Măsurări electrice şi electronice

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND PROCESUL DE

MĂSURARE

1. Definirea noțiunii de măsurare

 Măsurarea

 Măsurand

 Unitate de măsură

 Mărime

 Mijlocul de măsurare
2. Mărimi şi unități de măsură

Mulțimi ordonabile

 scalare
 vectoriale
 tensoriale

• Aditive - lungimea, intensitatea curentului electric, timpul

• Neaditive - temperatură, pH, densitate

 Mărimile fundamentale
 Mărimi derivate
 2. Mărimi şi unități de măsură

Constante universale

Sistemul internațional SI

• 7 unități de măsură fundamentale

• 2 unități de măsură suplimentare
• 35 de unități de măsură derivate
Unitățile de măsură fundamentale
3. Mijloace si metode de măsurare

Mijloacele de măsurare se clasifică în:

a) Măsura
b) Instrumentul de măsurat
c) Aparat de măsurat
d) Sistemul de măsurare

După modul de prelucrare si redare a

informației de măsurare:
• analogice
• numerice
4. Erori si incertitudini de măsurare
 4. Erori si incertitudini de măsurare

După modul de reprezentare, erorile se

clasifică în:

a) Eroare absolută

b) Eroarea relativă
 4. Erori si incertitudini de măsurare

După modul de reprezentare, erorile se

clasifică în:

c) Eroarea raportată

d) Eroarea tolerată
 4. Erori si incertitudini de măsurare

După modul de manifestare a erorilor la repetarea măsurărilor

care au loc în condiții practic identice, ele se clasifică în:

1. Erori aleatoare

2. Erorile sistematice

3. Erorile grosolane
 Măsurări electrice şi electronice

Erori aleatoare

Erorile întâmplătoare apar datorită unor cauze independente

Au următoarele proprietăți:

1) probabilitatea apariției unor valori mai apropiate de valoarea adevărată este mai mare
decât probabilitatea apariției unor valori mai depărtate de aceasta;

2) valorile cu abateri pozitive față de valoarea adevărată au aceeasi probabilitate de apariție

ca si valorile cu abateri negative.
 Prelucrarea rezultatelor măsurărilor afectate de erori întâmplătoare

Semnal cu distribuție de probabilitate normală (Gauss); în stânga, histograma semnalului rotită cu 90°

Formula lui Sturges

 Semnale si perturbații
După modul de apariție, semnalele se clasifică în:
a) semnale singulare;
b) semnale periodice;
c) semnale aleatoare.

Explicativă la domeniul timp si domeniul frecvențe

 Măsurări electrice şi electronice

Semnalele singulare si cele periodice sunt semnale deterministe

deoarece pot fi exprimate printr-o lege de variație cunoscută.

Semnalele aleatoare sunt acele semnale care au un caracter

întâmplător, imprevizibil în timp; valoarea instantanee a acestor
semnale este caracterizată prin funcții de probabilitate. Ele au un
spectru continuu într-o bandă de frecvențe dată.

Pentru măsurări, prezintă importanță zgomotul termic, generat de

miscarea purtătorilor de sarcină prin rezistoare; el poate fi caracterizat
prin valoarea efectivă a tensiunii,
 Dependența tensiunii efective a zgomotului termic, la o
temperatură de 300 K

R este valoarea rezistenței, T – temperatura absolută, BF – banda de frecvențe a

aplicației, iar k= 1,38.10^-23 J/K (constanta lui Boltzmann).
 Din cauza zgomotului termic apare o limitare a nivelului minim al
semnalelor măsurate; în figura se prezintă dependența tensiunii
efective a zgomotului termic de rezistența echivalentă a circuitului de
măsurare si banda de frecvențe, la o temperatură de 300 K.

Pentru procesul de măsurare prezintă importanță modul de reprezentare a

semnalelor în timp, ele putând fi (figura 1.7):
a) semnal analogic continuu în timp;
b) semnal analogic discret în timp;
c) semnal discret în amplitudine si continuu în timp;
d) semnal discret în amplitudine si în timp.

