S.A.

CURS 1
Cap.1 NOTIUNI GENERALE DESPRE PROCESUL DE
MASURARE
1.1 Definitii
Masurarea
Masurarea este operatia metrologica prin care marimea fizica de masurat, al
carui purtator este obiectul de masurat, numit masurand,(X) se compara
direct sau indirect cu unitatea de masura de aceeasi natura (x), incorporata intr-
un mijloc de masurare, in scopul stabilirii raportului numeric dintre marimea
de masurat si unitate de masura admisa.
X = mx
Aceast comparare este efectuat, de regul, de ctre un aparat de msur ce
are memorat unitatea de msur, n interior, pe scara gradat.

Indicaia aparatului de msur (valoarea m) este perceput de ctre un
operator (uman sau automat), iar acest rezultat al msurrii este transmis mai
departe pentru a fi utilizat n practic (fig. i .1).
Schema bloc din figura i.1 sugereaz c procesul de msurare poate fi
considerat ca o interfa ntre obiectul de msur i domeniul de utilizare a
rezultatului msurrii (control, verificare experimental a unei teorii etc).

Principiul de masurare
Principiul de masurare reprezinta fenomenul fizic care sta la baza unei
masuratori (exemplu: efectul termoelectric la masurarea temperaturii, deviatia
unei bobine in campul magnetic la trecerea unui curent electric, deformarea
elastica a unei membrane la masurarea presiunii etc.).

1.2 Metode de masurare
Metodele de masurare reprezinta procedee rationale de executare a operatiilor de
masurare, modurile de aplicare a principiului de masurare determinat de un
fenomen fizic.
Clasificarea metodelor de masurare. Criterii
1.2.1 Dupa precizie:
- metode de laborator, in care, de regula, se determina si se tine seama de
erorile de masurare;
- metode tehnice, in care nu se tine seama de eroare, deoarece, mijloacele de
masurat au erori limita cunoscute, corespunzator claselor de precizie.

1.2.2 Dupa pozitia aparatului de masurat:
- metodele de masurare prin contact, in care sistemul de pozitionare a
masurandului vine in atingere (contact mecanic) cu marimea de masurat;
- metode de masurat fara contact, in care masurarea se face fara atingerea
mecanica a masurandului (pe cale pneumatic, capacitiva, inductiva, etc.).

1.2.3 Dupa modul de obtinere a valorilor marimii masurate:

- metode de masurare directe prin care valoarea unei marimi se obtine
direct, fara calcule suplimentare;
Se deosebesc metodele: metoda aprecieri directe,
metoda diferentiala,
metoda echilibrului coincidentei,
metoda compararii deviatiei (exemple: masurarea
maselor cu aparatele de cantarit, masurarea temperaturii cu termometrul, etc.);
- metode de masurare indirecte, in cadrul carora nu se masoara direct
marimea insasi, ci alta marimi, legate printr-o relatie matematica de marimea
care se masoara, valoarea acesteia obtinandu-se prin calcul (exemplu:
determinarea capacitatii unui vas prin masurarea dimensiunilor acestuia);
- metode de masurare combinate, prin care determinarea marimii de
masurat se face printr-o serie de masuri directe si indirect ale aceleasi
marimi sau ale catorva marimi de acelasi fel, o masurare deosebindu-se de
alta prin faptul ca se executa in alte conditii sau in alta combinare a
marimilor in cauza, valoarea numerica a marimilor de masurat obtinandu-se
prin rezolvarea ecuatiilor unor relatii matematice.
1.2.4 Dupa modul indicatie marimii masurate:
- metoda analoga sau metoda masurarii cu functionare continua, la care,
in domeniul de masurare, fiecarei valori a marimii de masurat ca marime
de intrare ii este subordonata in mod continuu o valoare a domeniului de
iesire;
- metoda digitala sau metoda masurarii cu functionare discontinua, la
care unui domeniu de valori ale marimii de masurat, ca intreg, ii corespunde
o valoare de masurat care este redata in forma de cifre sau altfel codificata.
1.2.5 Dupa originea sistemului de coordonate:
- masurarea incrementala (relativa), care se efectueaza cu mijloace ce indica
o marime care nu depinde de origine;
- masurarea absoluta care se efectueaza cu mijloace de masurat ce indica
valoarea marimii masurate in raport cu originea, adica in raport cu cota zero.

1.3 Erori de masurare. Definitie
Erorile de masurare sunt erorile care apar in timpul procesului de masurare.
Clasificarea erorilor de masurare :
-In functie de cauzele care le produc se disting:
-erori de indicatie,
-erori de citire,
-erori de reglare,
-erori de metoda.
a. Eroarea de indicatie este diferenta dintre indicatia mijlocului de masurare
si valoarea efectiva a marimii masurate.
b. Eroarea de citire este eroarea pe care o face operatorul atunci cand citeste
indicatiile mijlocului de masurare. Ea se datoreste atat constructiei
mijlocului de masurare cat si modului in care operatorul efectueaza citirea
respective.
c. Eroarea de reglare este produsa de o reglare incorecta a mijlocului de
masurare datorita unei insuficiente pregatiri sau neatentiei operatorului.
d. Eroarea de etalonare se datoreste erorilor etaloanelor cu care mijloacele de
masurare respective sa etaloneaza sau se regleaza.
e. Eroarea de metoda este determinata de erorile teoretice ale metodei
utilizate.
-Dupa modul lor de manifestare erorile de masurare pot fi:
-erori sistematice
-erori intamplatoare.
a. Erorile sistematice de masurare sunt erorile ale caror valori raman aceleasi,
in urma multor masuratori effectuate in aceleasi conditii. Ele pot fi
indentificate individual si compensate.
b. Erorile intamplatoare de masurare sunt erorile ale caror valori se modifica
de la o masurare la alta effectuate in aceleasi conditii. Ele nu pot fi
indentificate individual si deci nu pot fi compensate, influenta lor este cea
care determina nesiguranta rezultatului masuratorii.

1.4 Elemente de citire, valori, indicatii, rezultate
Principalii indici metrologici care caracterizeaza indicatia mijloacelor de masurare
sunt prezentati in continuare impreuna cu definitiile corespunzatoare.
Scara gradata Totalitatea reperelor dispuse de-a lungul unei linii drepte sau
curbe care corespund unui numar de valori successive ale marimii de masurat.
Scara digitala (numerica) Scara alcatuita din numere care sunt prezentate pe
ecran, fiecare numar reprezentand valoarea marimii masurate.
Repere Semnele care limiteaza diviziunile.
Diviziunea Intervalul dintre axele a doua repere consecutive ale scarii.
Valoarea diviziunii Valoarea exprimata in unitati ale marimii de masurat,
corespunzatoare unei diviziuni.
Limitele scarii gradate Valorile maxima si minima corespunzatoare reperelor
extreme ale scarilor.
Limita maxima de masurare Valoarea marimii de masurat peste care
rezultatele masuratorilor pot fi afectate de o eroare superioara erorii tolerate.
Limita minima de masurare Valoarea marimii de masurat sub care rezultatele
masuratorilor pot fi afectate de o eroare superioare erorii tolerate.
Intervalul de masurare Diferenta dintre limita maxima de masurare si cea
minima.
Indice Elementul in dreptul caruia se face citirea (aratator, spot luminous, etc.).
Citire Numarul citit la masurarea in dreptul indicelui sau care este prezentat
digital pe ecran.
Constanta unui mijloc de masurare Raportul dintre valoarea marimii de
masurat si citire. Ea se inscrie pe cadranul mijlocului de masurare sub forma: x1;
x10; x100, etc.
Indicatia unui mijloc de masurare Valoarea marimii masurate rezultata din
inmultirea citirii cu constanta mijlocului de masurare.
Valoarea efectiva a marimii de masurat Valoarea obtinuta prin masurarea cu
mijloace de masurare etalon.
Valoarea nominal a unei masuri sau a diviziunii unei scari gradate Valoarea
inscrisa pe masura sau pe scara mijlocului de masurare respective.
Valoarea adevarata Valoarea care s-ar obtine printr-o masurare riguros exacta,
fara nici un fel de eroare.
Valoarea individuala a unei marimi Valoarea obtinuta printr-o singura operatie
de masurare.
1.5 Influenta mediului ambiant asupra rezultatului masuratorii
Conditiile in care se efectueaza masuratorile reprezinta, parametrii care
caracterizeaza mediul ambiant. Prin variatiile lor, acesti parametri influenteaza
rezultatul masuratorii, fapt pentru care li s-au dat valori de referinta.
S-au stabilit atmosferele standard de conditionare, de incercare si de referinta
pentru mijloacele de masurare ale caror caracteristici variaza cu conditiile
atmosferice.
Atmosfera standard de referinta are urmatoarele caracteristici:
- temperatura: 20
o
C (pentru lungime, volum, presiune, rezistenta electrica,
capacitate, etc.);
- presiune: 101325 N/m
2
= 760 mmHg normal = 1,013250 bari = 1 atm =
1,033222 Kgf/cm
2
. Prin mercur normal (Hg normal) se intelege mercurul cu
densitatea 13,595 Kg/cm
3
aflat la temperature de 0
o
C intr-un loc in care
acceleratia gravitatiei este g = 9,80665 m/s
2
;
- umiditatea relativa: 65%;
- acceleratia normal a caderii libere in vid la altitudinea de zero metri si
latitudinea geografica de 45
o
: g
n
= 9,80665 m/s
2
.
Pentru masuratori de inalta precizie sunt necesare incaperi special amenajate
care sa asigure lipsa vibratiilor, constanta temperaturii cu tolerante extreme de
mici, curenti de aer neglijabili, o anumita compozitie a aerului, etc.