Sunteți pe pagina 1din 64

DESPRE MASURARE

Cursul 2

Masurare
Metrologia - domeniul stiintei si tehnicii care se ocupa cu aspectele teoretice si practice ale procesului de masurare.

Metrologia - metron - masura, logos stiinta.

Orice activitate umana:


care utilizeaza mijloace tehnice,

care se realizeaza cu o precizie impusa,

presupune masuratori care certifica realizarea preciziei cerute.

Masurare

Schema generala a procesului de masurare

Masurare
Metoda de masurare - ansamblul de principii si procedee utilizate pentru obtinerea informatiilor de masurare = SOFT. Mijlocul de masurare - ansamblul mijloacelor tehnice utilizate n procesul de masurare = HARD. Elementele procesului de masurare: masurandul sau marimea de masurat; metoda de masurare; mijlocul de masurat; etalonul.

Marime
Mrime - proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care este evidentiata calitativ si masurata cantitativ. Mrime fizica - marime descrisa cu proprietatile fizice ale obiectelor, fenomenelor sau sistemelor. Calitativ - se refera la natura mrimii, de ex: lungimea, masa, energia. Specii de marimi - marimi calitative de aceeasi natura, de ex: distanta, deplasarea, grosimea, inaltimea, lungimea de unda in metrologie reprezinta o singura marime: lungimea.

Marime
Dupa sistemele de unitati de masura:

Mrimi fundamentale - mrimi ale cror unitai de msur se utilizeaza la constructia unui sistem de unitati de masura; sunt independente intre ele.
Mrimi derivate - mrimi ale cror unitai de msur rezult n mod univoc din relatiile de definitie in care s-au utilizat marimi si unitati de masura fundamentale.

Marime
Mrime fizic se caracterizeaz prin: natura, valoare. Valoarea se exprim prin msura. Msura corespunde unei dimensiuni.

Dimensiunea are o unitate de masura.


Masurarea este operatia care stabileste experimental raportul numeric intre valoare si unitatea sa de masura. Msurarea presupune: o relaie de echivalen i ordonare, stabilirea unei scri convenionale cu originie cunoscuta.

Marime

Definirea procesului de masurare

Marime
Expresia matematic a msurrii unei mrimi este: M = m [M] M este msura i exprim valoarea mrimii, [M] este unitatea de msur cu valoare riguros cunoscut, m este un numr a carui valoare numeric rezult din msurare.

Marime
Valoare numerica este: un element din multimea numerelor reale care corespunde unei stari din multimea starilor unei marimi;

este un numar, pozitiv sau negativ, care depinde de scara de referinta adoptata pentru masurare.
Unitatea de masura este:

elementul din multimea starilor marimii care corespunde valorii numerice unu;
se identifica prin denumire: metru, kilogram, etc.

Marime
Valoarea mrimii este exprimare numerica a mrimii:

De ex: 217,2 m numar

unitate de masura

Pentru o marime fizica, unitatea de msur se specifica obligatoriu in valoarea mrimii.

Marime

Clasificarea marimilor masurabile n functie de timp

Mijloace de masurare
Etalon: marime acceptata oficial in stiinta, in tehnica sau in relatiile economice care serveste ca unitate de baza intr-un sistem de masurare; model perfect al unei masuri-tip, confectionat cu mare precizie si utilizat ca baza de comparatie. masura cu precizia maxima permisa de tehnica masurarii intr-un anumit stadiu al dezvoltarii, destinata: pastrarii si reproducerii unei unitati de masura, verificarii si gradarii diferitelor masuri si instrumente de masura.

Mijloace de masurare
Clasificare etaloanelor propriu-zise: Etaloane de baza - alctuiesc baza legala si stiintifica in tehnica masurarii intr-o tara, Etaloane derivate reprezinta reproducerea concreta a unitatilor derivate; Etaloane de lucru - utilizate la executarea lucrrilor curente de metrologie.

