulare stabilite prin calcul. Dimensiunea nominală trebuie
tolerată astfel încât dimensiunea efectivă realizată să fie cuprinsă între două dimensiuni
limită (dimensiune minimă și dimensiune maximă). Pentru ca piesa să-și îndeplinească
rolul funcțional, se impun abateri la dimensiunea nominală (fig. 2.32.).
Abaterea unghiulară se exprimă în secunde sau minute.
Abaterile limită (abaterea superioară și abaterea inferioară) pot avea valori pozitive,
negative sau zero.
Pe un desen sunt cote tolerate pentru dimensiunile unghiulare funcționale ale piesei si cote
netolerate pentru dimensiunile unghiulare nefuncțională.
Abaterile cotelor netolerate sunt date în tabelul 2.12.
4.3. Mijloace de măsurare și control
Tipurile de mijloace de măsurare pentru unghiuri sunt date în tabelul 2.13.
Măsurarea și controlul unghiurilor se face în practică cu următoarele metode:
- Metode de măsurare directe. Unghiul se determină cu instrumente și aparate cu scară
unghiulară.
- Metode de control prin comparare cu măsuri. Se determină mărimea abaterii
unghiului măsurat, față de măsura utilizată. Măsurile utilizate sunt: cale unghiulare,
echere, conuri, șabloane de unghi, calibre.
- Metode de măsurare indirecte cu măsurarea unor dimensiuni ajutătoare și
utilizarea funcțiilor trigonometrice. De exemplu, se măsoară lungimile piesei tronconice
din figura 2.30.b. și se obțin următoarele valori:
D  d 30  20 1
D = 30 mm; d = 20 mm; L = 50 mm Conicitatea va fi: C   
L 50 5
Unghiul  al piesei este:   2arctgC / 2  2arctg1/10   12 0

Clasa de Abateri limită pentru

toleranță domeniul de lungimi a celei
mai scurte laturi a unghiului
considerat
Simbol Descriere până peste peste peste
la 10mm 5Gmm 120mm
10mm până până la până la
ia 120mm 400mm
50mm

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 34

Măsurări

f fină ±1° ±0°30' ±0°20' ±0°10'

m mijlocie
c grosieră ±1°30' ±1° ±0°30' ±0°15'
v grosolană ±3° ±2° ±1° ±0°30'
Tabel 2.13.
Mijloace de măsurare a unghiurilor
Masuri Măsuri Raportor
cu repere Disc gradat
Măsuri Cală unghiulară
terminale Calibru conic
Echer
Instrumente Raportor mecanic
Raportor optic
Nivelă cu bulă de aer
Cap divizor
Platou sinus
Riglă sinus
Aparate Nivelă electronică
Autocolimator
Divizor unghiular
Goniometru
4.3. Măsurarea și controlul cu raportoare
Raportoarele se utilizează la măsurarea
unghiurilor plane și diedre, a conicităților
sculelor și altor piese, ca și pentru trasarea
unghiurilor plane. Ele se construiesc în
următoarele variante:
a) RAPORTOR MECANIC
Este un instrument de măsurat unghiuri
prevăzut cu dispozitiv de citire a indicațiilor cu
vernier sau cu cadran (fig. 2.33.).
Principiul de funcționare
Raportorul din fig. 2.33. execută măsurări ale
unghiului dintre două suprafețe. Talpa corpului
1 se așează pe una dintre suprafețe, iar rigla
mobilă 4 se rotește și se deplasează de-a lungul
ei până se suprapune pe cea de-a doua
suprafață. Se blochează rigla mobilă cu butonul
de blocare 5. Discul mobil 3, care s-a rotit o
dată cu rigla mobilă 4, se blochează și el cu
butonul de blocare 6. Se îndepărtează raportorul
și se citește valoarea unghiului.
Valoarea diviziunii
Valoarea diviziunii vernierului este de 5 minute.
Citirea raportorului
Măsurarea se face citind pe scara de pe discul fix 2 a numărului întreg de grade în dreptul
diviziunii care a fost depășită de reperul zero al vernierului, iar minutele se citesc pe

