Sunteți pe pagina 1din 51

Curs nr.

Teoria Campului
Electromagnetic
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Definitia fluxului electric  :
1. Camp electric E omogen
en
en
en 
A E
A A

   (en , E) = 0  = 90o
 = E A cos 
Def.:  = c.A.E =0
 = (E.en) A
Varianta: c  1
2. Cazul general pentru E Pentru elemente mici de suprata dA:
A si en sunt constante
  
 
S
E  endA  
S
E  dA
Electrostatica
Deducerea legii lui Gauss (1) Sarcina Q in O

Fluxul E prin sfera A:
en’ Q
E   E  dA   4 r e  e dA 2 r n

A’ en
A
Q
A 0
Q
dA’  .1.4 R  2

A R
4 0 R 2
0
O Q dA Fluxul E’ prin suprafata A’:
Q
 E   E'  dA   4 r' 2
er'  en ' dA '
A' A' 0

Q cos .dA ' Q dA Q


 
A'
40 r' 2
 
A'

40 R 0
2

Q
E  Rezultatul este independent de
0 forma suprafetei !!!
Electrostatica
Legea lui Gauss (2): continuare

Q
Flux: E 
0
Fluxul total printr-o suprafata inchisa este egal cu sarcina totala
delimitata de aceasta suprafata, impartita la permitivitatea vidului.

Consecinte:
Rezultatul este independent
de forma suprafetei: • Q nu trebuie plasata in O
• sarcinile exterioare: nu creeaza flux
• mai multe sarcini in interiorul lui A:

  
E
i
E ,i
Electrostatica
Cum se foloseste teorema lui Gauss pentru:

• Calculul campului electric E


– Daca se cunoaste distributia de sarcina si
– Problema are simetria necesara pentru a permite
evaluarea integralei.
• Determinarea distributiei de sarcina:
– Sarcini plasate pe sfere conductoare,
– Sarcini distribuite intr-un volum dat.
Electrostatica
Determinarea campului electric E folosind legea lui Gauss

• Intai se gaseste o suprafata Gaussiana a carui vector normal la


elementul de suprafata este paralel cu campul electric E;
 
 
EdA  EdA
• Trebuie sa ne asiguram si de faptul ca pe suprafata Gaussiana,
amplitudinea campului electric E este constanta.

 EdA E  dA  EA
• Se foloseste geometria pentru a evalua A.
• Prin intermediul legii lui Gauss se face legatura intre E si sarcina
localizata in interiorul suprafetei.
Electrostatica
Determinarea campului electric E folosind legea lui Gauss
In cazul general

• Se utilizeaza simetria distributiei de sarcina pentru a determina


sablonul liniilor de camp.
• Se urmareste alegerea suprafetei Gaussiene astfel incat E sa fie
paralel cu A, sau suprafata sa poata fi descompusa in componente
paralele si perpendiculare, intrucat:
 
E perp . A  0

• Daca E este paralel cu A, trebuie sa ne asiguram ca E este


constant pe toata suprafata.
Electrostatica

Determinarea campului electric E folosind legea lui Gauss

Algoritmul de calcul:

• Analiza problemei si a
simetriei acesteia
• Abordarea solutiei
• Calcule
• Concluzii
Electrostatica
Simetrii de baza pentru legea lui Gauss

plan ∞ extins cilindru ∞ lung sfera

“Cutie de pastile” Gauss Cilindru Gauss Sfera Gauss


Inaltimea 0 Raza r (r < R sau r > R), Raza r (r < R sau r > R).
lungime L
Electrostatica
Legea lui Gauss pentru o distributie liniara de sarcina infinit
lunga:

Se
Seda:
da:
Distributie
Distributiede
desarcina
sarcinape
peoolinie
linie
infinit
infinitlunga,
lunga,cu
cudensitatea
densitateaρρl l[C/m]
[C/m]

