ERORI DE MĂSURARE

Lecție creată de prof. Doinița Bălășoiu

 DE CE APAR ERORI DE MĂSURARE?

Procesul de măsurare nu este un proces exact.

În orice măsurare, oricât de îngrijit s-ar efectua şi oricât de
perfecţionate ar fi mijloacele şi metodele de măsurare, valoarea
adevărată a mărimii măsurate nu poate fi cunoscută. Prin urmare,

valoarea măsurată Xm diferă de valoarea adevărată X a mărimii.

În scopuri practice, s-a convenit ca valoarea adevărată să fie

înlocuită printr-o valoare convenţional adevărată, numită și
valoare de referinţă, rezultată în urma măsurării cu cea mai mică
incertitudine posibilă.
 SURSE DE ERORI
1. obiectul de măsurat
contribuie la apariţia „erorilor de model”; ele reprezintă
consecinţa simplificării formei obiectului de măsurat;
2. mijlocul de măsurare
contribuie la apariţia „erorilor instrumentale”; ele depind
de concepţia şi construcţia aparatului;
3. interacțiunea mijloc de măsurare-obiect
contribuie la apariţia „erorilor de interacţiune”; ele sunt
provocate de acţiunea perturbatoare exercitată de
mijlocul de măsurare asupra obiectului supus măsurării;
4. influențele exterioare
duc la apariţia erorii de măsurare deoarece, aparatul de
măsurat este influenţat atât de mărimea de măsurat, cât şi
de mărimi exterioare procesului de măsurare, numite
mărimi de influenţă.
 MĂRIMI DE INFLUENȚĂ
 mărimi caracteristice mediului în care se face măsurătoarea;
de exemplu: temperatura ambiantă, umiditatea aerului,
presiunea atmosferică

 mărimi caracteristice obiectului de măsurat;

de exemplu: măsurarea debitului unui lichid este influenţată
de densitatea şi vâscozitatea lichidului

 mărimi caracteristice mijlocului de măsurare;

de exemplu: încălzirea aparatului în timpul funcţionării,
înclinarea aparatului faţă de poziţia corectă, variaţia tensiunii
de alimentare a unui aparat electronic
 TIPURI DE ERORI

În funcție de cauzele În funcție de modul În funcție de modul

care le-au generat de manifestare de exprimare

• Erori de indicație • Erori sistematice • Erori absolute

• Erori de citire • Erori întâmplătoare • Erori relative
• Erori de reglare • Erori grosolane • Erori raportate
• Erori de etalonare
• Erori de metodă
 TIPURI DE ERORI

 erori de indicaţie
- sunt date de diferenţa dintre indicaţia mijlocului de măsurare şi valoarea
efectivă a mărimii de măsurat;
- sunt provocate de abaterile constructive ale pieselor ce compun mijlocul
de măsurare.
 erori de citire
- sunt cele pe care le face operatorul atunci când citeşte indicaţiile
mijlocului de măsurare.
 erori de reglare
- sunt provocate de reglarea incorectă a mijlocului de măsurare, ca urmare a
insuficientei pregătiri sau neatenţiei operatorului sau ca urmare a
abaterilor constructive ale mijloacelor cu care se face reglarea.
 erori de metodă
- sunt cauzate de erorile teoretice ale metodei de măsurare utilizate.
 TIPURI DE ERORI
Erori sistematice (de justețe)
 sunt erorile ale căror valori rămân aceleaşi în urma mai multor măsurări
efectuate în aceleaşi condiţii;
 pot fi identificate individual şi deci, pot fi compensate;
 pot fi constante sau variabile;
 în funcţie de cauzele care le determină, pot fi:
 obiective – nu depind de operatorul care efectuează măsurarea, fiind
provocate de imperfecţiuni ale metodelor şi aparatelor de măsurare utilizate
sau de perturbaţii exterioare care influenţează măsurarea într-un mod
prestabilit;
 subiective – depind de operatorul care efectuează măsurarea şi au drept
cauze factori subiectivi, precum oboseala, defecte ale organelor umane de
percepţie, stări psihice deosebite etc.
Justeţea este un parametru prin care se indică gradul de abatere al unui mijloc de
măsurare faţă de etalon (valoarea presupusă adevărată).
 TIPURI DE ERORI
Erori întâmplătoare sau aleatoare (de fidelitate)
 sunt erorile care variază în mod imprevizibil atât ca valoare, cât şi ca semn, la
repetarea măsurării în condiţii practic neschimbate;
 se caracterizează prin faptul că, în condiţii identice de măsurare, pot să apară
sau să nu apară;
 nu pot fi estimate din punct de vedere al mărimii şi semnului şi deci, nu pot fi
compensate;
 pot fi cauzate de factori obiectivi sau subiectivi, și anume:
 fluctuaţiile (variațiile) accidentale ale mărimilor de influenţă;
 caracterul aleator al unor parametri (de exemplu, frecările);
 inconstanţa citirii operatorului.
Fidelitatea este un parametru prin care se caracterizează gradul de abatere ai unui
mijloc de măsurare faţă de el însuşi.
 TIPURI DE ERORI
Erorile grosolane sau greşelile

