PROCESUL DE MASURARE

Intr-un proces de masurare se porneste de la marimea de masurat, care constituie obiectul

masurarii. Apoi se stabileste cu ce se va executa masurarea si cum se va face aceasta. Avand in
vedere cele de mai sus putem spune ca in procesul de masurare intervin urmatoarele elemente:
 Obiectul masurarii (ce se masoara?);
 Mijloacele de masurare (cu ce se masoara?);
 Metodele de masurare (cum se masoara?).

1.1 MIJLOACE DE MASURARE

Mijloacele de masurare reprezinta totalitatea mijloacelor tehnice utilizate in procesul de

masurare.
 In functie de complexitatea lor ,mijloacele de masurare se impart in:
-masuri;
-aparate de masurat;
-instalatii de masurare.
Masura este materializarea unitatii de masura sau a unui multiplu sau submultiplu al acesteia.
Aparatul de masurat este un sistem tehnic care permite determinarea cantitativa a marimilor
ce se masoara.
Instalatia de masurat este un ansamblu de aparate si masuri conectate intre ele dupa o
anumita schema, in scopul efectuarii unor masurari.
 Dupa precizia lor, mijloacele de masurare se impart in:
-mijloace de masurare etalon sau etaloane
-mijloace de masurare de lucru.
Mijloace de masurat etalon sunt cele mai precise mijloace de masurare. Ele servesc la
definirea, materializarea, conservarea sau reproducerea unitatii catre alte mijloace de masurare.
La randul lor, etaloanele sunt de mai multe categorii
-etalon primar- etalonul care intruneste cele mai ridicate calitati metrologice. In unele cazuri,
etaloanele pot deveni etaloane internationale sau etaloane nationale. Etaloanele internationale sunt
recunoscute prin acorduri internationale, iar etaloanele nationale sunt atestate printr-o decizie oficiala
a unei tari si constituie baza metrologica a tarii respective;
-etaloane secundare. Transmiterea unitatii de masura se realizeaza pornind de la etalonul
national, care este si etalon primar; cu ajutorul unor instalatii si metode adecvate, se etaloneaza
etaloanele secundare de ordinul I, de la care, prin mijloace tehnice similare, unitatea de masura se
transmite la etaloanele secundare de ordinul II s.a.m.d;
-etalon de lucru- etalonul a carui valoare este atribuita prin comparatie cu un etalon secundar si
care serveste la verificarea mijloacelor de masurare de lucru.
 Mijloacele de masurare de lucru sunt cele sunt cele care se executa masurarile cerute de
practica.

1.2 METODE DE MASURARE

Metodele de masurare reprezinta ansamblul de procedee folosite pentru obtinerea

informatiei de masurare. Ele arata cum se executa masurarile.
Dupa modul in care se obtine rezultatul masurarii, metodele de masurare si impart in metode
indirecte si metode directe.

1.2.1 Metode de masurare indirecte

Metodele de masurare indirecte sunt acele metode in care se masoara alte marimi, iar
valoarea marimii de masurat se obtine prin calcul (de exemplu, masurarea rezistentelor prin metoda
ampermetrului si voltmetrului).

1.2.2 Metode de masurare directe

Metodele de masurare directe sunt acele metode in care se masoara nemijlocit marimea de
masurat. Metodele directe pot fi cu citire directa sau de comparatie.
 Citirea directa se foloseste in cazul aparatelor care au scara gradata direct in unitati ale
marimii de masurat.
 Metode de comparatie pot fi: metode de substitutie, metode diferentiale , metode de zero si
altele.
Metoda de substitutie consta in inlocuirea marimii de masurat Ax, existenta intr-o anumita
instalatie de masurare, cu o marime cunoscuta si variabila A0, care se modifica pana cand indicatiile
aparatelor de masurat vor indica aceleasi ca si in cazul cand in instalatie se afla marimea Ax. In acest
caz , Ax = A0.
Metoda de zero se bazeaza pe actiunea simultana, dar de sens contrar , a marimii de
comparatie si a marimii de masurat asupra unui aparat detector de nul. Marimea de comparatie se
variaza pana cand detectorul de nul indica zero. In acest caz, valoarea marimii de masurat este data
de valoarea marimii de comparatie . Operatia de masurare are caracterul unui proces de reglaj in
bucla inchisa , ceea ce asigura metodei o precizie ridicata. Metoda de zero se foloseste la masurarea
tensiunilor electrice cu condensatoarele si la masurarea marimilor electrice cu puntile echilibrate.
Metoda diferentiala se caracterizeaza prin aceea ca aparatul de masurat masoara diferenta Ax
– A0 = A, unde Ax este marimea de masurat, iar A0 – o marime de aceeasi natura cu Ax, dar
cunoscuta cu o anumita precizie. Precizia masurarii este cu atatmai mare cu cat diferenta A este mai
mica.