Se
Secere:
cere:
ρl [C/m] Sa
Sase
secalculeze
calculezecampul
campulelectric
electricEEinin
puncte
punctearbitrare
arbitraresituate
situatein
inafara
afaraliniei
liniei
Electrostatica
Legea lui Gauss pentru o distributie liniara de sarcina infinit
lunga:
Analiza problemei si a simetriei acesteia
L
1. Linie infinit lunga.
2. Distributie de sarcina: omogena.
ρl C/m].
3. Simetrie cilindrica.
R
Consecinte:
Cutie imaginara Gauss:
un cilindru coaxial de raza R,
lungime L.
Supraf. Gaussiana imaginara
Electrostatica
Abordarea solutiei si calcule
  Q
Legea lui Gauss:  
E dA 
0
A3

A1 A2 Datorita simetriei pe
suprafata Σ a cutiei Gauss:
R E normal si constant pe suprafata A2
L
E paralel pe suprafetele A1 si A3
       

 E  E dA  E dA 


A1

A3
E dA  
A2
E dA

Fata Spate Lateral


Electrostatica
Calcule
       



 E  E dA  E dA 
A1

A2
E dA  
A3
E dA

     
E dA  0 E  dA E dA  0

A2
E dA  
A2

Datorita simetriei, E constant pe A2

E   E  dA  E   dA  E  A
A2 A2
2  E  2   R  L

Aria laterala a cilindrului


Electrostatica
Calcule

Sarcina totala delimitata de suprafata Gaussiana este localizata doar


pe segmentul de linie delimitat de suprafata din fata si cea din spate.

ρl [C/m]
A3 Q  enclosed     L

A1 A2   Q
E  

E dA 
0
R
L
 E  E  2   R  L

 l  l R Important !!
E u  
2    0  R 2   0  R R
Electrostatica

Potential Electric

• Definitia potentialului electric


• Suprafete echipotentiale
• Potential datorat unei distributii de sarcina
continua
• Calculul campului electric cunoscand
potentialul
Electrostatica
Potential Electric
Cand o sarcina de proba Δq se deplaseaza de la A la P (origine de
potential) intr-o regiune cu camp electric E campul efectueaza lucru
mecanic asupra sarcinii. Pentru o deplasare infinitezimala ds lucrul
efectuat de camp este:
P   P   P  
LAP 

A
F d s 

A
q  Ev  d s  q

A
Ev  d s

Potentialul electric este definit ca Ev


A F
energia potentiala per unitate de sarcina,
si este independent de sarcina de proba q
ds
Δq. Are o valoare unica in fiecare punct
aflat in camp electric. P

LAP P  
VA 
q

 A
Ev  d s
Electrostatica
Potential Electric
Proprietati ale potentialului electric

• potentialul electric este o marime scalara.


• potentialul electric nu depinde de calea de integrare aleasa.
• campul electrostatic este un camp conservativ!!!!
• unitatea de masura in SI pentru potentialul electric :

LAP
VA  Unitatea e J/C Volts (V)
q
Electrostatica
Diferenta de potential
Diferenta de potential UAB = VB - VA intre doua puncte A si B este:
P P P B B
         
U AB  VA  VB   Ev  d s   Ev  d s   Ev  d s   Ev  d s   Ev  d s
A B A P A

Intrucat forta electrica este conservativa, A


diferenta de potential nu depinde de calea Ev
de integrare, ci doar de punctul initial si
ds
cel final. Nu depinde nici de originea de ds
potential. P
Daca se considera o curba inchisa: B


 Noi unitati de masura pentru campul electric
U  Ev  d s  0 E = (V -V )/s camp uniform, a.i. E se masoara in V/m
A B
 Note: 1 N/C = 1 V/m
Electrostatica
Suprafete echipotentiale si linii echipotentiale
Reamintim definita diferentei de potential intre doua puncte A si B:
B
 

Puncte echipotentiale: puncte unde VA = VB.
VA  VB  Ev  ds
B
A  

 
Ev  ds  0 E v  ds  0
A

Orice suprafata, plana sau curba, pentru care potentialul este constant se
numeste suprafata echipotentiala. Suprafata echipotentiala poate sa
coincida sau nu cu o suprafata fizica.
Electrostatica
Suprafete echipotentiale si linii echipotentiale
A 
    Ev
Ev  d s  0 ds Ev  perpendiculare
ds
B

Linii echipotentiale
Colectia tuturor punctelor avand acelasi potential formeaza o linie in 2-D.
Suprafete echipotentiale

Colectia tuturor punctelor


avand acelasi potential 
formeaza o suprata in 3-D. Ev
Electrostatica
Ecuatia liniilor echipotentiale: Ecuatia liniilor de camp electric:
   
E v  ds  0 E v  ds  0

Liniile echipotentiale sunt ortogonale cu liniile de camp electric!!!

