Sunteți pe pagina 1din 2

Modul M1 – Masurari tehnice

FISA DE DOCUMENTARE

Masurarea marimilor cinematice - Masurarea vitezei si turatiilor

Mijloace pentru măsurarea vitezei

Viteza liniară este o mărime vectorială care caracterizează mişcarea unui punct material în raport
cu un sistem de referinţă. Ea este rezultatul raportului dintre distanţa parcursă şi timpul necesar
parcursului:

În SI, viteza liniară se măsoară în m/s.

Măsurarea vitezei de deplasare a vehiculelor - se realizează cu vitezometrul cu kilometraj (Fig.


3.58). Acesta este un mijloc de măsurare instalat pe bordul autovehiculelor, pentru indicarea vitezei
şi a distanţei parcurse. În aceeaşi carcasă sunt montate două aparate: vitezometrul, pentru
indicarea vitezei orare, şi kilometrajul, pentru indicarea distanţei parcurse.Măsurarea se face prin
legarea celor două aparate prin intermediul unui cablu flexibil, care transmite mişcarea de la cutia de
viteze la axul de antrenare al aparatului.

La mişcarea de rotaţie, viteza unghiulară a unui punct material este definită de relaţia:

unde:
ω este viteza unghiulară;
Δφ este unghiul corespunzător arcului de cerc parcurs;
t este timpul necesar parcursului.
Unitatea de măsură pentru viteza unghiulară este rad/s.
Mijloacele pentru măsurarea vitezei de rotaţie se numesc tahometre. Ele pot fi portabile şi de
banc.
Din punctul de vedere al principiului de funcţionare, tahometrele pot fi mecanice şi electrice.

Tahometrele mecanice sunt, în general ,portabile. Ele pot fi:


- cu dispozitiv centrifugal; - cu dispozitiv cronometric; - vibratoare;
- hidrocentrifugale; - pneumatice.
• Tahometrele mecanice cu dispozitiv centrifugal sunt caracterizate de o precizie scăzută,
care nu depăşeşte valoarea de 2%. Ele sunt prevăzute cu o cutie de viteze, ceea ce dă posibilitatea
utilizării aceluiaşi tahometru în mai multe domenii de măsurare.
Axul de antrenare 1 primeşte mişcarea de la axul căruia îi măsurăm turaţia. Mişcarea de rotaţie
se transmite apoi prin intermediul pârghiilor 2, care au greutăţi la capete, la piesa mobilă ce culisează
într-un ghidaj (care are rolul de a transforma mişcarea de rotaţie în mişcare de translaţie). De la acest
ghidaj, prin intermediul pârghiei 6, mişcarea trece în zona mecanismului de prelucrare a semnalului,
în scopul afişării mărimii măsurate.

Domeniul de măsurare al tahometrelor cu dispozitiv centrifugal este cuprins între 30 min -1 şi 48


000 min-1 (unităţi de turaţie).

Cunoscând turaţia, se poate afla viteza unghiulară, folosind formula:

Tahometrele mecanice cu dispozitiv cronome-tric sunt tahometrele mecanice care au


montat în plus un contor de rotaţii şi un cronometru. Acestea sunt montate astfel încât să poată fi
pornite simultan, prin schimbarea poziţiei axului de antrenare la pornirea tahometrului.
Valoarea turaţiei se obţine împărţind indicaţiile contorului (care reprezintă numărul rotaţiilor) la
valoa-rea indicaţiilor cronometrului (care reprezintă numărul unităţilor de timp considerate).

2. Tahogeneratoarele electrice sunt mijloace de măsurare pentru viteza de rotaţie. Ele pot fi:
- generatoare;
- cu curenţi Foucault; - cu impulsuri;
- stroboscopice.

Tahometrele generatoare sunt mijloace de măsurare care folosesc principiul inducţiei


electromag-netice şi care transformă viteza de rotaţie într-o tensi-une care poate fi măsurată cu
ajutorul unui voltmetru.
Ele pot funcţiona în curent continuu sau în curent alternativ. Tahometrul care funcţionează în
curent continuu este dinamul cu colector, la care excitaţia este dată de un magnet permanent.
Forţa electromotoare care se produce este propor-ţională cu turaţia. Măsurarea efectivă se face
cu un voltmetru a cărui scară gradată este divizată în rotaţii pe minut.
Acest tip de tahometru este sensibil la variaţiile de temperatură, care pot produce variaţii ale
inducţiei magnetice.
Tahometrele generatoare de curent alternativ (Fig. 3.60) sunt construite pe principiul
alternatoare-lor. Ele au excitaţia constantă, realizată cu un magnet permanent.
Acest tip de tahometru este folosit pentru măsura-rea vitezei de rotaţie până la 3000 rot/min, caz în
care magnetul permanent este fix şi înfăşurarea indusă este rotativă. Când magnetul permanent este
rotativ şi înfăşurarea indusă este fixă, aparatul măsoară peste 3000 rot/min.

Tahometrele stroboscopice folosesc strobo-scopul (Fig. 3.61), care este o lampă electronică de
tip fulger, care produce impulsuri luminoase cu frecvenţă ce poate fi reglată. Stroboscopul se bazează
pe faptul că ochiul vede sistemul rotitor în repaus atunci când frecvenţa impulsurilor este egală cu
frecvenţa de rotaţie. Stroboscopul cu obturare mecanică se compune dintr-un disc cu fante şi un
tahometru cu ajutorul căruia se citeşte viteza de rotaţie a arborelui cu disc.

S-ar putea să vă placă și