1.3 ERORI DE MASURARE

1.3.1 Definitii

Orice marime care se masoara are o valoare a sa adevarata X,dar oricat de ingrijit s-ar efectua
masurarea, folosind cele mai perfectionate mijloace si metode de masurare, niciodata nu se va
cunoaste valoarea adevarata. De aceea se spune ca ea este inaccesibila masurarilor. Rerultatul
obtinut prin masurare poate sa difere mai mult sau mai putin de valoarea adevarata.
 Eroarea absoluta. Deoarece valoarea adevarata nu poate fi cunoscuta, pentru aprecierea calitatii
unei masurari se compara valoarea masurata Xm cu o valoare de referinta X0, obtinuta prin masurari
efectuate cu metodele si mijloacele de masurare cele mai precise. In acest caz, se poate considera
eroarea absoluta de masurare ca fiind:

ε=Xm – X0

Eroarea absoluta se exprima in aceleasi unitati de masura ca si marimea de masurat si poate fi

pozitiva sau negativa dupa cum Xm este mai mare sau mai mic decat X0. Eroarea absoluta arata cu
cat s-a gresit in cadrul unei masurari fata de valoarea de referinta, dar nu da direct nici o informatie
utila asupra gradului de precizie al masurarii.
 Eroarea relativa.Pentru a aprecia precizia unei masurari, trebuie sa se compare valoarea
absoluta cu valoarea marimii masurate. In acest scop, se defineste eroarea relativa, care reprezinta
raportul intre eroarea de masurat absoluta si valoarea de referinta:

Eroarea relativa este un numar fara dimensiuni si se

exprima, de obicei, in procente.
Pentru a intelege mai bine necesitatea definirii erorii
relative, se dau in continuare doua exemple:
Exemplul.1 La iesirea unui redresor se masoara tensiunea cu un voltmetru care indica 251 V in
loc de 250 V. In acest caz:

Exemplul.2 La masurarea tensiunii la

bornele unei rezistente, voltmetrul utilizat indica 5 V in loc de 6 V. In acest caz:

Dupa cum se vede din cele 2 exemple, aceeasi eroare

absoluta de masurare are efecte diferite. Pentru a obtine o informatie asupra preciziei masurarii, este
necesar sa se calculeze eroarea relativa.

1.3.2 Clasificarea erorilor

  Dupa cauza care le produce, erorile se impart in eerori subiective si erori obiective.
Erorile subiective sunt datorate operatorului, depinzand de atentia, indemanarea si starea
organelor sale de perceptie.
Erorile obiective sunt cele care se datoreaza imperfectiunii aparatelor de masurat, influentelor
diferitilor factori extern sau metodei insuficient de exacte.
 Din punctul de vedere al caracterului lor, erorile pot fi sistematice, aleatoare sau
intamplatoare si grave.
Erorile sistematice sunt acele erori care intervin cu aceleasi valori ori de cate ori se repeta
masurarea in conditii identice. Ele se pot datora imperfectiunilor de constructie si de etaloane ale
aparatelor de masurat, influentelor controlabile ale mediului sau metodei care se foloseste. Aceste
erori se pot determina si se poate tine seama de ele aplicand corectia. Corectia este egala cu
eroarea absoluta de masurare, considerata cu semn schimbat. Ea se adauga la rezultatul masurarii
pentru a obtine o valoare mai apropiata de cea adevarata.
Erori aleatoare (intamplatoare) sunt acele erori care intervin cu valori si semne diferite cand
masurarea se repeta. Aceste erori se pot datora fluctuatiilor de indicatie ale aparatelor (din cauza
frecarii, uzurii unor piese), influentelor necontrolabile ale mediului sau operatorului.
Pentru a micsora influenta erorilor intamplatoare asupra rezultatului masurarii, se recomanda sa se
repete de mai multe ori masurarea marimii respective si sa se faca media aritmetica a valorilor
obtinute. Astfel, daca pentru determinarea unei marimi au fost executate n masuri in urma carora s-
au gasit valorile x1,x2...xm, valoarea cea mai probabila a marimii masurate este:

Erori grave sau gerseli sunt acele erori care intervin cu

valori foarte mari. Ele se pot datora folosirii aparatelor
defecte, alegerii necorespunzatoare a aparatelor sau a metodelor, calculelor gresite sau neatentiei
operatorului. Greselile trebuie evitate si, pentru a le putea evita, trebuie sa se cunoasca foarte bine
aparatele de masurare, precum si instalatiile, echipamentele sau aparatele asupra carora se fac
masurari.

1.3.3 Erorile aparatelor de masurat electrice

Asa cum sa aratat, in efectuarea unei masurari unele erori sunt datorate imperfectiunii aparatelor
de masurat. In momentul masurarii, indicatia a a aparatului de masurat ar trebuie sa corespunda
valorii adevarate X. In realitate, el ofera o indicatie am orespunzatoare valorii masurate Xm. Diferenta
intre indicatia in momentul masurarii si indicatia exacta reprezinta eroarea instrumentala:

Eroarea instrumentala se exprima in aceleasi unitati ca si marimea de masurat si poate avea

diferite valori.
 Valoarea maxima admisibila a erorii instrumentale reprezinta eroarea instrumentala
tolerata. Aceasta caracterizeaza fiecare aparat si este stabilita prin constructie de producatorul de
aparate de masurat.
 Eroarea instrumentala tolerata arata cu cat poate gresi un aparat de masurat, dar nu da
direct o informatie utila despre calitatea aparatului.Pentru caracterizarea preciziei unui aparat de
masurat este necesar sa se compare eroarea instrumentala tolerata cu valoarea maxima pe care o
indica aparatul respectiv. Se obtine astfel eroarea rapotrata tolerata, care exprima de obicei in
procente:

unde amax este indicatia maxima (valoarea de la

capatul scarii).
Eroarea raportata tolerata este o marime specifica fiecarui aparat de masurat si, in functie de ea, se
stabileste clasa de precizie.

1.4 CARACTERISTICI METROLOGICE

Caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurat electrice sunt criterii de calitate ale
acestora, care se au in vedere de obicei si la verificarile metrologice initiale sau periodice. Dintre
caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurat electrice, cele mai importante sunt:
sensibilitatea justetea, fidelitatea si precizia.
 Sensibilitatea este caracteristica metrologica a unui aparat de masurat care exprima
raportul intre variatia marimii de iesire si variatia marimii de intrare (a marimii de masurat).

Relatia arata ca, cu cat variatia marimii de iesire este mai mare pentru
aceeasi variatie a marimii de masurat, cu atat sensibilitatea este mai mare.
Pragul de sensibilitate este cea mai mica variatie a marimii de masurat care determina o variatie
perceptibila a marimii de iesire. Uneori, pragul de sensibilitate se mai numeste si rezolutie.
 Justetea este proprietatea unui aparat de masurat de a da indicatii medii cat mai apropiate
de valoarea adevarata a marimii de masurat. Justetea depinde de erorile sistematice si este cu atat
mai buna cu cat erorile sistematice sunt mai mici.
 Fidelitatea este proprietatea unui aparat de masurat de a da indicatii cat mai apropiate intre
ele cand masurarea se repeta in conditii identice.
Fidelitatea este cu atat mai buna cu cat erorile intamplatoare (fluctuatiile de indicatie) sunt mai mici.
 Precizia este o caracteristica metrologica globala a unui aparat de masurat. Ea exprima
proprietatea aparatului de a da indicatii cat mai apropriate de valoarea adevarata (de a avea erori cat
mai mici).
La un aparat de masurat, precizia este cu atat mai mare cu cat fidelitatea si justetea sunt mai bune.