Mijloace de masurare
Clasificare etaloane dupa destinatie: Etaloane absolute dispozitive utilizate la definirea unitatilor de masura fundamentale: metrul, kilogramul, secunda, amperul; Etaloane de conservare dispozitive precise si stabile in timp care furnizeaza unitatea de masura corespunzatoare si necesita calibrare in raport cu etaloanele absolute; Etaloane de transfer dispozitive care permit transferul unitatilor de masura intre domenii sau regiuni de functionare.

Mijloace de masurare
Clasificare etaloane dupa precizie:
Etaloane internationale se pastreaza la Biroul International de masuri si Greutati BIMG de la Sevres, Franta; Etaloane primare (nationale) se pastreaza la Biroul National de Metrologie Legala,BNML a tarii si servesc la verificarea etaloanelor secundare; sunt cele mai precise etaloane din tara respectiva si se verifica periodic cu etaloanele internationale; Etaloane secundare servesc la verificarea etaloanelor de lucru si sunt pastrate la filialele regionale ale BNML; Etaloane tertiare (de lucru) se pastreaza in laboratoarele metrologice si se utilizeaza la verificarea aparatelor de masura de precizie.

Mijloace de masurare
Calitatea datelor masurate depinde de precizia aparatelor de msurare. Aparatele de msur au urmatoarele caracteristici metrologice: fidelitate - la msurarea aceleai mrimi, n condiii identice aparatul da indicaii cu variaii minime,

sensibilitatea - aparatul evideniaz cele mai mici variaii ale mrimii ce se msoar,
justeea: masura in care indicatiile aparatului sunt apropiate de valoarea reala a mrimii; dou aparate au aceeasi justee, dac mediile aritmetice ale unui ir de masuratori sunt aceleai, etalonarea unui aparat este esentiala pentru justeea masuratorii.

Curba de etalonare (1) este: o funcie intre m si x, o funcie afectat de erori aleatorii. A0B0 este zona de incertitudine a mprtierii indicaiilor x.

Indicaiile aleatorii ale aparatului sunt centrate pe valoarea x.


Dac repartiia erorilor este normala si se limiteaz la 3s, probabilitatea ca indicaia x0 a aparatului s se afle n zona A0B0 este de 95%. Relatia dintre valoarea adevarata a mrimii m i indicaia aparatului x; 1 curba de etalonare

Mijloace de masurare
Observatii:
Masuratorile conin erori deoarece se obtin valori diferite la repetarea msurrii.
Limitele de masurare se stabilesc din imprastierea msurtorilor repetate.

Aparatele de masura dau valori aproximative pentru mrimi cu valoare necunoscuta.


Calculele de prelucrare ale datelor masurate introduc erori. Erorile de masurare i de calcul pot afecta valorile i interpretarea datelor. Msurtorile i calcule se fac cu o precizie suficient, care corespunde eforturilor experimentale si de calcul.

Mijloace de masurare
Totalitatea mijloacelor tehnice utilizate la msurare. Dupa precizie se clasifica in: mijloace de masurare de lucru - servesc la masurarile curente din practica; mijloace de masurare model - servesc etalonarii sau verificarii masurilor si aparatelor de masurat de lucru;

mijloace de masurare etalon - servesc reproducerii sau stabilesc unitatea de masura cu precizie maxima, se pastreaza si se transmit mijloacelor de masurare de precizie inferioara.

Mijloace de masurare
Sunt reprezentate de: Msuri; Aparatele de msurat; Lanuri de msurare - ansambluri, instalaii i sisteme de msurare

Masura
Realizarea material a unitii de msur, avnd rolul de a reproduce una sau mai multe valori cunoscute ale unei mrimi fizice, Posibil numai pentru unele din mrimile fizice: lungime - metrul, masa - kilogramul, volum - litrul, etc. Msurile compara direct mrimile necunoscute cu unitatea de msur

Masura
Clasificarea dupa destinaie: - etalon; - de lucru. Clasificarea dupa numrul valorilor: - msuri cu valoare unic - sunt asociate in serii sau truse, care contin msuri de valori diferite, alese dup o anumit succesiune; - msuri cu valori multiple care pot fi: - msuri cu valori discrete, - masuri cu valori continue.