Diferite reprezentări în funcție de timp

 CARACTERISTICI GENERALE ALE MIJLOACELOR
ELECTRONICE DE MĂSURARE

Procesul de măsurare presupune un fenomen de preluare a informației de la

măsurand sub forma unei energii/semnal, transmiterea acesteia la o unitate
de prelucrare ce stabileste valoarea mărimii măsurate prin comparație cu un
etalon sau cu o scară si o aplică unui bloc de iesire care
poate avea si rol de indicator.

Mărimile pot fi:

active, dacă sunt purtătoare de energie (forța, curent etc.)
pasive, dacă informația este conținută în structura măsurandului
(masa, rezistivitatea etc).

Preluarea informației de la măsurand se face de către un traductor, un

dispozitiv care, pe baza unei legi fizice, realizează transformarea unei
mărimi fizice în altă sau aceeasi mărime fizică, diferită de prima calitativ
sau cantitativ.
Pentru un regim staționar independent de timp,
dependența celor două mărimi este descrisă de caracteristica de
transfer static.

Caracteristici de transfer pentru:

a) aparat analogic si
b) aparat numeric.
Limitele de măsurare sunt valorile extreme care pot fi măsurate,
intervalul dintre ele reprezentând intervalul de măsurare (domeniul de
măsurare). Din caracteristica de transfer statică rezultă o serie
de caracteristici metrologice:

a) Rezoluția reprezintă cea mai mică variație a măsurandului care poate fi

apreciată la iesirea unui mijloc de măsurare. Astfel, pentru mijloacele de
măsurare analogice aceasta este o fracțiune dintr-o diviziune, în timp ce
pentru cele numerice, este de un bit/o unitate. Rezoluția se exprimă de
obicei în unitatea de măsură a măsurandului.

b) Sensibilitatea, S a unui mijloc de măsurare se defineste ca raport al

variației mărimii de iesire si variația măsurandului care o produce

c) Sensibilitatea relativă, Sr se defineste ca raport al variațiilor relative ale

mărimilor de iesire si de intrare

d) Pragul de sensibilitate este cea mai mică variație a măsurandului care

este pusă în evidență de către mijlocul de măsurare.
Clasa de exactitate reprezintă simbolic, prin indicii de clasă,
anumite caracteristici metrologice ce trebuie să le îndeplinească
mijlocul de măsurare.

 Pentru aparatele electrice indicatoare, clasele de exactitate

standardizate sunt:
0,05; 0,1; 0,2; 0,5; 1; 1,5; 2,5; 5; 10 - clasa de exactitate fiind
definită ca eroare raportată maximă în procente, raportarea făcându-
se la intervalul de măsurare

 Pentru mijloacele de măsurare numerică, acuratețea se

determină în funcție de valoarea măsurată si domeniul de
măsurare - de exemplu:
±0.005% din citire + 0.002% din domeniu

y = ax + b
Ceea ce conduce la o caracteristică a incertitudinii de măsurare
reprezentată în figura:

Explicativă pentru acuratețea mijloacelor de măsurare numerică

 Caracteristici constructive

Dintre caracteristicile constructive ale mijloacelor de măsurare

se pot menționa:

a) Capacitatea de suprasarcină (suparaîncărcare), care este proprietatea

unui mijloc de măsurare de a suporta valori ale măsurandului care depăsesc
intervalul de măsurare

b) Protecția climatică caracterizează comportarea mijlocului de măsurare la

acțiunea agenților climatici.

c) Influența perturbațiilor de natură electromagnetică, care pot fi

exterioare, dar si produse de mijlocul electric de măsurat, se manifestă
atât asupra mijlocului de măsurare, cât si asupra
măsurandului si informațiilor care se propagă pe liniile de transmisiune
dintre subansamble.
 DISPOZITIVE ELECTRICE INDICATOARE

Dispozitive indicatoare electromecanice

Dispozitivele indicatoare servesc la transformarea rezultatului măsurării
într-o formă accesibilă simțurilor, de obicei, vizuală.

Ecuația miscării echipajului mobil este de forma:

unde:
α reprezintă unghiul de rotație al echipajului mobil,
J - momentul de inerție,
A - factorul
de amortizare vâscoasă,
D - cuplul antagonist specific,
M - cuplul activ care depinde de mărimea electrică măsurată si uneori,
de unghiul de rotație.
 Dispozitivul magnetoelectric

Dispozitivele magnetoelectrice pot fi realizate în două variante:

a) dispozitiv magnetoelectric cu bobină mobilă;
b) dispozitiv magnetoelectric cu magnet mobil.