Exemplu

Campul electric al diferitelor


sarcini

Echipotential, camp E
Electrostatica

Potentialul unor sarcini punctiforme


Pentru o colectie de sarcini punctiforme, potentialul electric se
determina folosind principiul superpozitiei:

V   Vi
i

Intrucat V este scalar e mult mai usor de evaluat decat vectorul camp
electric Ev.
Intrebare fara raspuns:
Daca se cunoaste V cum se poate determina E?
Electrostatica

Potentialul electric al unei sarcini punctiforme



  1 Q r
Ev Ev   2
P 4 0 r r
ds
Se obisnuieste alegerea originii de
Q A potential la rp = .

Pe drumul de la A (rA) la P (rp = ), Ev e paralel cu


ds (dr = ds)
 
 P

P
1 Q r  Q
P
1 r 
VA   Ev  d s    2 dr   2  d r 
A A
4 0 r r 4 0 A r r V este constant pe suprafete

sferice centrate pe sarcina

Q 1 Q  1 Q 1 punctiforma.
  d r  
   
4 0 rA r 2
4 0  r  rA 4 0 rA
Electrostatica

Potentialul electric al unei sarcini punctiforme


 1 Q r
Ev   2
4 0 r r

Q Q 1
V  
 4 0 r
E

Echipotential, linii de camp E


Electrostatica
Potentialul produs de o distributie continua
de sarcini
In cazul unei distributii continue de sarcini,
incepem prin divizarea sarcinii in portiuni mici,
dv=dx dy dz
iar apoi se aduna contributia fiecarei portiuni la
crearea potentialului electric:
Z
1 dQ
V r dVA    dv
4 0 r
A
Y


1 dQ
VA 
dQ 4 0 r
v
Volume - v
X
Electrostatica
Potentialul produs de o distributie continua de
sarcini

v  v r
 
1 1
Sarcini distribuite dQ  v  dv VA  dv EA   dv
4 r
0 4 0 2
r r
in volum V V

s 
r
1
Sarcini distribuite  s r

dQ   s  dA VA  dA 1
4 0 EA   dA
pe o suprafata S 4 0 2
r r
S


l
r
1  l r

Sarcini distribuite VA  1
dQ  l  dl 4 0
dl EA   dl
pe o curba C
4 0 2
r r
C
Electrostatica
Camp si potential electric
P ( fix )  
V A ( x, y , z ) 
A( x , y , z )
Ev  d s
       
dVA ( x, y, z )   E v  d s  ( Evx  i  Evy  j  Evz  k )  (dx  i  dy  j  dz  k )

dVA ( x, y, z )   Evx  dx  Evy  dy  Evz  dz

Dar:

V V V
Evx   ; Evy   ; Evz  
x y z
Electrostatica
Camp si potential electric
V V V
Evx   ; Evy   ; Evz  
x y z
 V  V  V 
Ev   i   j  k  V   gradV
x y z Important !!
Electrostatica

Conductoare in camp electrostatic


• un conductor poate conduce, sau trasporta, sarcini electrice.

• in situatii statice, un conductor este un mediu in care campul electric


interna este mereu nul.

• rezulta ca toate partile conductorului au acelasi potential.