Aparate de masura
Aparatele de masura sunt: mijloace de msurare intercalate ntre mrimea fizic ce nu este accesibil direct operatorului si operator,

realizeaz conversia msurandului ntr-o mrime perceptibil pentru operator.

Ansamblul de masurare
Ansamblul de masurare: este o asociere simpla de aparate pentru a masura o singura marime, ex. un traductor asociat cu un aparat indicator sau inregistrator, reproduce structura unui aparat de msurat, cu deosebirea c mijloacele coninute sunt:
independente, cu caracteristici metrologice normate separat.

Instalatie de masurare
Instalatia de masurare: este o asociere complex de aparate de msurat, dispozitive si accesorii, msoara una sau mai multe marimi n aceleasi conditii, utilizeaza aceeasi metoda de masurare pentru marimi.

Sistemul de masurare
reprezinta complexe automatizate de masurare, prelucrare si inregistrare a rezultatelor, ex: sisteme de achizitie a datelor. necesita un software de msurare gestionat de un procesor, sunt ncorporate n linii tehnologice, sunt asociate instalatiilor de reglare automat a proceselor, sunt utilizate pentru volume mari de masuratori realizate cu frecventa mare.

Metode de masurare
Ansamblul relaiilor teoretice i operaiilor experimentale de msurare. Se clasifica in: - metode directe, - metode indirecte, - metode combinate. Metode directe: - rezultatul se obine printr-o singur operaie, - valoarea marimii nu este corectat de sistemul de msurare.

Metode de masurare

Metode indirecte
msoara o mrime, de care msurandul este legat printr-o relaie funcional, valoarea masurandului se calculeaza cu relatiile de legatura dintre masurand si marimea masurata.

Metode de masurare
Metode de comparatie: valoarea marimii se obtine din compararea marimii de masurat cu etaloane, aparatele de msura sesizeaz egalitatea dintre msurand i mrimea de comparaie printr-un regaj, manual sau automat, lantul de masurare este inchis, iar precizia masurarii este cel mult egala cu cea a etalonului utilizat.

Metode de masurare
Metode de comparatie simultan: Msurandul este comparat cu unul sau mai multe etaloane care se utilizeaza la masurare ex. masurare masei cu o balanta. Comparatia 1:1 directa Marimile fizice care sunt si pozitive si negative, se masoara prin marimea opus, cunoscut, de sens contrar, care o echilibreaza, ex.: lungimea, forta, presiunea, tensiunea electrica, etc.

Metode de masurare
Metoda diferenial direct
este o varianta ale metodei de comparaie simultan 1:1, msoar diferena dintre msurandul M si o mrime m de aceeai natur, cunoscut cu precizia specificata, precizia masuratorii este cu att mai buna, cu ct precizia mrimii m este mai bun i cu ct diferena e este mai mic.

Metode de masurare
Metoda de zero sau de compensaie este o varianta ale metodei de comparaie simultan 1:1,

const n utilizarea unui etalon variabil m, la masurarea marimii M;


precizia metodei depinde de precizia etalonului si de sensibilitatea aparatului care anuleaza diferenta M m.

Metode de masurare
Metodele diferentiala si de compensatie:
avantaj - sunt cele mai precise metode de msurare, pentru ca incertitudinea de msurare introdus de aparat este minim, dezavantaj - necesit etaloane cu valoarea apropiat de a msurandului sau etaloane de valoare variabil.

Metode de masurare
Metoda prin coinciden Rezultatul masuratorii este coincidena dintre reperele sau semnalele aparinnd msurandului cu cele ale etalonului, de ex. sublerul; Metoda prin interpolare se cunosc mai multe valori particulare ale msurandului, prin comparatie se stabileste ca valoarea masurandului se afla n intervalul dintre doua valori cunoscute, rezultatul masuratorii se obine cu o relaie cunoscut de interpolare a variatiei msurandului in acel interval.