Dispozitiv magnetoelectric

Cuplului activ
 Schema de conectare a unui ampermetru cu transformator de curent

Pentru ca erorile introduse de transformatorul de curent să fie minime, este

necesar ca impedanța de sarcină, în acest caz, rezistența internă a
ampermetrului, să fie cât mai mică, adică să lucreze cât mai apropiat de
condiții de scurtcircuit în secundar.

Măsurarea curenților alternativi de înaltă frecvență se face, de obicei, folosind

metode indirecte, traductoarele folosite fiind sunturile de construcție specială
sau traductoarele complexe formate din rezistențe si traductoare de
temperatură.
 Extinderea domeniului de măsurare

Se face conectând rezistențe adiționale în serie cu dispozitivul, conform

figurii; voltmetrul V, cu tensiunea nominală, U0 si rezistența interioară, Rv,
este înseriat cu rezistența adițională, Ra pentru extinderea domeniului de
măsurare până la tensiunea U. În acest caz, rezistența adițională se
poate calcula cu relația:

unde n=U/U0.

Extinderea domeniului de măsurarela voltmetre

 Dispozitive indicatoare electro-optice

Dispozitivele indicatoare electro-optice convertesc informația

electrică într-o informație de natură luminoasă.

După modul de realizare a cifrelor sau a altor caractere se disting:

a) dispozitive fără sintetizarea caracterelor;
b) dispozitive cu sintetizarea caracterelor, care pot fi cu segmente sau
cu matrici.

Sintetizarea caracterelor cu segmente

Sintetizarea caracterelor cu matrici

Cerințele impuse dispozitivelor de afisare alfa-numerice sunt:
a) - prețul de cost/digit mic;
b) - compatibilitate cu circuitele logice;
c) - putere consumată mică;
d) - tensiuni mici de alimentare;
e) - citirea la întuneric si/sau în condiții de iluminare;
f) - distanță si unghi de observare mari;
g) - durată mare de viață.

Principalele tipuri de dispozitive de afisare alfa-numerice sunt:

 Afisajele cu diode electroluminiscente (LED).

 Afisajele fluorescente cu vid

 Afisaj cu cristale lichide nematice

 Afisajul cu tub catodic/cinescop

 CIRCUITE ELECTRONICE ANALOGICE
FOLOSITE ÎN APARATELE ELECTRONICE DE
MĂSURAT

Amplificatoare de măsurare

Dispozitivul care realizează cresterea nivelului energetic al semnalului,

fără a modifica forma sau structura acestuia se numeste amplificator.

• amplificarea în tensiune
• amplificarea în curent
• amplificarea în putere.

Amplificarea este o caracteristică de transfer a amplificatorului.

 Caracteristici de bază ale amplificatoarelor

O primă caracteristică, pe baza căreia se stabileste corespon-dența între

semnalul de intrare si semnalul de iesire din amplificator, este
caracteristica de transfer statică, care în cazul ideal este o dreaptă ce
trece prin origine.

 regiunea I-a, corespunzătoare nivelului mic

 regiunea a II-a este o regiune utilă de lucru
 regiunea a III-a, caracteristică pentru semnale de nivel mare
 Filtre
După banda de frecvențe este următoarea:

a) filtrul trece jos, FTJ are caracteristica de frecvențe prezentată în figura a

b) filtrul trece sus, FTS figura b
c) filtrul trece bandă, FTB figura c

d) filtrul opreste bandă FOB figura d

 Filtre

După modul de realizare, filtrele se clasifică în:

1. Filtre pasive - construite numai cu elemente pasive de circuit: rezistoare,

condensatoare, bobine (RC sau LC); construcția lor este simplă, însă
performanțele realizate sunt modeste.

2. Filtrele active au în compunerea lor elemente active (tranzistoare, tuburi,

AO); ele permit obținerea unor performanțe superioare, inclusiv amplificarea
semnalelor din banda de trecere.

