Sunteți pe pagina 1din 4

uzurii sculei aschietoare sunt:

- ;
Uzura fetei de asezare apare sub forma unei fatete de
latime VB, paralela cu directia muchiei aschietoare. Profilul transversal al
acestei fatete corespunde cu forma suprafetei prelucrate, iar latimea este
aproximativ constanta. In apropierea varfului (zona C) si in dreptul
suprafetei initiale a semifabricatului (limita zonei N), latimea fatetei poate
sa creasca.
Uzura fetei de degajare este rezultatul efectului eroziv al aschiei si
apare sub forma unui crater, dispus aproximativ paralel cu muchia
aschietoare. Pozitia craterului fata de muchia aschietoare a sculei are o
importanta deosebita, un crater plasat mai departe de muchia aschietoare
este mai putin periculos.
atorita uzurii fetei de asezare, varfului sculei isi modifica forma si
pozitia, fapt ce afecteaza precizia de prelucrare.
!zura sculei aschietoare mai poate fi apreciata si prin cantitatea
totala de material indepartat de pe partea activa (metoda utilizata in
activitatea de cercetare).
In practica, pentru aprecierea uzurii sculei se utilizeaza frecvent
parametrul VB, datorita usurintei cu care poate fi masurat.
2. Cauzele uzarii sculelor aschietoare.
!zura totala a sculei aschietoare este influentata in principal de
factorii prezentati in fi"ura #.
Procedeul de prelucrare si parametrii procesului de aschiere
dicteaza in cea mai mare masura viteza de uzare a sculei aschietoare.
$ecanismele de uzare a sculei aschietoare.
Uzura-datorata; solicitarilor mecanice. Pana taisului este supusa la
incovoiere si compresiune, ceea ce duce la desprinderea unor mici
particule din materialul sculei. %ezistenta taisului este cu atat mai mica cu
cat un"hiul de ascutire si raza de ascutire r
n
sunt mai mici.
Uzura prin adeziune. &uprafetele sculei si aschiei prezinta
asperitati, in zonele de contact presiunea este ridicata, formandu-se
microsuduri intre aschie si scula, care sunt rupte in mod continuu,
antrenand si particule din materialul sculei. !zura prin adeziune depinde
de presiunea de contact aschie'scula, de caracteristicile materialului de
prelucrat (duritate si ecruisabilitate), "rosimea aschiei, ri"iditatea le"aturii
scula-piesa. &e manifesta pre"nant la viteze mici de aschiere (v
c
( #)
m'min). *a sculele din carburi metalice ferita din semifabricat adera la
cobaltul din structura materialului sculei (fi"ura +).
Uzura prin abraziune. &e datoreste contactului asch,ie'fata de
de"a-are si fata de asezare'suprafata aschiata. Incluziunile dure (carburi,
nitruri) din materialul de prelucrat, aluneca pe aceste suprafete producand
santuri de uzura (fi"ura .). /iteza uzarii abrazive creste cu cantitatea de
patricule abrazive si cu viteza de aschiere. Cercetarile experimentale au
aratat ca uzura prin abraziune depinde si de cresterea temperaturii de
aschiere, a fortelor si presiunii de contact intre suprafetele sculei si
semifabricatului.
Figura 5 Factori ce influenteaza uzura sculei aschietoare
Figura 6 Aderarea cobaltului la materialul sculei
Figura 7 Producerea santurilor de uzura
Uzura prin difuzie. 0ste o uzura pro"resiva si continua (fi"ura 1).
*a viteze mari de aschiere, temperatura la interfata scula'aschie este
mare. 0lementele de aliere din materialul sculei difuzeaza in aschie.
/iteza de difuzie in aschie este mai mare cu cat temperatura este mai
ridicata si elementele de aliere respective sunt absente in materialul de
prelucrat. 2enomenul de difuzie duce la scaderea rezistentei mecanice si
termice a sculei, crescand uzura acesteia. 3ceasta uzura este caracteristica
sculelor cu partea activa din carburi metalice.
Figura 8 Fenomene la uzura prin difuzie
Uzura datorata depunerilor pe tais. atorita fortelor exterioare si
de frictiune se produce un fenomen de lipire si sudare prin presare a unor
parti a materialului de prelucrat pe fata de de"a-are a sculei. 3cest
fenomen apare cand le"aturile sunt rezistente, rupturile, producandu-se in
masa aschiei epunerile de material cresc si in final vor fi indepartate de
curentul de material. Cu cat viteza acestui curent este mai mare,
indepartarea depunerii este mai rapida. 4data cu distru"erea depunerii, de
pe tais sunt indepartate si particule din materialul sculei.
Uzura datorata oxidarii. &e datoreste fenomenului termic din
procesul de aschiere. 2enomenul este specific sculelor cu partea activa
din carouri metalice. *a temperaturi intre .))1)) 5C, oxi"enul din aer
intra in reactie cu cobaltul si carburile de 6olfram si titan. 3cest fenomen
duce la slabirea liantului (cobaltului) si deci la uzura pronuntata. &cula se
poate oxida in aer ambiant, in functie de temperatura atinsa, in particular
in portiuni bine aerisite in vecinatatea zonei de aschiere. 3coperirea cu
straturi de depunere impiedeca oxidarea structurii de baza. 4xidarea
creste odata cu cresterea vitezei de aschiere.
Deformatii plastice ale taisului. Ca efect al temperaturii si presiunii
ridicate in zona de aschiere, taisul sculei poate suferi o deformatie
permanenta. 3ceasta influenteaza precizia dimensionala a suprafetei
prelucrate si duce la deteriorarea sculei.
Uzura prin oboseala mecanica. 3pare ca efect al variatiei
solicitarilor in timpul prelucrarii. !zura prin oboseala este determinata de
natura contactelor elastice si plastice, procese de microaschiere,
fenomene de cavitatie. Ca urmare se produce o deformatie plastica in
reteaua atomica din stratul superficial ce duce la fisuri, ciupituri sau
exfolieri.
Uzura prin oboseala termica. &ocurile termice suportate de scule
sunt foarte ridicate. apar in special cand lichidul pentru aschiere nu este
diri-at corespunzator.
Uzura datorata curentilor electrici. 3re caracterul unui proces
electrochimic. Piesa si scula formeaza un termocuplu. In anumite situatii
poate sa apara un curent ionic ce transporta atomi de pe scula producand
uzura acesteia.
Uzura totala a sculei aschietoare. In procesul de aschiere diversele
tipuri de uzura apar rareori separat, de obicei concomitent, un tip sau altul
de uzura avand rol preponderent in functie de conditiile de aschiere.