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 35

Măsurări

vernier.
Pentru stabilirea minutelor se observă cu atenție care este primul reper de pe vernier care
se află în prelungirea unui reper de pe rigla gradată și acel reper de pe vernier se citește.
Numărul de minute citit pe vernier se adaugă la numărul de grade citit pe scara discului fix
2.
Tipuri de raportoare mecanice
Cele mai utilizate tipuri de raportoare mecanice sunt:
- Raportorul cu cadran are precizia de măsurare
de 5 minute. Citirea se face rapid.
- Raportorul mecanic cu lupă (fig. 2.34.).
b) RAPORTOR OPTIC
Instrumentul se bazează pe interpolarea optică,
valoarea măsurării se citește prin intermediul unei
lupe. Se utilizează la măsurarea unghiurilor plane
și diedre, precum și la trasaj.
c) RAPORTOR DIGITAL (fig. 2.35.)
2.4.4. Controlul unghiurilor și al conicitaților
a)
a) Controlul unghiurilor și al conicitaților cu
măsuri terminale
Măsura unghiulară terminală este o măsură
unghiulară cu valoare unică sau cu valori multiple
care materializează unghiuri plane între două sau
mai multe suprafețe de măsurare.
Dintre măsurile unghiulare, amintim:
- Calibrul conic este o măsură cu valoare unică,
executat pentru un anumit diametru de referință
și prevăzut cu două repere trasate,
corespunzător toleranței.
În funcție de forma suprafeței verificate, ele sunt:
• calibre conice tampon pentru verificarea alezajelor conice (fig. 2.36.a.);
• calibre conice manșon, inel sau bucșă pentru verificarea
arborilor conici (fig. 2.36.b.);
• calibre conice potcoavă pentru verificarea arborilor
conici.
Datorită toleranței de execuție a piesei, calibrul pătrunde
mai mult sau mai puțin în piesă (toleranța unghiulară este
echivalentă cu o toleranță axială - T). La baza mare sau
mică a calibrului, se trasează două repere sau un prag care
delimitează toleranța axială.
1. Controlul cu calibre se efectuează prin deplasarea
axială a calibrelor și constă în verificarea poziției
suprafeței frontale a piesei față de repere, respectiv
marginile pragului calibrului. La piesele bune, suprafața
frontală se află între reperele ce delimitează toleranța (T).
Metoda păsuirii cu vopsea este utilizată pentru controlul
conurilor. Calibrul de control se vopsește cu un strat
subțire de vopsea, diluată în ulei de mașină, se introduce în

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 36

Măsurări

gaura de controlat, se rotește înăuntru, apoi se

scoate afară. După felul cum s-a curățat
vopseaua de pe calibru, se poate aprecia
corectitudinea unghiului.
- Cala unghiulară (fig. 2.37.) este realizată
sub formă de prismă dreaptă, din oțel,
materializând între suprafețele de măsurare
unul sau mai multe unghiuri plane. Calele
unghiulare se asociază în truse a căror
componență diferă în funcție de destinație și
producător.
Calele sunt prevăzute cu găuri conice sau
găuri filetate pentru formarea blocului de cale.
Calele unghiulare aderă una pe alta și se
fixează în suporturi speciale 2 sau pe o riglă
de trasare cu muchie activă cu știfturi, cu
ajutorul unor știfturi conice sau șuruburi 3
(fig. 2.38.).

2. Controlul cu cală unghiulară

Metoda este „Metoda fantei de lumină" (fig.
2.39.) și eroarea de măsurare nu depășește 60".
Suprafețele de măsurare a calei se suprapun pe
suprafețele care formează unghiul și se privește
în zare pentru aprecierea vizuală a gradului de
coincidență dintre unghiul calei și unghiul
controlat
Metoda fantei de lumină
Evaluarea după fanta de lumină, dintre muchia
măsurii și suprafața piesei de controlat, dă erori
care depind de lungimea generatoarelor
unghiului controlat, de rugozitatea suprafețelor,
de grosimea măsurii și de iluminare. Cu cât
generatoarele sunt mai lungi, eroarea rezultată
este mai mică.
Abaterea unghiulară se poate calcula cu relația:
Abaterea unghiulară= ±( 2a/ L x 100 000)"
unde:
a - mărimea fantei, în mm;
L - lungimea generatoarei, în mm.
Controlul cu cale unghiulare, folosind metoda fantei de lumină, se poate face în două
feluri:
• se folosește cala ca un calibru normal;
• se realizează cu cale două calibre limitative (calibru „TRECE" și calibru „NU TRECE").
- Echerul este o măsură cu valoare unică sau multiplă materializând unghiuri plane între
suprafețele de măsurare. Este destinat verificării și trasării unghiului. Echerul simplu de
90° este prezentat în fig. 2.40.
b) Controlul unghiurilor cu nivela

