STUDIUL MIJLOACELOR DE MASURARE

A MARIMILOR MECANICE
ARGUMENT
Msurarea este definit ca ansamblul de procedee prin care putem obine o informaie
cantitativ asupra unei mrimi fizice. Msurarea reprezint activitatea metrologic prin care
mrimea de msurat al crui purttor se va numi msurnd este comparat cu unitatea de msur
magazinat ntr-un mijloc de msurare n scopul stabilirii raportului dintre mrimea de msurat
i unitatea de msura aleas.
Metodele i conveniile care asigur definiiile, evaluarea i exprimarea rezultatelor unei
msurri, unitile i erorile de msurare sunt parte integrant a limbajului comun, universal,
denumit metrologie.
Ca tiin a msurarii, metrologia garanteaz c se poate acorda ncredere msurrilor
care susin activitile de fabricare i schimburi de produse, analizele specifice fenomenelor
chimice i fizice, diagnosticul medical, expertiza juridic, tranzaciile fiscale i comerciale,
definirea i controlul regulilor de securitate, etc.
Se poate spune c metrologia face parte din infrastructura ascuns, invizibil, pe care se
sprijin societatea i are un rol important n toate activitile tehnice, n particular n industrie i
n tranzaciile comerciale
n Romnia, Biroul Romn de Metrologie Legal (BRML) este organismul central de
coordonare metrologic, avnd rolul de a impune aplicarea legii n domeniul msurrilor i de a
exercita o aciune continu n direcia progresului i promovrii metrologiei
n anul 1955, a fost nfiinat un for internaional - Organizaia Internaional de Metrologie
Legal (OIML) - din care face parte i Romnia ca membru fondator. Activitatea sa urmrete
stabilirea principiilor generale ale metrologiei legale, crearea unei documentaii internaionale,
studierea problemelor legislative, stabilirea proiectelor de legi i a organizrii n domeniul
metrologiei pe plan internaional.
Sistemul internaional de uniti (pe scurt Sistemul Internaional) este un sistem de uniti
de msur i este forma modern a sistemului metric (MKS). Abrevierea n toate limbile
2

este SI (potrivit prescurtrii franceze: Systme international d'units), indiferent de cum se

numete sistemul ntr-o anumit limb.
Sistemul international conine apte uniti fundamentale: metrul, kilogramul, secunda,
amperul, kelvinul, molul i candela.
Din cele apte uniti de msur fundamentale se pot deriva un numr nelimitat de uniti
derivate, care pot acoperi tot domeniul fenomenelor fizice cunoscute. Unitile SI derivate
sunt coerente, adic la derivarea lor nu trebuie folosit niciun factor de scar. Unit ile SI pot fi
folosite i mpreun cu uniti ale altor sisteme, ns se pierde principalul avantaj, coerena.
Pentru definirea unitilor fundamentale ale SI se folosesc fenomene fizice reproductibile.
Doar kilogramul este nc definit printr-un obiect material degradabil. n prezent se fac cercetri
pentru a nlocui i aceast definiie printr-una bazat pe un fenomen fizic. Rezultatul ar putea fi
c kilogramul i-ar putea pierde statutul de unitate fundamental n favoarea altei unit i. Asta
deoarece unitile fundamentale trebuie s poat permite msurarea tuturor mrimilor fizice fr
definiii redundante, ns alegerea propriu-zis a acestor uniti (actual unit ile de lungime,
mas, timp, curent electric, temperatur, intensitate luminoas i cantitate de substan) este
arbitrar. De asemenea, numrul unitilor fundamentale ale SI este arbitrar. Caracterul arbitrar al
acestui numr este reflectat de adoptarea ca uniti fundamentale a unitilor pentru cantitatea de
substan i intensitatea luminoas. Acestea nu sunt independente dimensional de celelalte uniti
fundamentale spre deosebire de celelalte cinci uniti fundamentale care se consider prin
definiie a fi independente dimensional.
Sistemul internaional este sistemul de uniti de msur legal n Romnia. n cazuri
justificate este admis folosirea n paralel i a altor uniti de msur, adoptate prin lege.

CAPITOLUL I
PROCESUL DE MSURARE
Intr-un proces de masurare se porneste de la marimea de masurat, care constituie
obiectul masurarii. Apoi se stabileste cu ce se va executa masurarea si cum se va face aceasta.
Avand in vedere cele de mai sus putem spune ca in procesul de masurare intervin urmatoarele
elemente:

Obiectul masurarii (ce se masoara?);

Mijloacele de masurare (cu ce se masoara?);

Metodele de masurare (cum se masoara?).

MIJLOACE DE MSURARE
Mijloacele de masurare reprezinta totalitatea mijloacelor tehnice utilizate in procesul de
masurare.

In functie de complexitatea lor, mijloacele de masurare se impart in:

-

masuri;
aparate de masurat;
instalatii de masurare.

Masura este materializarea unitatii de masura sau a unui multiplu sau submultiplu al
acesteia.
Aparatul de masurat este un sistem tehnic care permite determinarea cantitativa a
marimilor ce se masoara.
Instalatia de masurat este un ansamblu de aparate si masuri conectate intre ele dupa o
anumita schema, in scopul efectuarii unor masurari.

Dupa precizia lor, mijloacele de masurare se impart in:

-

mijloace de masurare etalon sau etaloane

mijloace de masurare de lucru.