 sunt erorile care au valori mult diferite de

valoarea reală a mărimii măsurate;
 sunt cauzate de:
 defectarea mijlocului de măsurare;
 manevrarea greşită a mijlocului de măsurare;
 nerespectarea condiţiilor de măsurare;
 lipsa de pregătire a operatorului.
 pot fi identificate prin compararea rezultatelor
obţinute în urma măsurării şi pot fi înlăturate
prin ignorarea acelor rezultate care diferă prea
mult de media obişnuită.
 LUCREAZĂ INDEPENDENT!
Caracterizați fiecare măsurare reprezentată în figura de mai jos
din punct de vedere al erorilor de justețe și de fidelitate.
 TIPURI DE ERORI

Eroarea absolută (ΔX)

 se defineşte ca diferenţă între valoarea măsurată Xm şi valoarea adevărată X:

ΔX = Xm – X
 poate fi pozitivă sau negativă, după cum Xm > X sau Xm < X
 se exprimă în aceleaşi unităţi de măsură ca şi mărimea măsurată
 arată cu cât s-a greşit în cadrul unei măsurări faţă de valoarea adevărată
 nu dă nici o informaţie utilă privind gradul de precizie a măsurării.

Eroarea absolută luată cu semn schimbat se numeşte corecţie:

c = – ΔX.
Adăugând corecţia la rezultatul măsurării se obţine valoarea mărimii respective.
 TIPURI DE ERORI

Eroarea relativă (ε)

 se defineşte ca raportul dintre eroarea absolută ΔX şi valoarea
adevărată X a mărimii:

X Xm  X
 
X X

 poate fi pozitivă sau negativă, după cum ΔX > 0 sau ΔX < 0

 se exprimă în procente: ε [%] = ε.100
 indică gradul de precizie a unei măsurări.
 VERIFICAȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE!
Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. În cazul înregistrărilor acustice, zgomotele sunt sursă de erori:
a) sistematice obiective b) sistematice subiective
c) aleatoare obiective d) aleatoare subiective
2. Eroarea de citire a indicaţiilor unui mijloc de măsurare prin
aprecierea greşită a subdiviziunilor între gradaţiile trasate pe scală
este o eroare:
a) sistematică obiectivă b) sistematică subiectivă
c) aleatoare obiectivă d) aleatoare subiectivă
3. Determinarea tensiunii unei baterii folosind un voltmetru este
însoțită de erori:
a) sistematice obiective b) sistematice subiective
c) aleatoare obiective d) aleatoare subiective
 AUTOEVALUARE
Încercuiți figura care vi se potrivește, în funcție de
numărul de răspunsuri corecte:

trei răspunsuri corecte

două răspunsuri corecte

un răspuns corect
niciun răspuns corect