Sunteți pe pagina 1din 14

Modelul procesului de măsurare

Masurarea este operatia experimentala reproductibila prin care se


determina cu ajutorul unor MM, valoarea numerica a unei marimi in raport
cu o unitate de masura data
Modelul matematic
Procesul de măsurare este
un proces experimental de
comparaţie a unei mărimi X
cu o altă mărime um de
aceeaşi natură cu ea,
considerată unitate de
măsură:
X = num

unde n este valoarea


numerică a mărimii de
măsurat
Modelul cibernetic

Procesul de măsurare este


privit ca un sistem în care
mărimea de intrare x, supusă
unor transformări succesive,
apare la ieşire sub forma unei
mărimi y, operaţia de
măsurare fiind descrisă de
relaţia:

y=f(x,I)  f
I- mărimi influenţă
f - eroarea de măsurare
MIJLOACE DE MĂSURARE : Mijloacele
de măsurare reprezintă ansamblul mijloacelor tehnnice care materializează şi
conservă unităţile de măsură şi furnizează informaţii de măsurare.

Clasificare mijloacelor de măsurare :

• măsura:este MM ce materializează una sau mai multe valori ale unei mărimi fizice. Ex
rezistenţele el

• instrumentul de măsură:este cea mai simplă asociere de dispozitive şi elemente care poate furniza
informaţii de măsurare, mărimea măsurata fiind raportată la o scală cu repere : subler, instrumentul magnetoelectric……

• aparatul de măsurat: reprezintă MM constituit pe baza unei scheme din mai multe
convertoare electrice : ampermetru, voltmetru......

• instalaţia de măsurare: reprezintă un ansamblu de aparate de măsurat, măsuri şi


dispozitive anexă, reunite printr o schemă sau metodă comună şi care servesc pentru măsurarea uneia sau a
mai multor mărimi.
CARACTERISTICILE METROLOGICE
ALE MIJLOACELOR DE MASURARE

Principalele caracteristici metrologice ale unui


mijloc de măsurare sunt:
a) domeniul de măsurare;
b) intervalul de măsurare;
c) caracteristica de conversie;
d) sensibilitatea;
e) pragul de sensibilitate;
f) exactitatea instrumentală;
g) puterea consumată;
h) fineţea.
Sunt caracteristici referitoare la comportarea mijloacelor de măsurare în raport cu
mărimea măsurată, cu mediul ambiant şi cu beneficarul măsurării. MM poate fi
utilizat in regim static sau in regim dinamic.
Dom de mas : reprezintă ansamblul de valori ale mărimii măsurate pentru care
eroarea este pp ca se află intre limite prescrise
Interv de mas : reprez modulul diferenteidintre cele 2 limite ale unui domeniu
nominal : lim inf si cea superioara
Caract de conversie : reprez rel ce exprima grafic, matemat sau tabelar, cu o
incertitudine data leg intre marimea X de mas si marimea Z de ies
Sensibilitatea: absoluta : reprez raportul dintre variaţia marimii de ies si variatia
marim de intrare.
Sensibilit relativa: rap dintre variatia relativa a marimii de ies si var rel a mar de
intrare....se paote exprima in procente putand servi unui comparatii intre 2 mijl de
mas construite pe principii diferite.
Prag de sensibilit : reprez cea mai mik valoare a marimii de intrare ce deter o
variatie distinct sesizabila a marim de iesire. Ap digitale : Rezolutie
EXACTITATEA . Se numeste valoare adevarata a unei marimi acea valaore care
caracterizeaza marimea in conditii existente. Este independenta de oper de
masurare, e pur teoretica si nu poate fi cunoscuta
Valoarea conventional adevarata – este o valoare apropiata de cea adevarata,
diferenta dintre ele fiind neglijabila.
Valoarea nominala este valoare precizata de fabricant
Puterea consumată este puterea absorbită de mijlocul de măsurare de la obiectul
supus măsurării.
X = X mas  u