Metode de masurare
Metoda prin extrapolare
valoarea cutat se afla in afara intervalului de valori cunoscute, se calculeaza cu relatii de extrapolare. Metoda prin esantionare prelucreaza rezultatele msurarii unor valori instantanee, la anumite momente, ale unei mrimi variabile in timp, esantionarea este: periodica - la intervale egale de timp, aleatoare - la intervale de timp intmplatoare.

Precizia
Precizia este diferena dintre valoarea msurat i valoarea adevrat. Valoarea adevrat este valoarea obinut prin compararea cu un standard primar. Precizia se determin prin calibrare

Calibrarea este procesul de corelare a unui instrument de msur cu standardul de msurare.

Definirea preciziei
Parametri calibrrii utilizai pentru definirea preciziei sunt: Rezoluia, Sensibilitatea, Linearitatea, Histerezisul, Repetabilitatea/precizia /reproductibilitatea,

Rezolutia afisarii
Rezolutia afisarii sau discriminarea este: cea mai mic schimbarea a msurandului care poate fi detectat de instrumentul de masurare,

detereminat de modul de afiare a rezultatului:


bine definit de sistemele digitale, mai slab definit de sistemele analogice. limitat de tipul de instrument utilizat.

Precizia

Rezolutia afisarii analogice

Schema functionala a unui aparat analogic pentru masurarea unei marimi active

Schema functionala a unui aparat analogic pentru masurarea unei marimi pasive.

Sensibilitate
Sensibilitatea este raportul schimbrii semnalului de ieire in functie de semnalul de intrare. Un instrument ideal are o sensibilitate constant. Modul de variaie a sensibilitii pe domeniul de msurare al instrumentului este:

liniar, neliniar.

Liniar - neliniar

Deviaia sistematic de la linia ideal indica erori de nelinearitate.

Histerezis
Msura variaiei mrimii de ieire pentru o valoare a msurandului cnd acesat valoare se atinge prin variaia n ambele sensuri a msurandului (ncrcare-descrcare).
Apare datorit rigiditii, vibraiilor, frecriilor, magnetism

Histerezis
Mrime intrare ncrcare Descrcare N1 Histerezis = V1-V2

V1

V2

Valoare msurat

Diferena la creterea i scderea msurandului indic un histerezis.

Repetabilitatea
Repetabilitatea este o msura a erorilor aleatorii.

Variaiile de la linia ideal sunt erorile aleatorii.

Precizie bun Repetabilitate bun

Repetabilitatea sczut

Precizie sczut Repetabilitate bun

Erori datorate mediului


Modificrile mediului ambiant care influenteaza aparatul de masura sunt: Umiditatea, Aceleraiea, Vibraiile, Temperatura, Presiunea, Efectele sistemului de fixare.

Erori
De ce sunt importante erorile? Tipuri de erori ntmpltoare si sistematice (precizie i acuratee) Estimarea erorilor Notarea rezultatului i erorii Tratarea erorilor in formule de calcul Combinarea erorilor ntmpltoare si sistematice Caracterul statistic al erorii

De ce sunt importante erorile?


Doua masuratori ale temperaturii corpului nainte si dup administrarea unui medicament sunt: 38.2C i 38.4C Este semnificativa creterea temperaturii? Raspunsul depinde de eroarea asociat msurtorii

(38.20.01)C i (38.4 0.01)C semnificativa


(38.20.5)C and (38.4 0.5)C nesemnificativ

Erori de masurare
Din punctul de vedere matematic se clasifica in: Eroare absolut reprezint diferena dintre valoarea real y i aproximativ a unei mrimi obinut prin msurare y':

Ea y y'
Eroarea relativ:
Er y y y

Eroarea absoluta este o marime extensiva, iar eroarea relativ este o marime intensiva

Erori de masurare
Erorile grosolane sunt: - nclcri ale principiilor de msurare, - rezultaul neateniei experimentatorului, - sunt greeli de calcul.

Valorile afectate de erori grosolane: difer esenial de celelalte valori se elimina la repetarea masuratorii.

Eroarea de paralax - citirea unei mrimi se face fr ca raza vizual s fie perpendicular pe scara gradat n dreptul citirii.

Erori de masurare
Erorile sistematice: sunt generate de o influen care afecteza toate masuratorile. Se datoreaza: - calibrarii sau etalonrii incorecte a aparatelor de masura, - aplicarii gresite a procedurii de masurare sau de calcul, - masurarea in condiii diferite de cele in care a fost etalonat aparatul.

Erorile sistematice: sunt grave deoarece nu se elimin la repetarea msuratorii, se depisteaza prin msurarea cu metode diferite sau prin msurarea cu acelai aparat a mrimilor cu valoare cunoscuta, se elimina fara a repeta masuratorile.

Erori de masurare
Erorile aleatoare sau ntmpltoare: au cauze necunoscute, nu pot fi prevenite. Rezultatul msuratorii afectata de eroare aleatoare este o marime aleatoare. Partea din eroarea aleatoare datorat aparatului de msura se numete eroare de fidelitate sau eroare aleatoare instrumental.

In functie de regimul de funcionare se definesc:


eroare static - msurtoare efectuat n regim staionar, eroare dinamic - msurtoare desfurat n regim dinamic.

Eroarea de masurare

Erori de masurare
In functie de sursele de erori se definesc:

Eroarea de model - eroarea datorat imperfeciunilor modelelor fizic i matematic asociate masuratorii.
Eroarea de interaciune - eroarea determinat de influenele pe care mijloacele de msurat sau operatorul le exercit asupra mrimii msurate. Eroarea instrumental - ansamblul erorilor cauzate de mijloacele de msur. Eroarea de metod - eroarea datorat imperfeciunilor metodelor utilizate. Eroarea datorat experimentatorului depinde de calitile i condiia psiho-fizic a operatorului.

Principalele surse de erori n procesul de masurare

Despre precizia calculului


Rezultatul unui calcul sau al unei msurtori se exprim printr-un numr.
Scrierea unui numr exprim gradul de precizie al activitii pe care o reprezint. La scrierea unei valori masurate se utilizeaz noiunile de:
cifr exact cifr semnificativ .

Cifr exact este cifra a crei valoare este cert.

Despre precizia calculului


Exemplu: Se msoar lungimea L = 12,4353 cu eroarea relativa de 0,1%. Sa se determine cifrele certe ale lungimii L.
y y y y 0.1 Er y 12.4353 100

0.1 0.0124353 m 100 L 12.4353 0.0124353 m L1 12.4477353 m si L 2 12.4228647 m y y 12.4353


Primele 3 cifre ale marimii L sunt certe. Rezulta L = 12,4 m

Despre precizia calculului


Cifr semnificativ a unui numr este totalitatea cifrelor care formeaz numrul respectiv, cu excepia lui zero, dac se afl la stnga numrului. Numerele aproximative se scriu numai cu cifre semnificative. Exemple: Coeficientul de dilataie al aluminiului este: = 0,00024 K-1. Numarul contine dou cifre semnificative: = 2,4 10-5 K-1. Accelaratia gravitationala: g = 9,80 m/s2 A doua cifra dupa zecimala este cifra exacta si semnificativa.

Notarea erorilor si a rezultatului Valoare 44, eroare 5 445 Valoare 128, eroare 32 13030 Valoare 4.8x10-3,eroare 7x10-4 (4.80.7)x10-3 Valoare 1092, eroare 14 109214 Valoare 12.345, eroare 0.35 12.30.4

Nu inregistrai un rezultat la un nivel nerelevant fata de eroare 36.6789353720.5

Estimarea erorii de citire

Osciloscop relativ la lrgimea urmei 3.8 diviziuni, pentru 1V/diviziune = 3.8V; largimea urmei ~0.1 division = 0.1V (3.80.1)V

Estimarea erorii de citire

Voltmetru digital eroare considerata 5 in urmtoare cifra semnificativa (3.3600.005)V