Mijloace de masurat etalon sunt cele mai precise mijloace de masurare. Ele servesc la
definirea, materializarea, conservarea sau reproducerea unitatii catre alte mijloace de masurare.
La randul lor, etaloanele sunt de mai multe categorii

etalon primar- etalonul care intruneste cele mai ridicate calitati metrologice. In unele
cazuri, etaloanele pot deveni etaloane internationale sau etaloane nationale. Etaloanele
internationale sunt recunoscute prin acorduri internationale, iar etaloanele nationale sunt
atestate printr-o decizie oficiala a unei tari si constituie baza metrologica a tarii

respective;
etaloane secundare. Transmiterea unitatii de masura se realizeaza pornind de la etalonul
national, care este si etalon primar; cu ajutorul unor instalatii si metode adecvate, se
etaloneaza etaloanele secundare de ordinul I, de la care, prin mijloace tehnice similare,

unitatea de masura se transmite la etaloanele secundare de ordinul II s.a.m.d;

etalon de lucru- etalonul a carui valoare este atribuita prin comparatie cu un etalon
secundar si care serveste la verificarea mijloacelor de masurare de lucru.
Mijloacele de masurare de lucru sunt cele sunt cele care se executa masurarile cerute de

practica.
2

METODE DE MSURARE
Baza stiintifica a realizarii unei masuri (legiale fizicii, efecte) o constituie principiul de
masurare.
Metoda de masurare cuprinde ansamblul de relatii teoretice si operatii practice folosite la
efectuarea masurarii pe baza unui principiu dat.
Marea diversitate a marimilor de masurat, precum si mijloacele si scopurile diverse in
care se efectueaza masurarile, au condus la elaborarea unor numeroase metode de masurare.
Metodele de masurare reprezinta ansamblul de procedee folosite pentru obtinerea
informatiei de masurare. Ele arata cum se executa masurarile.
Dupa modul in care se obtine rezultatul masurarii, metodele de masurare si impart in
metode indirecte si metode directe.
1.2.1 Metode de masurare indirecte
Metodele de masurare indirecte sunt acele metode in care se masoara alte marimi, iar
valoarea marimii de masurat se obtine prin calcul (de exemplu, masurarea rezistentelor prin
metoda ampermetrului si voltmetrului).
1.2.2 Metode de masurare directe
5

Metodele de masurare directe sunt acele metode in care se masoara nemijlocit marimea
de masurat. Metodele directe pot fi cu citire directa sau de comparatie.

Citirea directa se foloseste in cazul aparatelor care au scara gradata direct in

unitati ale marimii de masurat.

Metode de comparatie pot fi: metode de substitutie, metode diferentiale, metode

de zero si altele.
Metoda de substitutie consta in inlocuirea marimii de masurat Ax, existenta intr-o
anumita instalatie de masurare, cu o marime cunoscuta si variabila A0, care se modifica pana
cand indicatiile aparatelor de masurat vor indica aceleasi ca si in cazul cand in instalatie se afla
marimea Ax. In acest caz, Ax = A0.
Metoda de zero se bazeaza pe actiunea simultana, dar de sens contrar, a marimii de
comparatie si a marimii de masurat asupra unui aparat detector de nul. Marimea de comparatie se
variaza pana cand detectorul de nul indica zero. In acest caz, valoarea marimii de masurat este
data de valoarea marimii de comparatie. Operatia de masurare are caracterul unui proces de
reglaj in bucla inchisa, ceea ce asigura metodei o precizie ridicata. Metoda de zero se foloseste la
masurarea tensiunilor electrice cu condensatoarele si la masurarea marimilor electrice cu puntile
echilibrate.
Metoda diferentiala se caracterizeaza prin aceea ca aparatul de masurat masoara diferenta
Ax A0 = A, unde Ax este marimea de masurat, iar A0 o marime de aceeasi natura cu Ax, dar
cunoscuta cu o anumita precizie. Precizia masurarii este cu atatmai mare cu cat diferenta A este
mai mica.
3

ERORI DE MASURARE
1.3.1 Definitii
Orice marime care se masoara are o valoare a sa adevarata X, dar oricat de ingrijit s-ar
efectua masurarea, folosind cele mai perfectionate mijloace si metode de masurare, niciodata nu
se va cunoaste valoarea adevarata. De aceea se spune ca ea este inaccesibila masurarilor.
Rerultatul obtinut prin masurare poate sa difere mai mult sau mai putin de valoarea adevarata.
Eroarea absoluta. Deoarece valoarea adevarata nu poate fi cunoscuta, pentru aprecierea calitatii
unei masurari se compara valoarea masurata Xm cu o valoare de referinta X0, obtinuta prin
6

masurari efectuate cu metodele si mijloacele de masurare cele mai precise. In acest caz, se poate
considera eroarea absoluta de masurare ca fiind:
=Xm X0
Eroarea absoluta se exprima in aceleasi unitati de masura ca si marimea de
masurat si poate fi pozitiva sau negativa dupa cum X m este mai mare sau mai mic decat X 0.
Eroarea absoluta arata cu cat s-a gresit in cadrul unei masurari fata de valoarea de referinta, dar
nu da direct nici o informatie utila asupra gradului de precizie al masurarii.
Eroarea relativa. Pentru a aprecia precizia unei masurari, trebuie sa se compare valoarea absoluta
cu valoarea marimii masurate. In acest scop, se defineste eroarea relativa, care reprezinta raportul
intre eroarea de masurat absoluta si valoarea de referinta:

Eroarea relativa este un numar fara dimensiuni si se exprima, de obicei, in procente.

1.3.2 Clasificarea erorilor
Dupa cauza care le produce, erorile se impart in eerori subiective si erori obiective.
Erorile subiective sunt datorate operatorului, depinzand de atentia, indemanarea si
starea organelor sale de perceptie.
Erorile obiective sunt cele care se datoreaza imperfectiunii aparatelor de masurat,
influentelor diferitilor factori extern sau metodei insuficient de exacte.
Din punctul de vedere al caracterului lor, erorile pot fi sistematice, aleatoare sau intamplatoare si
grave.
Erorile sistematice sunt acele erori care intervin cu aceleasi valori ori de cate ori se
repeta masurarea in conditii identice. Ele se pot datora imperfectiunilor de constructie si de
etaloane ale aparatelor de masurat, influentelor controlabile ale mediului sau metodei care se
foloseste. Aceste erori se pot determina si se poate tine seama de ele aplicand corectia. Corectia

este egala cu eroarea absoluta de masurare, considerata cu semn schimbat. Ea se adauga la

rezultatul masurarii pentru a obtine o valoare mai apropiata de cea adevarata.
Erori aleatoare (intamplatoare) sunt acele erori care intervin cu valori si semne diferite
cand masurarea se repeta. Aceste erori se pot datora fluctuatiilor de indicatie ale aparatelor (din
cauza frecarii, uzurii unor piese), influentelor necontrolabile ale mediului sau operatorului.
Pentru a micsora influenta erorilor intamplatoare asupra rezultatului masurarii, se
recomanda sa se repete de mai multe ori masurarea marimii respective si sa se faca media
aritmetica a valorilor obtinute. Astfel, daca pentru determinarea unei marimi au fost executate n
masuri in urma carora s-au gasit valorile x1,x2...xm, valoarea cea mai probabila a marimii
masurate este:

Erori grave sau gerseli sunt acele erori care intervin cu valori foarte mari. Ele se pot
datora folosirii aparatelor defecte, alegerii necorespunzatoare a aparatelor sau a metodelor,
calculelor gresite sau neatentiei operatorului. Greselile trebuie evitate si, pentru a le putea evita,
trebuie sa se cunoasca foarte bine aparatele de masurare, precum si instalatiile, echipamentele
sau aparatele asupra carora se fac masurari.