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 37

Măsurări

Nivela este instrumentul utilizat, de obicei, pentru determinarea abaterii de la poziția

orizontală a suprafețelor unor piese, aparate, mașini etc. Partea componentă principală a
nivelei o constituie o fiolă umplută cu lichid (spirt industrial, alcool etilic etc.) și în care
rămâne o bulă de aer (fig. 2.41.).
Bula ocupă poziția cea mai de sus și se deplasează o dată cu înclinarea fiolei. Poziția bulei
de aer la partea superioară a fiolei depinde de
poziția acesteia, respectiv de poziția nivelei în
care este montată fiola. Pe suprafața fiolei, în
zona bulei de aer, se trasează o scară gradată.
Bula de aer este delimitată de două repere,
numite repere zero, ce corespund poziției
orizontale a fiolei. înclinarea fiolei, respectiv a
nivelei, duce la deplasarea bulei de aer în stânga
sau dreapta poziției inițiale. Această deplasare a
bulei se măsoară pe scară gradată pe fiolă. Deplasarea se exprimă în unități de unghi sau în
milimetri pe metru.
Nivelele se execută cu valoarea diviziunii de 4" până la 1', respectiv 0,02-0,3mm/m.

5. Măsurarea si controlul volumului

Volumul este domeniul mărginit de suprafețe.
Când volumul este ocupat de lichid se numește
capacitate.
Capacitatea se măsoară în litri.
5.1. Unitatea de măsură
Unitățile de măsură pentru volum sunt
date în tabelul 2.20.
Relația dintre unitate de măsură pentru
volum și unitatea de măsură pentru
capacitate este 1*= 1,000028-10-3 m3
5.2. Metode de determinare a
volumului Măsurarea volumelor se face
în scopul determinării cantității de
lichide sau gaze cuprinse în volumele
Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 38
Măsurări

respective.
Volumul se poate determina prin următoarele metode:
a) Metode Indirecte
Metoda geometrică
La metoda geometrică (fig. 2.55.) se
utilizează formulele de calcul ale volumului
învățate la geometrie. De exemplu, avem un
obiect ca cel din fig. 2.55. Se descompune în
corpuri geometrice simple, în acest caz un
paralelipiped și o prismă dreaptă.
Dimensiunile a, b, c, d se determină cu
mijloace de măsurare pentru lungimi:
Volumul obiectului V= V1+V2 , V1=a·c·d
(volumul paralelipipedului) V2=1/2 a(b-c)
(volumul prismei)
Metoda gravimetrică
La metoda gravimetrică se utilizează definiția
volumului învățată la fizică.
Volumul= masa/densitate. Masa se determină
prin cântărire, iar valoarea densității se alege
din tabele în funcție de natura materialului
(fig. 2.56.).
b) Metode de comparație
Volumul lichidului se compară cu o măsură
etalon. Majoritatea mijloacelor de măsurare a
volumului se bazează pe metoda de
comparație.

2.6.3. Mijloace de
măsurare a
volumelor
Mijloacele de
măsurare a
volumelor sunt:
a) Măsuri pentru
determinarea
volumului
lichidelor și
gazelor.
- Măsuri din
sticlă
Măsurile din sticlă sunt mijloace de măsurare
a volumului lichidelor. Au forme foarte
variate, în funcție de domeniul de utilizare
(fig. 2.57.). Cele mai uzuale măsuri din sticlă sunt:
•Cilindrii gradați ce măsoară volume cuprinse între 5 și 1000m£ Pe suprafața lor sunt
marcate volumul nominal și diviziuni ale acestuia.
• Pipetele utilizate pentru măsurarea cantităților mici de lichid.

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 39

Măsurări

• Biuretele utilizate în laborator pentru determinarea volumelor mici de lichide prin golire.
• Seringile destinate injectării de substanțe medicamentoase în organisme vii. Seringile de
unică folosință se execută din masă plastică.
• Butirometrele sunt utilizate pentru stabilirea conținutului de grăsimi din produsele
lactate. Grăsimile se separă în urma reacției dintre acidul sulfuric concentrat, cazeină și
sărurile de calciu.
• Fiolele sunt utilizate în industria petrolieră și pot fi:
- fiole gradate pentru determinarea cantității de impurități din produsele petroliere.
Impuritățile se separă prin centrifugare. m fiole colectoare de apă, folosite pentru
măsurarea cantității de apă din produsele petroliere.
- Măsuri metalice de capacitate pentru lichide (STAS 4024-90) sunt utilizate pentru
măsurat lichide alimentare, alcool și produse petroliere.
b) Instalații pentru distribuirea carburanților
Cisternele auto utilizate pentru transportul auto al lichidelor pentru aprovizionarea
rezervoarelor fixe.
Cisternele-vagon utilizate pentru transportul lichidelor, pe cale ferată, pentru aprovizio-
narea rezervoarelor fixe. Constructiv sunt asemănătoare cisternelor auto.
Rezervoarele sunt utilizate pentru depozitarea fluidelor. Volumul lor se determină prin
calibrare la umplere și golire. Volumul lor se poate determina și prin metode geometrice.

Colegiul Tehnic Metalurgic – Ungureanu Marin 40