V Constant pe conductor
e 
e e E0 e e

{e} Sarcini libere conductor


Electrostatica

Conductoare in camp electrostatic



Se considera conductorul plasat intr-un camp electric extern E ex


Timp t = 0 e e E ex
e
 
Forta asupra electronilor F  eEex 
La un foarte scurt interval de timp dupa aplicarea lui E ex redistribuirea
sarcinilor inceteaza.


e + E ex
Timp t > 0 e +

Acumulare de sarcini negative Acumulare de sarcini pozitive


Electrostatica

Conductoare in camp electrostatic



Separarea sarcinilor produce un camp electric intern E i in conductor

Ei
Redistribuirea sarcinilor continua pana
e + cand amplitudinea campului electric
e + intern este egala cu cea a campului
e + electric aplicat. 
e +  E ex

Ei
  
E net  E ex  E i In interiorul conductorului, campul
 electric total este zero dupa
E net  0 redistribuirea sarcinilor
Timp t  10-10 s
Electrostatica

Conductoare in camp electrostatic


Densitatea sarcinilor pe
+
suprafata S
+
+ 

+
+
+
E
E0 +
+
+
+
+
+
+
Suprafata Gaussiana, Arie A

Legea lui Gauss

S A S  E   0
EA
o Daca E = constant,  S constant !!
Electrostatica

Conductoare in camp electrostatic


Se considera o coaja conductoare sferica. Care este valoarea campului electric
in interiorul acesteia cand se aplica un camp electric extern si dupa ce
redistribuirea sarcinilor s-a incheiat? 
Se presupune ca Einside  0 dupa ce
redistribuirea sarcinilor s-a incheiat.

E inside  
E ex E inside
2
 1
      E 0


E ds 

1
E ds 

2
E inside  d s  0

 Singura metoda pt a obtine 0 pentru orice 2 esteca


0 fiindca E  0
Einside  0
Electrostatica
Dipolul electric



 
Momentul dipolilor
anumitor molecule

  ()
H 2 O (  )  6.1 10 30 Cm
H (  )Cl (  )  3.4 10 30 Cm
()
N () H 3  5.0 10 30 Cm
Un dipol cunoscut: apa
Electrostatica
Dipolul electric

Un dipol electric este format din doua sarcini egale dar opuse
ca polaritate, aflate in imediata vecinatate.
Un dipol este caracterizat prin momentul dipolului electric:

  -Q p Q
p  Q  l ,C  m

l

Se va considera campul creat de dipol la distante mult mai mari


decat lungimea acestuia l, care este prin definitie infinitezimala.
Electrostatica
Dipolul electric
Dipolul intr-un camp electric extern

Q
 F
p 
F  E
-Q

Dipolul tinde sa se roteasca pana cand momentul sau se aliniaza cu


campul extern.
Cuplul este:
        
   
m  l  F  l  E  Q  l  Q  E  p  E  m  p  E  sin  , Nm

Momentul dipolului electric este egal cu cuplul resimtit de dipol intr-un


camp extern de valoare unitara si ortogonal pe directia lungimii dipolului.
Electrostatica
Materialele dielectrice si polarizatia
Exemplele anterioare ilustreaza polarizatia electronica, care apare in
dielectrii ai caror atomi si molecule sunt initial neutre. Procesul de
polarizare este contrabalansat de forta de atractie Coulomb.
Polarizatia ionica apare in molecule formate din ioni pozitivi si negativi,
care sunt initial amestecati a.i. sarcina totala a dielectricului este nula.
Polarizatia de orientare apare in materiale constand in sub-domenii cu
separare permanenta microscopica a sarcinilor (electreti, lichide polare, etc.)

Fiecare regiune polarizata microscopic este caracterizata de momentul dipolului


 
p  Ql
Electrostatica
Materialele dielectrice si polarizatia
+ - + Agitatia termica face ca orientarea moleculelor
-
- +
sa fie aleatoare. Valoarea medie a momentelor
- + - +

dipolilor din orice volum ales este zero:

 
pi  0
- +

- +
- +
- +

- + Nu se aplica un camp electric extern

- + Un camp electric extern produce un cuplu


- + asupra fiecarui dipol, aliniid momentele
- +
- + - + acestora cu liniile de camp electric.
- + - +
- +
 
pi  0
- +
- +  Se aplica un camp electric extern
- + E
Electrostatica
Materialele dielectrice si polarizatia
Pentru a cuantifica
 efectul polarizatiei la nivel macroscopic, vectorul
polarizatie P egal cu suma momentelor dipolilor pe unitatea de volum este:

  pi 
dp - -+ +
- -++ - -++ -- -+++
- + - + - +

P
P  lim i
 ,C / m 2 -
-
+
-
+
- +
-+-++- -+-+-++- -+-+-++- -+-+-++
v 0 v dv - -+-+--+-+--+ +
+- -+-+-+ -
- -+-+--+++ - -+-+--+++- -+-+-+-++
-++-++- --+--++-+
++- -++- +
- + + ----
++ +
+ -++ + - + -+-+-++
  - -+ +- -+
- --
+--
++++ ---+-
+ - - ++-
- --
++ ++-
- +
+ -
+ -
- ++
- -+-+-++ ----++++-- ++---+-+++ - + --+-
-+ +
+-- +
+- -+-+-++
d p  P  dv -
- --+-+-+ +-
- --++-+
+-- +
+- ---
+-
++
-
+
-
+
--
+++ +-+
- --+-
+
+
---
++++ - -+-++
+ -+-++-- -++-+ +-++--++--+
- + - + -+-+--+-+
+--+-+++ - -++
- + -+-++- +
- -+-+-++-- -+ + - -+ +- +- -+ + - +-- -
++
Daca o bucata de dielectric este plasata in
- -+ + -+ - +
+-+-++ - -++- +- -++- +
-
- -+-+-++ - -+-++ - -++ - -+-++
camp electric extern, dipolii se vor alinia -++ - -++ - --++ - -++
dv - +
(mai mult sau mai putin) cu campul. -+ -+
Sarcinile interne se vor compensa dar sarcini de suprafata necompensate
vor aparea pe ambele margini ale dielectricului.
Electrostatica
Materialele dielectrice si polarizatia

P

l Sarcina de polarizatie pentru


intreaga suprafata inschisa este:
dA
 

Suprafata inchisa Σ

E
Q p  


Pd A
Electrostatica
Campul electric in materialele dielectrice
Se cunosc acum doua tipuri de sarcini: sarcini libere (in conductoare) si
sarcini “legate” (in dielectrici). Sarcinile “legate” reprezinta comportarea
atomilor / moleculelor de dielectric in vid.
Se aplica legea lui Gauss (dedusa in vid) in prezenta ambelor tipuri de
sarcini:
 


  Q f   Q p
E d A 
0
dar: Q p  

Pd A


     
 
Qf  
 Pd A
0  
 E  d A 

 
P  d A  Qf 


E d A  
0
   
Electrostatica
Campul electric in materialele dielectrice
      
  
  0  E  P  d A  Qf 
0  



E  d A 



P  d A  Qf 

Acum se poate defini un vector nou, care depinde doar de sursele de sarcini
libere:
    
D  E  P 0
 SI
D  1C / 1m 2

D  d A  Qf 

denumit inductie electrica.


Intr-un mediu arbitrar (altul decat vidul) campul electrostatic este complet
definit folosind 2 vectori de camp:
 
D, E
Electrostatica
Legile electrostaticii
Legea fluxului electric
(generalizare a legii lui Gauss valida doar in vid)
Definitie:
Fluxul total al vectorului inductie electrica pritr-o suprafata inchisa este
egal cu sarcina totala reala libera localizata in interiorul suprafetei.
 
 D  d A  Qf 

Forma integrala a legii

  


Dd A 

V
divD  dv  Q f  
 
V
vf dv


vf  divD Forma diferentiala a legii
Electrostatica
Legile electrostaticii
Legea polarizatiei
Prin studii experimentale s-a stabilit ca vectorul polarizatie (componenta
temporara) este strans legata de vectorul camp electric. Pentru dielectricii
uzuali, acesti doi vectori sunt coliniari si proportionali pentru o gama
larga de valori ele lui E (materiale liniare).
 
Pt   e   0  E Valida doar pt. materiale liniare
unde:  e este susceptibilitatea electrica a materialului.
  
In acest caz, folosind relatia dintre E,D and Pt vom avea:
     
D   0  E  Pt   0  E   0   e  E   0  1   e   E

  r
D  E Permitivitate dielectrica relativa
Electrostatica
Legile electrostaticii
Legea polarizatiei
Constanta dielectrica  r nu este mereu constanta. Ea poate depinde de
frecventa sau de intensitatea campului electric. Se mai numeste si
permitivitate dielectrica relativa.
Cand permitivitatea dielectrica depinde de intensitatea campului electric
E, se spune ca mediul este neliniar, deoarece toate relatiile de camp
devin ecuatii neliniare.
Cand permitivitatea dielectrica depinde de pozitia in volumul corpului
dielectric   x, y,z  se spune ca problema este neomogena, contrarul
cazului omogen cand proprietatile de material sunt constante in volum.

Cand proprietatile dielectrice ale materialelor depind de directia campului


aplicat, datorita anumitor proprietati ale structurilor cristaline, dielectricul
se numeste anizotrop.
Electrostatica
Lgile electrostaticii
Legea polarizatiei
Relatia dintre vectorul inductie electrica si vectorul intensitate camp
electric include un tensor:
 Dx   xx  xy  xz   Ex 
   D     
 yy  yz   E y 
D  E  y   yx
 Dz   zx  zy  zz   Ez 
Din fericire, de cele mai multe ori se poate considera ca mediul este omogen,
liniar si izotrop. Acesta este cel mai simplu caz posibil.
Nota finala asupra semnificatiei fizice a permitivitatii dielectrice relative:
indica de cate ori este mai mare forta electostatica in vid decat in
mediul respectiv pentru acelasi sistem fizic (datorita efectului de
anulare al corpurilor polarizate).
Nota: In general, vectorul polarizatie are 2 componente:
- una temporara (Pt) si una permanenta (Pp)
Electrostatica
Legile electrostaticii
Relatia dintre vectorii D, E si P

Suma vectoriala dintre polarizatie (ambele componente) si intensitatea


campului electric multiplicata cu permitivitatea vidului este egala, in
orice moment si punct, cu inductia electrica:
   
D   0  E  Pt  Pp
  
Pentru materiale fara polarizatie permanenta: D   0  E  Pt
Pentru materiale liniare fara polarizatie permanenta:  
D  E
Pentru materiale anizotrope si fara polarizatie permanenta:
 
D  E
Electrostatica
Conditii de frontiera in electrostatica
Majoritatea problemelor practice presupun existenta a mai mult de doua
regiuni cu proprietati electrice diferite. Regiunile invecinate sunt separate
prin suprafete numite frontiere (sau interfete). Comportarea campului pe
aceste frontiere este descrisa prin anumite ecuatii: conditii de frontiera.
Aceste ecuatii sunt deduse din ecuatiile generale de camp, valabile in
volum. Conditiile de frontiera sunt esentiale pentru solutionarea oricaror
probleme de camp electrostatic. Aceste probleme au o solutie unica doar
daca se cunosc conditiile de frontiera.
Conditiile de frontiera pentru componenta tangenta la interfata a campului

s
Electrostatica
Conditii de frontiera in electrostatica

   2  1
n  E  E   0
 

Conponenta tangentiala a vectorului camp electric este continua prin


interfata dintre materiale. !!

 
n  D  2  D 1   s

 2  En 2  1  En1   s !!!


Daca pe suprafata de separatie dintre dielectrici nu exista sarcini libere,
atunci componenta normala a inductiei electrice va fi continua.
Electrostatica
Conditii de frontiera in electrostatica

Dn1  Dn 2  Componenta normala a


En 2 1
 campului electric este discontina
En1 2
la interfata dintre 2 dielectrici.
1  En1   2  En 2
Electrostatica
Conditii de frontiera in electrostatica
La interfata dintre dielectrici, inductia electrica normala si campul electric
tangential sunt continue. Aceasta face ca vectorul camp electric sa-si
schimbe brusc directia (NUMAI pt suprafete fara distributii de sarcina):
E12   E22 E 1  sin 1  E  2  sin  2

1  En1   2  En 2 1  E 1  cos 1   2  E  2   cos  2

s  0

tan 1 1

tan  2  2

Foarte important !!