CAPITOLUL II
MSURAREA MRIMILOR CINEMATICE
8

2.1. MSURAREA VITEZEI

Viteza liniar este o mrime vectorial care caracterizeaz micarea unui punct material
n raport cu un sistem de referin. Ea este rezultatul raportului dintre distana parcurs i timpul
necesar parcursului:

Dimensional: [v]=LT-1
In SI, viteza liniar se msoar n m/s. Msurarea vitezei de deplasare a vehiculelor
Se realizeaz cu vitezometrul cu kilometraj (Fig. 1). Acesta este un mijloc de msurare
instalat pe bordul autovehiculelor, pentru indicarea vitezei i a distanei parcurse. n aceeai
carcas sunt montate dou aparate: vitezometrul, pentru indicarea vitezei orare, i kilometrajul,
pentru indicarea distanei parcurse.
Msurarea se face prin legarea celor dou aparate prin intermediul unui cablu flexibil,
care transmite micarea de la cutia de viteze la axul de antrenare al aparatului.
Unitatea de msur pentru viteza unghiular este rad/s.
Mijloacele pentru msurarea vitezei de rotaie se numesc tahometre. Ele pot fi portabile i
de banc. Din punctul de vedere al principiului de funcionare, tahometrele pot fi mecanice i
electrice.
2.1.1. Tahometrele mecanice sunt, n general, portabile. Ele pot fi:
- cu dispozitiv centrifugal;
- cu dispozitiv cronometric;
- vibratoare;
- hidrocentrifugale;
- pneumatice.
Tahometrele mecanice cu dispozitiv centrifugal sunt caracterizate de o precizie sczut,
care nu depete valoarea de 2%. Ele sunt prevzute cu o cutie de viteze, ceea ce d
posibilitatea utilizrii aceluiai tahometru n mai multe domenii de msurare.
Tahometrele cu dispozitiv centrifugal lucreaz pe baza creterii forei centrifuge cu
ptratul turaiei maselor n rotaie. Un astfel de tahometru este prezentat la vitezometrul cu
kilometraj de la automobile.
9

Mijloace pentru msurarea vitezei de rotaie. La micarea de rotaie, viteza unghiular a unui
punct material este definit de relaia:

unde:
-

este viteza unghiular;

este unghiul corespunztor arcului de cerc parcurs;

- t este timpul necesar parcursului.

Fig. 1. Tahometru cu dispozitiv centrifugal:

1 - ax de antrenare; 2 - prghie; 3 - greuti; 4 - pies mobil; 5 - ghidaj; 6 - prghii;7 - sector
dinat; 8 - pinion; 9 ac indicator;10 - scar gradat.
Axul de antrenare 1 primete micarea de la axul cruia i msurm turaia. Micarea de
rotaie se transmite apoi prin intermediul prghiilor 2, care au greuti la capete, la piesa mobil
ce culiseaz ntr-un ghidaj (care are rolul de a transforma micarea de rotaie n micare de
translaie). De la acest ghidaj, prin intermediul prghiei 6, micarea trece n zona mecanismului
de prelucrare a semnalului, n scopul afirii mrimii msurate.
Domeniul de msurare al tahometrelor cu dispozitiv centrifugal este cuprins ntre 30 min 1
i 48 000 min -1 (uniti de turaie).
Cunoscnd turaia, se poate afla viteza unghiular, folosind formula:

rad /sec

10

Tahometrele mecanice cu dispozitiv cronometric sunt tahometrele mecanice care au montat n

plus un contor de rotaii i un cronometru. Acestea sunt montate astfel nct s poat fi pornite
simultan, prin schimbarea poziiei axului de antrenare la pornirea tahometrului.
Valoarea turaiei se obine mprind indicaiile contorului (care reprezint numrul
rotaiilor) la valoarea indicaiilor cronometrului (care reprezint numrul unitilor de timp
considerate).
2.1.2. Tahogeneratoarele electrice sunt mijloace de msurare pentru viteza de rotaie. Ele pot fi:
- generatoare;
- cu cureni Foucault;
- cu impulsuri;
- stroboscopice.
Tahometrele generatoare sunt mijloace de msurare care folosesc principiul induciei
electromagnetice i care transform viteza de rotaie ntr-o tensiune care poate fi msurat cu
ajutorul unui voltmetru.
Ele pot funciona n curent continuu sau n curent alternativ. Tahometrul care
funcioneaz n curent continuu este dinamul cu colector, la care excitaia este dat de un magnet
permanent.
Fora electromotoare care se produce este proporional cu turaia. Msurarea efectiv se
face cu un voltmetru a crui scar gradat este divizat n rotaii pe minut.
Acest tip de tahometru este sensibil la variaiile de temperatur, care pot produce variaii
ale induciei magnetice.
Tahometrele generatoare de curent alternativ (Fig. 2) sunt construite pe principiul
alternatoarelor. Ele au excitaia constant, realizat cu un magnet permanent.
Acest tip de tahometru este folosit pentru msurarea vitezei de rotaie pn la 3000
rot/min, caz n care magnetul permanent este fix i nfurarea indus este rotativ.
Cnd magnetul permanent este rotativ i nfurarea indus este fix, aparatul msoar
peste 3000 rot/min.

11

Fig. 2. Tahogenerator de curent alternativ

Tahometrele stroboscopice folosesc stroboscopul (Fig. 3), care este o lamp electronic
de tip fulger, care produce impulsuri luminoase cu frecven ce poate fi reglat. Stroboscopul se
bazeaz pe faptul c ochiul vede sistemul rotitor n repaus atunci cnd frecvena impulsurilor este
egal cu frecvena de rotaie. Stroboscopul cu obturare mecanic se compune dintr-un disc cu
fante i un tahometru cu ajutorul cruia se citete viteza de rotaie a arborelui cu disc.

Fig. 3. Msurarea stroboscopic a turaiei

2.2. MSURAREA ACCELERAIEI
Din relaia de definiie a forei ca mrime fizic variabil,
F=ma,
rezult c aceasta depinde de masa i de acceleraia obiectului care se studiaz. Aparatele
care msoar acceleraia unui obiect n micare sunt denumite accelerometre. Partea cea mai
important din construcia acestor aparate o reprezint captorul (traductorul).
Captorii pentru msurarea parametrilor unei vibraii sunt de dou feluri:
cu punct fix (cvasistatic, care msoar micarea vibratorie n raport cu un element mobil;
seismici, care funcioneaz pe principiul unui sistem oscilant format dintr-o mas, un element
elastic i un amortizor.
12

n principiu, un captor pentru msurarea vibraii lor (captor seismic) are urmtoarele elemente
componente (Fig. 4): suportul S, legat rigid de obiectul a crui vibraie se msoar, masa, legat
de suport prin intermediul arcului de constant k, i amortizorul c.
Traductorul T, legat de masa m, transform micarea ntr-un semnal electric.

Fig. 4. Schema principial a unui captor seismic:

S - suport; m - mas seismic; c - amortizor; k - element elastic;
T - traductor.
Din punctul de vedere al caracteristicilor tehnico-metrologice, cel mai rspndit este
captorul piezoelectric pentru msurarea vibraiilor.
In comparaie cu alte tipuri de captori, cei piezoelectrici au o serie de avantaje, i anume:
sunt autogeneratoare (nu necesit alimentare separat);
nu au piese mobile care s fie supuse uzrii;
au o construcie robust i compact;
sunt uor de etalonat i de utilizat;
pot fi montai n orice poziie;
sunt puin influenai de condiiile de mediu;
n afar de acceleraii, se pot utiliza i la msurarea vitezelor i a deplasrilor.
Captorii piezoelectrici pot funciona prin compresiune, forfecare sau ncovoiere.
Cei mai uzuali sunt captorii piezoelectrici care funcioneaz prin compresiune i
forfecare.
Schema principal a unui captor piezoelectric, funcionnd prin compresiune, este
prezentat n figura 5.
Pe cele dou discuri din cristale piezoelectrice este aezat o mas grea, ntregul sistem
fiind prencrcat cu ajutorul unui resort rigid i montat pe o baz masiv. Cnd captorul este
supus vibraiilor, masa va exercita asupra cristalelor o for variabil, proporional cu

13

acceleraia. Datorit efectului piezoelectric, ntre cele dou discuri va aprea o tensiune variabil
proporional cu fora perturbatoare, implicit cu acceleraia.

Fig. 5. Schema principial aiuriui captor piezoelectric

funcionnd prin compresiune:
1 - carcas; 2 - mas inert; 3 - resort; 4 - pastile de cristale
piezoelectrice; 5 - borne de ieire; 6 - baza accelerometrului.

Caracteristicile accelerometrelor
Accelerometrele sunt de tip monoaxial, adic sunt mijloace de msurare care pot
determina valoarea acceleraiei doar pe o singur ax. Axa de msurare este perpendicular pe
suprafaa de montare a accelerometrului.
Accelerometrele care au trei axe de msurare, conin trei elemente seismice monoaxiale,
care sunt montate pe trei direcii perpendiculare ntre ele. La acest tip de aparate, exist trei ieiri
electrice independente. Ele se folosesc n cazul n care este necesar msurarea acceleraiei pe
trei direcii, deoarece aparatul asigur o ortogonalitate mai bun dect trei accelerometre montate
monoaxial pe fiecare direcie.
Caracteristicile accelerometrelor pot fi:
fizice - forma, dimensiunile, masa i frecvena;
electrice - raportul de amplificare i sensibilitatea.
Accelerometrele au, n general, form cilindric. Ele sunt prevzute cu uruburi pentru
montare, aezate la baza accelerometrului.

14

Masa accelerometrelor este relativ redus, fiind cuprins ntre 0 i 60 de grame. n

general, pentru un accelerometru cu dimensiune mai mare, sensibilitatea este mai mare, iar
frecvena de rezonan este mai mic. Cele mai mici accelerometre au diametrul de 6 mm i
nlimea de 6 mm, iar cele mai mari au diametrul de 50 mm i nlimea de 50 mm.
Pentru msurarea vibraiilor cu precizie crescut este necesar s se foloseasc
accelerometre cu sensibilitate mare, cu gam mare de frecvene i cu greutate mic.
Trebuie inut seama de faptul c accelerometrele cu sensibilitate mare sunt n general mai
grele.
Alegerea accelerometrelor se face innd seama de urmtoarele criterii:
precizia msurtorilor este afectat de greutatea crescut a accelerometrului;
gama de frecven care trebuie msurat trebuie s fie compatibil cu gama de frecven a
accelerometrului;
gama dinamic a accelerometrului trebuie s fie adecvat msurtorilor care vor fi efectuate;
accelerometrele pentru ocuri vor fi alese din gama pentru niveluri nalte ale semnalelor, iar
accelerometrele sensibile, pentru niveluri slabe ale semnalelor;
depirea temperaturii maxime de funcionare a accelerometrului produce depolar/zarea
cristalului piezoeUctric, deci pierderea sensibilitii;
funcionarea corect a accelerometrelor este puternic influenat de factorii de mediu, ca:
umiditate, zgomote acustice, cmpuri magnetice i radiaii intense.

2.3. MSURAREA DEBITULUI

Debitul este cantitatea de substan solid, lichid sau gazoas care trece printr-o seciune
oarecare n unitatea de timp.
Astfel, debitul se poate exprima sub dou forme:
- debit de volum - volumul de fluid scurs n unitatea de timp:

Qv =
unde:

V- volumul; t-timpul.
15

- debit de mas - masa de fluid scurs n unitatea de timp:

n care:

m - masa; t-timpul.
Ecuaiile dimensionale de exprimare a debitului sunt:

- pentru debitul de volum: [Qv] = L3T-1

- pentru debitul masic: [Qm] = MT-1
Debitul de volum se exprim n m3/h; l/s; l/h; Debitul de mas se exprim n: kg/h; t/s;
t/h).
Msurarea debitelor de fluide se bazeaz pe:
- determinarea presiunii difereniale;
- determinarea presiunii dinamice;
- determinarea vitezei medii de deplasare;
- inducia electromagnetic;
- propagarea oscilaiilor sonore n fluid;
- ionizare;
- efecte calorice asupra fluidului.
Aparate pentru msurarea cantitilor de lichide
Aparatele pentru msurat cantitile de lichide se numesc contoare.
Contoarele pentru apa potabil se numesc apometre.
Caracteristicile acestor mijloace de msurare sunt:
- calibrul contorului - mrimea diametrului orificiului de intrare i de ieire a lichidului;
- debitul caracteristic (debitul nominal) - cantitate maxim de lichid care trece prin contor n
timp de or;
- pierderea de presiune n contor;
- presiunea i temperatura limita - valorile admis bile pentru ca erorile de msurare s fie
minime.
Contorul cu palete are corpul turnat in general din bronz fosforos i este prevzut cu dota
orificii, pentru intrarea i pentru ieirea lichidului. La intrare, are montat o sit confecionat din
metal sa. din mase plastice, cu rolul de a opri ptrunderea diferitelor impuriti.
Dispozitivul de msurare este construit dintr-o: roat cu palete, care este pus n micare
de lichidul care trece prin contor. Mecanismul de transmitere are rolul de a prelua micarea de

16

rotaie i de a o transmite dispozitivului integrator, format dintr-un cadran cu ace indicatoare,

care totalizeaz lichidul trecut prin aparat
Indicarea debitelor se face pe dou tipuri de cadrane:
- cu cinci scri gradate, circulare; o gradaie de pe scara de ordin superior reprezint o rotaie
complet a scrii imediat urmtoare (Fig. 6.,a);
- cu fante pentru nscrierea debitului (Fig. 6.,b).

Fig. 6. Cadrane pentru apometre

Ambele tipuri de cadrane sunt prevzute cu ac indicator central, care poate indica
fraciuni de 1 dm3. Caracteristicile tehnice ale contorului cu palete sunt:
- domeniul de msurare: 103... 104 m3;
- presiunea maxim de lucru: 10 bari;
- etaneitatea garantat cu ap, la 16 bari, timp de 3 min;
- temperatura lichidului max. 30 C;
- sensibilitate garantat: contorul nregistreaz sigur debite ncepnd cu valori de 2% din Qnom,
- toleranele garantate: erorile tolerate se gsesc sub 3% pentru intervalul 2-5 % O

i sub

2% din Qnom pentru debite cuprinse ntre 5 i 100% Qnom.

Pe lng prile principale, n construcia acestor aparate mai sunt incluse dispozitive de
protecie contra ngheului.
La alegerea i amplasarea contorului, trebuie s se in seama de locul de amplasare,
de presiunea n conduct i de pierderile de presiune pe care acesta o provoac. Pentru o
funcionare corect, contoarele trebuie s fie umplute n permanen cu ap, pentru a mpiedica
acumularea de aer n conduct i n aparat.

17

CAPITOLUL III
MSURAREA PRESIUNILOR
3.1. NOTIUNI GENERALE
Presiunea este un parametru de stare dintre cei mai importanti care caracterizeaza starea
unui fluid. Ea se defineste ca fiind raportul dintre forta cu care un fluid actioneaza asupra unei
suprafete si aria acesteia. intr-un punct al fluidului considerat ca mediu continuu, presiunea este
independenta de orientarea suprafetei pe care se exercita, avand aceeasi valoare in toate
directiile. Suprafetele orizontale sunt plane de presiune statica egala in cazul fluidelor inchise
intr-un recipient, presiunea este independenta de forma geometrica a acestuia.
In interiorul fluidelor fiecare strat serveste drept suport pentru toate straturile de deasupra
lui. In cazul lichidelor presiunea determinata de aceste straturi poarta denumirea de presiune
hidrostatica. Gazele fiind compresibile, actiunea dintre straturile care le compun face ca
densitatea sa fie cu atit mai mare cu cit stratul este plasat mai jos. Prin urmare si presiunea statica
a gazului va creste in acelasi sens. n practica, intruct densitatea gazelor este foarte mica in
comparatie cu cea a lichidelor, se poate considera ca presiunea gazelor dintr-un recipient este
aceeasi in orice punct al acestuia
In natura si in instalatiile tehnice pot exista diferite tipuri de presiuni:
a) presiunea atmosferica pb. Presiunea exercitata de invelisul gazos care inconjoara globul
terestru poarta denumirea de presiune atmosferica sau presiune barometrica. Aceasta variaza cu:
altitudinea (datorita greutatii aerului), cu starea vremii (data de deplasarea maselor de aer
atmosferic) si cu pozitia geografica de pe globul terestru. Variatia densitatii aerului functie de
presiune a condus la necesitatea de a stabili o presiune de referinta numita presiune normala,
aceasta fiind presiunea corespunzatoare nivelului marii la latitudinea de 45 o si temperatura de
0oC si care are valoarea pN = 760 mmHg = 101325 Pa;
b) presiunea absoluta pa. Presiunea absoluta reprezinta presiunea unui fluid considerata
fata de zero absolut de presiune. Este presiunea care se utilizeaza in toate relatiile termotehnice;
c) suprapresiunea ps. Cand in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mare decit
presiunea atmosferica, diferenta dintre acestea poarta denumirea de suprapresiune sau presiune
manometrica;

18

d) depresiune pV. Cind in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mica decit
presiunea atmosferica, diferenta dintre acestea poarta numele de depresiune, subpresiune,
vacuum sau presiune vacuummetrica.
Suprapresiunea si depresiunea, fiind exprimate in raport cu presiunea atmosferica, se mai
numesc si presiuni relative.
Presiunile precizate anterior pot fi reprezentate schematic in figura 7:

Fig. 7. Schema domeniilor

de masurare a presiunilor.

e) presiunea statica pst .Presiunea statica reprezinta presiunea care se exercita pe suprafata
plana de separare dintre doua mase de fluid aflate in miscare;
f) presiunea totala ptot . Daca intr-un curent de fluid se introduce un obstacol viteza
fluidului devine zero iar intreaga energie cinetica specifica a fluidului se manifesta sub forma de
presiune. Presiunea din acest punct de oprire (de stagnare) poarta denumirea de presiune totala;
g) presiunea dinamica pdin . Presiunea dinamica se defineste ca diferenta dintre presiunea
totala si cea statica dintr-o sectiune transversala printr-un curent de fluid,
3.2. DESCRIEREA APARATELOR DE MASURAT PRESIUNEA
Clasificarea aparatelor de masurat presiunea:
Criteriul de clasificare

Tipul aparatului

Dupa principiul
de functionare

cu lichid

- cu tub in forma de U
- cu tub si rezervor: cu tub vertical
cu tub inclinat
- micromanometre cu compensare (Askania)
- cu doua lichide manometrice
- diferentiale

19

Criteriul de clasificare

Tipul aparatului
cu element
elastic

- cu tub Bourdon
- cu membrana
- cu capsula
- cu burduf

cu piston
si greutati

- simplu
- cu piston diferential
- cu piston echilibrat

Electrice

- cu traductoare electrice (rezistive, inductive,

tensometrice, piezoelectrice, capacitive)
- cu traductoare pneumatice
- cu traductoare de presiune utilizate in sistemele
de reglare automate

Combinate

- cu plutitor
- cu tor oscilant
- indicatoare de vid
- cu clopot
- diferentiale

Dupa subordonarea
metrologica

- etaloane
- de lucru

In raport cu
presiunea
atmosferica

- manometre si micromanometre care masoara suprapresiuni

- vacuummetre si microvacuummetre care masoara depresiuni
- manovacuummetre si micromanovacuummetre care
masoara att suprapresiuni ct si depresiuni

Dupa afisarea
rezultatului
masurat

- indicatoare
cu indicare continua
cu indicare discontinua
- inregistratoare
- indicatoare - inregistratoare

Dupa
domeniul
de presiune

- de presiune relativa (manometre, vacuummetre,

manovacuummetre)
- de presiune absoluta joasa (de compresie, termoelectrice, cu
ionizare, radioactive)

Dupa locul
de masurare
Dupa tipul
protectiei

- cu indicare locala
- cu transmitere la distanta a indicatiei
- care lucreaza in conditii normale (obisnuite)
- cu protectii speciale (impotriva fluidelor corosive, presiuni20

Criteriul de clasificare

Tipul aparatului
lor pulsatorii, socurilor de presiune, temperaturilor mari, etc.)

Aparate cu lichid
Avnd o constructie simpla, aparatele cu lichid se utilizeaza pe scara larga pentru
masurarea presiunilor. Principiul de functionare se bazeaza pe legea fundamentala a hidrostaticii,
comparindu-se presiunea de masurat cu presiunea hidrostatica a unei coloane de lichid (mercur,
apa, alcool etilic etc.). Se utilizeaza pentru masurarea suprapresiunilor (manometre),
depresiunilor (vacuummetre), suprapresiunilor si depresiunilor (manovacuummetre) si
diferentelor de presiune (manometre diferentiale).
1) Aparate cu tub U. Constructiv, sunt cele mai simple aparate fiind compuse dintr-un
suport rigid 1 pe care sunt fixate cele doua brate ale tubului din sticla 2 si scara gradata 3 (fig. 8).

Fig 8. Manometru cu tub U.

In cazul majoritatii aparatelor, intreg ansamblul este protejat de o cutie metalica 4
prevazuta cu sticla de protectie. La partea superioara se pot prevedea doua robinete de izolare 5
si un robinet pentru egalizarea presiunilor 6. Daca nivelul lichidului in ambele ramuri ale tubului
este acelasi, presiunea din rezervor va fi egala cu presiunea atmosferica (fig. 9.,a). Considerind
echilibrul coloanei de lichid manometric la nivelul A-A (fig. 9,b), presiunile din cele doua
ramuri, exprimate in unitati de lungime ale coloanei de lichid, vor fi egale.

Fig. 9. Moduri de utilizare a tubului U.

21

2) Aparate cu rezervor si tub vertical. Acestea inlatura inconvenientul care apare la

aparatele cu tub U datorita necesitatii a doua citiri, dificultati care cresc mai ales cind presiunea
variaza. Principial, aceste aparate sunt construite la fel ca cele de tip U, unul dintre tuburi fiind
insa inlocuit cu un rezervor de sectiune mult mai mare decit sectiunea celuilalt tub (fig. 10).

Fig. 10. Manometru cu

rezervor si tub vertical.

3) Aparate cu rezervor si tub inclinat. Aceste aparate, numite si micromanometre, se

utilizeaza pentru masurarea presiunilor sau a depresiunilor reduse de ordinul milimetrilor
coloana de apa.
Spre deosebire de aparatele cu rezervor si tub vertical, la aceste aparate tubul este inclinat
fata de orizontala cu un unghi a putindu-se obtine deplasari mari ale lichidului manometric in tub
la presiuni reduse.

Fig. 11. Micromanometru

cu tub inclinat. Principiu
de functionare.

Aparatul se compune dintr-un postament 2 pe care este montat rezervorul 3 care se afla in
comunicatie cu tubul din sticla 4. Tubul se poate roti in plan vertical prin intermediul bucsei 5,
pozitia acestuia fiind fixata pe sectorul circular 1 cu ajutorul unei armaturi si a unei tije 6. Cu
ajutorul suruburilor 7 si 8 si a nivelelor 9 si 10 se realizeaza reglarea la zero a aparatului.

22

Fig. 12. Micromanovacuummetru cu

rezervor si tub inclinat.

Aparate cu element elastic

Aparatele cu element elastic de masurare au o raspndire larga in cele mai diverse ramuri
ale tehnicii avind un domeniu foarte intins de masurare, de la presiuni de ordinul milimetrilor
coloana de apa pina la mai mult de 10.000 bar. Sunt in acelasi timp robuste, constructia
elementului de masurare precum si manipularea fiind simpla, iar precizia satisfacatoare.
Elementul elastic poate fi de tip tub Bourdon (simplu, dublu curbat, elicoidal, spiralat etc.),
membrana, capsula sau burduf.
Principiul de functionare al acestor aparate se bazeaza pe deformarea elastica sub
actiunea suprapresiunii asupra suprafetei active a unui element de masurare. Majoritatea acestor
aparate au elementul elastic de tip tub Bourdon (fig. 13). Suprapresiunea determina deplasarea
capatului liber al tubului 1 transmitind miscarea prin intermediul unei tije 2 si a unui system
dintat 3 la un ac indicator 4 care se deplaseaza in fata unei scari gradate 5.

Fig. 13. Manometru cu tub simplu curbat.

Manometrele cu membrana (fig. 14) au elementul sensibil constituit dintr-o membrana de

otel 1 cu ondulatii circulare concentrice. Sub actiunea suprapresiunii, membrana se curbeaza in
sus iar sub actiunea depresiunii aceasta se curbeaza in jos.
23

Printr-o tija 2 legata de centrul membranei 3 si a unui angrenaj 4, miscarea se transmite

unui ac indicator 5.

Fig. 14. Manometru cu membrana.

Capsula (fig. 15), ca element de masurare, poate fi cu actiune unilaterala sau bilaterala,
fiind formata din doua membrane lipite intre ele, care permit deformarea datorita actiunii
presiunii.

Fig. 15. Modul de lucru a unei

capsule manometrice.

Burduful elastic (fig. 16) se mai numeste si tub ondulat. Este format dintr-un tub cilindric
cu ondulatii uniforme. Supus la actiunea presiunilor din interiorul si exteriorul lui, inaltimea
acestuia va creste sau va scadea, determinind deplasarea acului indicator.

24

Fig. 16. Modul de lucru

a unui element elastic tip
burduf pentru manometre.

c) Aparate cu piston si greutati

Aparatele cu piston si greutati se utilizeaza in special ca aparate etalon datorita
performantelor deosebite ale acestora. Principiul de functionare se bazeaza pe legea lui Pascal,
presiunea lichidului manometric din interiorul cilindrului 1 (fig. 17) fiind echilibrata de
presiunea data de piesele calibrate 2, care se aseaza pe talerul 3 al pistonului 4.

Fig. 17. Manometru cu

piston.

Aparate cu traductoare electrice si pneumatice

Partile principale ale unor astfel de aparate sunt: 1- elementul sensibil, asupra caruia
actioneaza presiunea de masurat, el putind fi: element elastic, tub U, rezervor si tub, tor oscilant,
vase cu plutitor, clopot etc.; 2- traductorul, care preia de la elementul sensibil marimea rezultata
prin aplicarea presiunii de masurat si o converteste intr-o marime electrica sau pneumatica; 3aparatul de masurat, care masoara valoarea marimii electrice, indicatia fiind data in unitati de
presiune.
Aceste aparate sunt utilizate indeosebi pentru transmiterea la distanta a indicatiilor.
Traductoarele utilizate pentru masurarea presiunii pot fi: rezistive, inductive, tensometrice,
piezoelectrice, capacitive, pneumatice, cu radiatii etc.

25

CAPITOLUL IV
MSURAREA FORELOR
Forta este o marime fizica vectoriala, derivata, care masoara interactiunea dintre doua
sisteme fizice. Actiunea unei forte asupra unui corp determina miscarea si/sau deformarea
acestuia.
F= m

Unitati de msur
Unitatea de masura pentru forta in SI este newtonul (N).
1N reprezinta forta care, aplicata unui corp cu masa de 1kg ii imprima acestuia o acceleratie
de 1m/s2.
In afara SI se mai foloseste dyn, stena, kg forta (1kgf=9,80665N) si poundal (1pdl=0,138N).
26

Mijloacele pentru masurarea fortei se numesc dinamometre.

Clasificarea dinamometrelor:

dinamometre mecanice. Acestea functioneaza pe principiul masurarii deformatiei unui

element elastic sub actiunea unei forte. Pentru F<3000N, se pot folosi dinamometre cu
arcuri elicoidale (fig. 18 a). Dinamometrul din fig. 18 b poate masura forte de maximum
2 10la puterea 5 N .

dinamometrele hidraulice/pneumatice. Sunt dinamometre la care masurarea fortei se

realizeaza prin masurarea presiunii (fig. 18 c).

dinamometrele electromecanice. Acestea folosesc captori electrici care transforma

deformatiile mecanice in variatii ale unor marimi electrice.

Fig. 18 Dinamometre mecanice a, b; dinamometru hidraulic c.

Dinamometrul cu element elastic
Se folosete la msurarea forelor i la verificarea mainilor unelte;
Elementul elastic este elementul de baz, care se deformeaz proporional cu valoarea
forei, fiind construit din oel pentru arcuri, oel nalt aliat cu Cr, Ni, Mo;
Tipuri de elemente elastice: bar de seciune plin sau inelar, arc sau element inelar;
n figur avem element elastic inelar, folosit la traciune i compresiune.

27

Fig. 19. Dinamomterul cu element elastic inelar

Dinamometrul rombic. Este folosit att pentru taciune ct i pentru compresiune

Fig. 20 Dinamometrul rombic

Dinamometrul cu furc (fig. 21)
Este utilizat pentru msurarea forelor de compresiune i la traciune.
Sgeata de compresiune se msoar n axa de solicitare la compresiune.

Fig. 21 Dinamometrul cu furc

Dinamometre hidraulice

Fig. 22 Dinamometrul hidraulic

Se folosesc pentru msurarea forelor mari.
Principiul de funcioare este similar preselor hidraulice (transform fora n presiune, care
se exercit prin apsarea pistonului asupra lichidului n cilindru: F=p*A).

28

 Fora se calculeaz dup msurarea presiunii la manometru, cunoscnd seciunea

pistonului.
Au precizie sczut, din cauza frecrilor dintre piston i cilindru i a celor din ghidaje.
Pri componente: 1-cilindru, 2-piston; 3-manometru.
Dinamometrele pneumatice

Fig. 23 Dinamometre pneumatice

Se folosesc pentru msurarea forelor ce acioneaz asupra masinilor unelte.
Funcionare: asupra grinzii 1, care se deformeaz, acioneaz fora P, care trebuie
msurat. Datorit deformrii grinzii se modific distana dintre ea i duza
amplificatorului pneumatic.
Msurarea se face reglnd presiunea n sistemul pneumatic, astfel nct sistemul s revin
la poziia 0.
Msurnd variaia de presiune, se poate determina fora ce acioneaz asupra grinzii.
Dinamometre electromagnetice

29

Fig. 24 Dinamometru electromagnetic

Msoar variaia rapid a forei, avnd urmtoarele caliti: gabarit mic, siguran n
exploatare, deservire comod.

Folosesc numeroase tipuri de traductoare electrice care sunt capabile s converteasc

efectul aplicrii unei fore, cum ar fi deformarea elementului elastic, n mrimi electrice.

Traductoarele cele mai utilizate sunt: piezoelectrice, magnetoelastice, rezistive,

capacitive, inductive, tensiometrice.

n figur este prezentat un dinamometru inductiv cu miez mobil care este compus din: 1cilindru cu membran elastic; 2-bil; 3-element de prelucrare a forei; 4-armtur
mobil; 5-armtur fix; 6-nfurri ale bobinei; 7-conductoare; 8-racord; 9-capac.

CAPITOLUL V
NORME DE SNTATEA I SECURITATEA MUNCII I P.S.I.
5.1. Norme de sntatea i securitatea muncii
Probleme cu caracter organizatoric aferente activitatii de masurare pot influenta hotarator
producerea accidentelor de munca sau a imbolnavirilor profesionale, a securitatii personalului si
a aparatelor.
Datorita acestui lucru se va acorda o atentie deosebita urmatoarelor elemente:
-

controlul frecvent al conditiilor la locul de munca

controlul dotarii instalatiilor muncii, precum si a personalului, cu echipament

si materiale de protectie, inainte de inceperea lucrului

organizarea locului de munca si a acivitatiilor respective

30

asigurarea disciplinei in munca

supravegherea permanenta a angajatilor, sub aspectul respectarii normelor de

protectie a muncii

nu se va lucra cu mainile ude si nu se vor atinge partile aflate sub tensiune

nu se vor efectua niciun fel de modificari asupra montajului, atata timp cat
acesta se afla sub tensiune

se vor utiliza echipamente si materiale de protectie individuala

Este strict interzisa orice modificare a destinatiei aparatului sau a utilajului, daca acestea
contravin normelor si regulamentelor in vigoare.
Existenta si buna functionare a aparatelor de masura si control si a dispozitivelor de
protectie a muncii fac parte din buna organizare a locului de munca.
La fiecare loc de munca, vor fi afisate la loc vizibil instructiunilede protectie a muncii si
de lucru,insotite de schemele aparatelor si ale utilajelor si de instructiunile de folosire.
Laborantii sunt obligate sa asigure organizare corespunzatoare a activitatii, la fiecare loc
de munca, in conditii de securitate a personalului si a aparatelor.
Niciun angajat nu va fi repartizat, respectiv, primit la locul de munc si nu va fi pus sa
lucreze, decat dupa ce i s-a facut instructajul specific de protectie a muncii care trebuie finalizat
prin verificarea insusirii cunostintelor necesare, rezultatul consemnanduse in fisa de instructaj.
Pentru a completa masurile tehnice, de protectie colectiva, luate in laboratorul de
metrologie, este necesar sa se utilizeze echipamentul si materialele de protectie.
Distantele de transport manual nu vor depasi 60 m. Inaltimea maxima la care se pot ridica
manual pe verticala sarcinile maxime admise este de 1,5m.
Angajatii care nu sunt in indeplina capacitate de munca sau care nu sunt echipati
corespunzator, nu vor fi admisi in laborator.
5.2. Norme de prevenire si stingere a incendiilor
Respectarea normelor P.S.I. este obligatoriu pentru tot personalul din institutii,
intreprinderi, ateliere etc.
Pentru aceasta, este necesar ca fiecare loc de munca sa fie dotat cu aparatura de stins
incendii, formata din: stingatoare de incendiu, furtun de incendiu prevazut cu ajutaje, rastele cu

31

unelte P.S.I.

Personalul de la locul respectiv de munca este obligat sa cunoasca locul de

amplasare al aparaturii din dotare si functionarea acesteia.

La fiecare loc de munca trebuie sa fie asezat un plan de evacuare in caz de incendiu. In
planul de evacuare sunt stabilite atributiile personalului in caz de incendiu si schema de
evacuare.
Pentru prevenirea incendiilor sunt interzise :
-

blocarea cailor de acces

depozitarea de materiale inflamabile in locur special neamenajate sau interzise.

improvizatiile de natura electrica

folosirea materialelor P.S.I. in alte scopuri

utilizarea focului deschis in locuri neamenajate sau interzise

utilizarea produselor petroliere pentru degresarea, spalarea pieselor, aparatelor

fumatul in locuri neamenajate

executarea de lucrari de intretinere, reparatii etc. la instalatiile electrice de

catre personal neautorizat.

BIBLIOGRAFIE

1. Metrologie general, Dodoc, P., Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1979.

2. Msurri tehnice, Ciocrlea-Vasilescu, A., Constantin, Mariana, Editura
Cvasidocumentaia PROSER & Printech, Bucureti, 2005.
3. Auxiliar curricular pentru ciclul superior al liceului, profilul tehnic, modul Tehnici
de Msurare n Domeniu, Gheorghiu, T., Constantin, N., Ministerul Educaiei i
Cercetrii 2005
4. Msurri tehnice i traductoare, lonescu, G., Institutul Politehnic Bucureti, 1975.
5. Aparate i sisteme de msurare n construcia de maini, Micu, C. Editura Tehnic,
Bucureti, 1980.
32

33