1 10 n
2  10 n
5  10 n
n<0
- justeţe (trueness, justesse) = gradul de concordanţă dintre valoarea
medie obţinută dintr-un număr mare de măsurători repetate şi valoarea
adevărată;
- fidelitate (precision, fidelité) = gradul de concordanţă dintre mai multe
rezult independente ale unei măsurători, obţinute în condiţii prescrise;
exactitate (accuracy, exactité) = gradul de concordanţă dintre rezultatul
unei măsurători şi o valoare de referinţă acceptată.
- u reprezintă incertitudinea instrumentală
INCERTITUDINEA DE MASURARE : parametru, asociat rezultatului
unuei masurari, care caracterizează imprastierea valorilor, ce in mod
rezonabil, ar putea fi atribuite masurandului

Ansamblul mijloacelor de măsurare ce au incertitudinea instrumentală


cuprinsă între aceleaşi limite formează o clasă de exactitate
Eroare de decalaj Eroare de sensibiliate

Eroare de
histerezis
Eroarea de decalaj este o eroare absolut independentă de valoarea
măsurată iar variaţia sa în timp reprezintă deriva.
Eroarea de sensibilitate este o eroare ce depinde liniar, în valoare
absolută, de mărimea măsurată. Se exprimă, uneori, prin unghiul (sau
tangenta sa).
Eroarea de histerezis a unui mijloc de măsurare apare când valoarea
mărimii de ieşire nu depinde numai de valoarea mărimii de intrare dar şi
de maniera în care aceasta este atinsă. În fig din stanga jos se prezintă
histerezisul asociat fenomenelor de polarizare electrică sau magnetică,
iar fig. din dreapta jos cel datorat frecărilor sau jocului existent între
componentele unui mecanism.
Fiabilitatea metrologică reprezintă probabilitatea ca mijlocul de măsurare să
funcţioneze corect un timp dat, fiind utilizat corespunzător scopului. Calitatea
mijlocului de măsurare este caracterizată nu numai pentru faptul că el corespunde
normelor ca performanţe, ci şi prin aptitudinea de a-şi conserva aceste performanţe în
timp.
Fiabilitatea se determină pornind de la rata defectelor , care este singurul parametru
accesibil măsurării.
Zona I corespunde perioadei de 'tinereţe' a mijlocului de măsurare, în care pot apare
unele defectări datorate deficienţelor de proiectare, producţie sau control.
Zona II este cea de viaţă utilă a mijlocului de măsurare.
Zona III este zona de 'bătrâneţe' a mijlocului de măsurare când apar defecte din ce în
ce mai des, datorită uzurii.
CARACTERISTICILE DINAMICE
ALE MIJLOACELOR DE MĂSURARE

Ce ne interesează la comportarea unui mijloc de


măsurare în regim dinamic :
➢ obţinerea rezultatului măsurării într un timp cât
mai scurt;
➢ o întârziere minimă la măsurarea unei variabile în
timp;
➢ erori cât mai mici la înregistrarea variaţiei în timp
a mărimii variabile
LIMITĂRI în regim dinamic datorate :
▪ inerţii :
❖ Mecanice
❖ Electrice
❖ Termice
❖ Pneumatice sau hidraulice
❖ Chimice

▪ frecări, corespunzătoare unor pierderi:


❖ mecanice
❖ electrice
❖ pneumatice, hidraulice sau acustice
Variaţiile mărimii de intrare nu pot fi urmărite instantaneu de către mijlocul de
măsurare datorită inerţiilor de tip electric, termic sau electromagnetic şi
amortizărilor. Evoluţia în timp a mărimii de intrare se transmite cu întârziere la
ieşire, uneori cu deformări în raport cu caracteristica statică.
Criteriile de apreciere a calităţii mijlocului de măsurare
în privinţa comportării în domeniul timp, la aplicarea la
intrare a unei funcţii treaptă, sunt următoarele:
- timpul de stabilizare (ts) - timpul care trece de la
aplicarea mărimi de intrare şi până cînd mărimea de ieşire
atinge o valoare care se abate cu mai puţin de o valoare
prescrisă faţă de cea de regim stabilizat .