3. Filtrele numerice - realizate pe baza principiilor de prelucrare numerică a

semnalelor, sunt realizate cu convertoare analog-numerice, circuite logice,
inclusiv tehnică de calcul si, respectiv, convertoare numeric-analogice.
Caracteristicile lor pot fi foarte apropiatede caracteristicile unor filtre ideale.
 SISTEME DE ACHIZIȚIE SI DISTRIBUIRE DE DATE

Extinderea măsurărilor numerice este legată de:

• cresterea acurateței în măsurare

• de posibilitățile de prelucrare numerică a semnalelor

A fost posibilă în urma progreselor înregistrate în tehnica de realizare a

circuitelor integrate si a tehnicii de calcul, care oferă:

- cresterea complexității si fiabilității circuitelor;

- realizarea unor componente cu parametri foarte apropiați (pentru rezistențe,

diferențe mai mici de 1%, pentru condensatoare, diferențe mai mici de
0,1%, iar pentru tranzistoarele bipolare, diferențe ale tensiunilor bază-
emitor mai mici de 1 mV etc.);

- măsurarea timpului (a frecvenței), cu o incertitudine de ordinul 10^-14 etc.

Măsurările numerice depind de esantionare si cuantizare - procedee
de prelucrare a semnalelor.

Caracteristica de transfer statică si eroarea de cuantizare

 Dispozitivul care realizează conversia unei
mărimi analogice într-un număr sau invers, se numeste convertor.

Forma caracteristicii de transfer statică este similară cu cea a cuantizorului atât

pentru convertoarele analog-numerice cât si pentru cele numericanalogice.

Se presupune că numărul N<1, este reprezentat în cod binar:

unde bitul de ordinul i

a1 - reprezintă bitul cel mai semnificativ (engleză - most significant bit - MSB)

an - bitul cel mai puțin semnificativ (engl. - least significant bit - LSB).

Pentru convertoare, vom avea o relație de forma:

Uref este o tensiune de referință dată

CONVERTOARE ANALOG-NUMERICE DIRECTE
CAN PARALEL

La convertoarele analog-numerice de tip paralel valorile biților

corespunzători reprezentării numerice se obțin simultan prin compararea
instantanee a tensiunii măsurate cu tensiunile corespunzătoare fiecărui
nivel de discretizare.

Tensiunea de referință se aplică unui divizor rezistiv format din n+1 rezistoare,
ceea ce permite aplicarea la intrarea inversoare a fiecărui comparator, a unei
tensiuni:

cu care se compară simultan tensiunea necunoscută Ux.

Schema de principiu CAN paralel
 MĂSURAREA MĂRIMILOR ELECTRICE ACTIVE

Măsurarea intensității curentului electric

Măsurarea intensității curentului electric se face cu ajutorul metodelor de
măsurare directe sau indirecte într-o gamă de valori cuprinsă între 10 -12 si
104A.

Eroarea suplimentară

Ra - rezistența ampermetrului,
R - rezistența totală a circuitului
 Extinderea domeniului de măsurare a ampermetrelor si în c.a.
este posibilă dacă sunt înseriate cu un element redresor.

a) Schema electrică a unui b) Diagramele corespunzătoare ale curenților

ampermetru cu redresor

Valoarea medie a curentului redresat monoalternanță

 Măsurarea tensiunii electrice

Se urmăreste ca prin introducerea mijlocului de măsurare - în paralel între

două puncte din circuit - să nu se perturbe funcționarea acestuia.

Schema de măsurare a tensiunii

Considerând o sursă de tensiune E, cu rezistența interioară ri , eroarea

suplimentară care apare ca urmare a introducerii voltmetrului în schema
de măsurare, este:
Pentru măsurarea tensiunilor alternative se folosesc:
 voltmetre electronice de valori efective;
 voltmetre electronice cu diode în clasă B (de valori medii);
 voltmetre electronice cu diode în clasă C (de vârf).

a) Voltmetrele electronice de valori efective permit măsurarea directă a

valorii efective a tensiunii pe baza definiției termice a valorii efective sau a
relației:

Sunt bazate pe definiția termică a valorii efective au în compunerea

lor dispozitive de măsurare a temperaturi la care ajung unele rezistoare din schema
de măsurare ca urmare a puterii disipate de către acestea, temperatură
proporțională cu valoarea efectivă a tensiunii necunoscute.
Voltmetru electronic de valori efective
 b) Voltmetrele electronice cu diode în clasă B

Voltmetru electronic cu diodă în clasă B Dioda”ideală”

c) Voltmetrele electronice cu diode în clasă C

Schema de principiu a voltmetrului cu diodă în clasă C

Pentru o tensiune sinusoidală se poate scrie:

Multimetrele numerice

Schema bloc multimetru numeric

AC - atenuator calibrat
CAN - convertorului analog-numeric
SR - sursa de referință etalon
c.a. - convertor suplimentar
Osciloscopul catodic

Tubul catodic – prezentare generala

 Măsurarea puterii electrice

Domeniu de valori cuprins între 10-16 si 109 W.

În curent continuu:

P =U × I = I 2R =U 2 / R .

În c.a.

În curent alternativ sinusoidal

putere activă:

putere reactivă:

putere aparentă:
Măsurarea directă a puterilor:

a) Montaj amonte
b) Montaj aval

Schemele de conectare ale unui wattmetru

 Măsurarea impedanțelor

Impedanța este o caracteristică a elementelor de circuit electric care

permite determinarea răspunsului circuitelor în curent alternativ.

unde: R - reprezintă rezistența electrică

X - reactanța electrică

Admitanța electrică

unde: G - reprezintă conductanța electrică,

B - susceptanța electrică
 Ohmmetre

Principiul de funcționare al ohmmetrelor derivă din metodele volt-

ampermetrice de măsurare a rezistențelor, metode care au la bază legea
lui Ohm.

Ohmmetrul serie
 Punți de curent continuu
Puntea Weatstone

Tensiunea din diagonala de

măsurare a punții:

Din condiția de echilibru a

punții, UAB= 0, rezultă:

Dacă se presupune că puntea este de sensibilitatea maximă (rezistențele din

punte sunt egale)
Daca se produce variația rezistenței R1 cu DR, tensiunea de
dezechilibru ce se obține, va fi:
 SENZORI SI TRADUCTOARE

Mărimile pot fi:

 active, dacă sunt purtătoare de energie (de ex.: forța, curentul electric
etc.)
 pasive, dacă informația este conținută în structura măsurandului (ex.:
masa, rezistivitatea etc).

Traductor, un dispozitiv care, pe baza unei legi fizice, realizează

transformarea unei mărimi fizice într-o mărime fizică, diferită de prima calitativ
sau cantitativ.

Din punctul de vedere al mărimii de iesire, traductoarele se clasifică în:

 - traductoare parametrice sau modulatoare, dacă mărimea de iesire este
un parametru de circuit electric (rezistență, capacitate, inductivitate);
 - traductoare generatoare sau energetice dacă mărimea de iesire este
tensiune, current sau sarcină electrică.
 Traductoare rezistive de deplasare

Deplasări:
- liniare
- unghiulare în domeniul 0-240°(360°)

Conductor cu rezistivitate mare (Ni-Cr, Ni-Cu, Ni-Cr-Fe etc.)

Diametrul minim al conductorului nu scade sub 0,05 mm

Avantajele traductoarelor rezistive de deplasare: rezoluție si
liniaritate bune, preț de cost redus si circuite de măsurare simple.
Dezavantaje, se pot menționa: forța de acționare mare, prezența frecărilor - o
sursă de zgomot si o cauză a uzurii;
traductorul este influențat de umiditate, praf, vibrații si socuri.
Traductoare tensometrice rezistive
 Termorezistor metalic

Rezistența nominală a termorezistoarelor metalice la 0°C poate fi 25,

50, 100, 500 sau 1000 W

Termorezistoarele din platină se folosesc în intervalul de temperatură (-

180°C - +600°C), eventual extins între -200 si +1000°C.
Traductoare inductive

Traductor inductiv cu armătură mobilă

 Traductoare capacitive de deplasare
Prin definiție, capacitatea reprezintă raportul dintre cantitatea de sarcină
electrică Q acumulată pe una din armăturile condensatorului si diferența
de potențial dintre ele: