MIJLOACE PENTRU

MĂSURAREA MĂRIMILOR
ELECTRICE - 1
Mărimi şi unităţi de măsură electrice
Caracteristicile metrologice ale mijloacelor electrice de măsurare
Mijloace pentru măsurarea mărimilor electrice

1
Mărimi şi unităţi de măsură electrice
Intensitatea curentului
electric
 Este cantitatea de sarcină
electrică ce trece prin
secţiunea transversală a unui
conductor în unitatea de timp.
 Unitatea de măsură în SI este
Amperul (A), care este
intensitatea a doi curenţi
electrici constanţi, identici,
care circulând prin două
conducte rectilinii, paralele,
foarte lungi, de secţiuni
neglijable, aşezate în vid la
distanţa de 1 m unul faţă de
altul, produce între aceste
conductoare o forţă de 2*10-7N
pe fiecare m de lungime.
Tensiunea electrică
 Este lucrul mecanic efectuat de
sursă pentru deplasarea sarcinii
electrice în întregul circuit.
 Dimensional: [U]=L2*M*T-3*I-1
 Unitatea de măsură în SI, este
Voltul (V), care este tensiunea
electrică determinată de un
câmp electric uniform, cu
intensitatea de un amper pe
metru, pe distanţa de un metru,
măsurată de-a lungul liniilor de
câmp.
2
 Mărimi şi unităţi de Energia electrică
măsură electrice  Reprezintă puterea electrică consumată
de un receptor, într-un interval de timp.
Rezistenţa electrică  Se exprimă cu relaţia: W=P*(t2-t1)
 Este câtul dintre tensiunea la  Un generator electric transformă energia
borne U şi intensitatea I a de altă natură în energie electrică, care
curentului electric continuu nu este energia curentului electric, ci
care parcurge conductorul. energia câmpului din circuitul electric.
 Dimensional: [R]=L2*M*T-3*I-2 Energia electrică variază, chiar dacă
 Unitatea de măsură în Si este intensitatea curentului din circuit rămâne
ohmul (W), care se constantă.
defineşte ca fiind rezistenţa  Relaţia de definiţie: W=U*I*t=I2*R*t=U2*t/R
electrică dintre două puncte
ale unui conductor filiform,  Dimensional: [W]=L2*M*T-2
între care, aplicând  Unitatea de măsură în SI, Joule (J);
tensiunea electrică de un 1J=1W/s, iar în practică kilowattoră
volt, se stabileşte un curent (kWh)
electric constant cu
intensitatea de 1 amper,  Joulul esteenergia electrică dezvoltată în
atunci când conductorul nu timp de o secundă, într-un circuit electric
este sediul unor tensiuni parcurs de un curent electric constant, cu
electromotoare. intensitatea de un amper, când tensiunea
electrică aplicată la bornele
3 circuitului
este de un volt.
 Puterea electrică
 Puterea electrică este energia primită sau cedată de un sistem
electric, în unitatea de timp.
 Dimensional: P=L2*M*T-3
În curent alternativ se deosebesc următoarele tipuri de puteri:
 Puterea aparentă, care este produsul dintre valoarea tensiunii
efective, U (indicată de un voltmetru montat la bornele circuitului)
şi intensitatea efectivă I (indicată de un ampermetru înseriat în
circuit).
P=U*I
Unitatea de măsură a puterii aparente este voltamperul (VA).
 Puterea activă în curent alternativ este puterea disipată de un
rezistor de rezistenţă R, ea fiind produsul dintre tensiunea efectivă,
intensitatea efectivă şi factorul de putere.
P=Pa*cosϕ=U*I*cosϕ, unde cosϕ este factorul de putere
Unitatea de măsură a puterii active este wattul (W).
 Puterea reactivă este dată de relaţia: Pr=Pa*sinϕ 4

Unitatea de măsură a puterii reactive este varul (VAR).

Caracteristicile metrologice ale
mijloacelor electrice de măsurare
 Intervalul de măsurare, este
intervalul de valori ale mărimii
de măsurat, cuprins între o
limită inferioară şi una
superioară, unde mijlocul de
măsurare furnizează informaţii
cu incertitudini de măsurare
prestabilite.
 Capacitatea de suprasarcină
este capacitatea unui mijloc de
măsurare electric de a suporta,
fără defecţiuni, sarcini ce
depăşesc condiţiile de referinţă,
sau intervalul de măsurare.
 Rezoluţia (prag de sensibilitate)
este cea mai mică valoare a
mărimii de intrare, care
determină o variaţie sensibilă a
mărimii de ieşire.
Se referă la comportarea
mijloacelor de măsurare, în raport
cu mărimea supusă măsurării şi
modul de obţinere a rezultatelor.
 Sensibilitatea (S) este raportul dintre
variaţia mărimii de ieşire şi de
intrare.
 Constanţa aparatului, inversul
sensibilităţii.
 Incertitudinea de măsurare este
domeniul de valori în care se pot
situa erorile de măsurare.
 Exactitatea reprezintă calitatea
mărimii, funcţie de inceritudinea de
măsurare.
 Eroarea limită de măsurare este
valoarea maximă posibilă pentru
eroarea aparatului, care garantează
că erorile de măsurare, cu care se
realizează operaţia, sunt mai mici ca
eroarea limită de măsurare.
5
 Mijloace pentru măsurarea mărimilor electrice
Mijlocul
Lanţde
demăsurare
măsurareelectric se poate reprezenta ca o reţea de captare,
numită lanţ de măsurare.
Semnalul metrologic, este un
1.Aparate analogice
semnal energetic purtător al
 Se caracterizează prin faptul că
informaţiei de măsurare, dat de
mărimile în care este convertit
mijlocul de măsurare electric. semnalul metrologic şi mărimile de
Semnalul metrologic care circulă ieşire, sunt legate de mărimea de
de-a lungul lanţului de măsurare măsurat prin relaţii (de exemplu
de proporţionalitate).
este constituit dintr-o mărime
 Urmăresc continuu, variaţia
fizică, un parametru variabil, ce
mărimii de măsurat.
ia valori în funcţie cu valoarea
 Valoarea măsurată se obţine prin
mărimii măsurate.
aprecierea poziţiei unui ac
Funcţie de semnalul indicator, a unui inscriptor sau a
metrologic,mijloacele de unui spot luminos, în raport cu
măsurare electrice se clasifică reperele unei scări gradate.
6

în: analogice, digitale şi mixte.

 3.Aparate electrice de
măsurare mixte
2.Aparate digitale Au caracteristic faptul că rezultatul
Au semnalul metrologic măsurării se obţine parţial sub formă
discontinuu, măsurarea digitală şi parţial sub formă analogică.
repetându-se după un anumit
După principiul de funcţionare se clasifică:
interval de timp, iar valoarea
a.Aparatele magnetoelectrice,
măsurată este prezentată sub
formă de număr în afişaj. funcţionează numai în curent continuu şi
Ele se pot realiza pe baza unei sunt formate din unul sau mai mulţi
metode electrice de măsurare magneţi permanenţi, ficşi sau mobili, şi
analogice sau pe baza unei una sau mai multe bobine, parcurse de
metode electrice de măsurare curentul de măsurare.
digitale. b.Aparatele feromagnetice, sunt formate
Metodele electrice de măsurare dintr-o bobină fixă, parcursă de curentul
digitale au avantajul obţinerii de măsurat, şi o piesă din Fe, introdusă în
directe a valorii măsurate, câmpul magnetic creat de curent.
exactitate ridicată şi c.Aparate electrodinamice, sunt alcătuite din
posibilitatea înregistrării sau una sau mai multe bobine mobile, parcurse
transmiterii la distanţă a
de curentul de măsurat. Dacă bobina este
informaţiei de măsurare. 7

din Fe, se numesc ferodinamice.

Simbolurile aparatelor de măsurare d.Aparatele electrostatice, sunt formate
mixtă din piese metalice fixe şi piese metalice
mobile, între care se exercită forşe
electrostatice.
e.Aparatele termice cu fir cald,
funcţionează prin dilatarea unui fir
conductor parcurs de curentul de
măsurat.
f.Aparatele de inducţie, acţionează
asupra curenţilor pe care conductoarele
mobile îi introduc în piese.
g.Aparatele cu redresor sunt formate
prin asocierea unui aparat
magnetoelectric cu unul sau mai multe
dispozitive redresoare.
Aparatele feromagnetice, electrodinamice,
h.Aparatele
electrostatice electrostatice
şi termice funcţionează
funcţionează în
la frecvenţe
curent continuu şiînalte.
alternativ. Aparatele
feromagnetice şi electrodinamice folosesc
frecvenţa reţelei de 50 Hz. 8Aparatele termice
măsoară curenţi la frecvenţe foarte înalte.
 Aparate magnetoelectrice 1-magnet
permanent; 2-
1.Ampermetre şi voltmetre piese polare; 3-
magnetoelectrice miez cilindric; 4-
şunt magnetic; 5-
 Au ca element de bază un dispozitiv
magnetoelectric, cu sensibilitate bobină mobilă; 6-
micşorată pentru creşterea preciziei corector de zero.
şi a fidelităţii.
Circuitul magnetic conţine: magnet
 Pot fi folosite pentru măsurarea permanent sub formă de potcoavă cu
tensiunii şi curentului. Astfel dacă două piese polare şi un şunt magnetic.
unui milivoltmetru îi înseriem o
rezistenţă adiţională, îl transformăm Reglarea poziţiei şuntului permite
în voltmetru şi totodată îl putem menţinerea constantă a inducţiei în
utiliza ca ampermetru, prin şuntarea întrefier.
lui cu rezistenţe bine calculate. În întrefier se roteşte o bobină mobilă,
 Avantaje: sensibilitate mare, consum pe care se înfăşoară un conductor
relativ mic, scară uniformă, izolat şi care este fixată pe un ax de
amortizare bună. rotaţie.
 Principiul de funcţionare constă în:  Acul indicator se fixează pe un ax cu
oscilaţia limitată de contragreutăţi, iar
acţionarea unui câmp fix de inducţie cuplul rezistent e creat de arcuri
magnetică asupra unei bobine spirale.
parcurse de curent.
 Amortizarea se face 9 cu curenţi ce se
induc şi care crează un cuplu de
frânare.
 2.Galvanometre
 Sunt dispozitive de măsurat magnetoelectric,
utilizate pentru măsurarea curentului electric
continuu de valori mici.
 Au sensibilitate mare, dar este puţin robust şi
precizie mică.
 Cu ajutorul circuitului din figură se determină Schema de determinare a
valorile caracteristicilor galvanometrului: caracteristicilor galvanometrului
rezistenţa critică exterioară (rezistenţa
conectată la borne, pentru care funcţionarea • Au clasă de precizie
are loc în regim critic); rezistenţa internă bună, sensibilitate
(rezistenţa electrică măsurată la borne); ridicată şi consum de
perioada oscilaţiilor libere (timpul necesar putere pentru măsurare
pentru a efectua o ocilaţie completă).
mic.
 Clasificarea galvanometrelor: • Dezavantaj:
magnetoelectrice, balistice, de rezonanţă. funcţionează numai în
 Datorită cuplului mediu nul, nu dau indicaţii în curent continuu şi nu
curent alternativ. suportă supraîncărcări
 Erorile sunt determinate de frecările în lagăre, mari.
de etalonarea imprecisă sau de asamblarea 10

defectoasă.
 Aparate feromagnetice 2.Aparatul feromagnetic cu
Principiul de funcţionare constă în
interacţiunea dintre câmpul magnetic al
unei bobine fixe parcurse de curentul
de măsurat şi una sau mai multe piese
Este format dintr-o bobină
mobile din material feromagnetic.
1.Aparatul feromagnetic cu
atracţie
1-bobină; 2-piesă
de Fe moale
 Este format dintr-o
bobină în care poate
pătrunde o piesă de
Fe moale, sub acţiunea câmpului
magnetic creat de curenţii din
bobină.
 Piesa se magnetizează şi este
atrasă în interiorul bobinei.
repulsie
1-bobină rotundă; 2-piesă fixă;
3-piesă mobilă
rotundă, cu două piese de Fe
moale, una fixă şi una mobilă,
care se magnetizează şi se resping, ceea ce
determină deplasarea piesei.
Erorile de funcţionare în curent continuu, se
datorează histerezului magnetic al piesei
mobile, ce determină indicaţii diferite la
creşterea şi descreşterea curentului de
măsurat (erori de 3-4%).
În curent alternativ, se produce o slăbire a
câmpului, provoccând erori de 1-2%. Pentru a
reduce aceste erori, se utilizează piese mobile,
de dimensiuni reduse şi carcase din material
plastic.
11
 Aparate electrodinamice şi ferodinamice
Principiul de funcţionare a acestor
aparate constă în interacţiunea dintre 2.Aparat
câmpul magnetic creat de curentul
ce trece print-o bobină fixă şi
curentul care parcurge o bobină
mobilă.
1.Aparat
electrodinamic
 Erorile ce apar la aparatele
electrodinamice sunt cauzate de
câmpurile magnetice exterioare
 Pentru micşorarea erorilor,
aparatele electrodinamice se
ecranează.
ferodinamic
 În cazul aparatelor ferodinamice,
bobina fixă este prevăzută cu un
miez feromagnetic în scopul întăririi
câmpului.
 Aparatele ferodinamice, nu sunt
influenţate de câmpuri magnetice
exterioare, ele având un câmp
propriu mai intens, dar prezintă
efectul de histerezis magnetic al
curenţilor turbionari ce apar în
miez.
 Pentru micşorarea erorilor, se
realizează cu miezul din tole
secţionate.
12
 Ambele aparate funcţionează în
curent continuu şi alternativ.

Aparate electrostatice
 Utilizează forţa electrostatică
exercitată de armătura fixă a
unui condensator variabil,
asupra armăturii mobile.
 Varierea capacităţii se poate
realiza prin: varierea
suprafeţei active a armăturilor
(fig.a) sau varierea distanţei
dintre armături (fig.b).
 La aplicarea unei tesiuni între
armăturile fixe şi mobile,
acestea se încarcă cu
electricitate de semn contrar
şi se resping.
 În primul caz, se rotesc
armăturile mobile în spaţiul
dintre armăturile fixe şi cuplul
rezistent este dat de arcurile
spirale.
a-cu variaţia
suprafeţei
armăturilor;
b-cu variaţia
distanţei
dintre
armături.
 În cel de-al doilea caz, se produce o
deplasare a plăcii mobile suspendate
între cele două plăci fixe (o atragere
datorită energiei de semn contrar şi o
respingere datorită energiei de acelaşi
semn) şi cuplul rezistent este dat de
greutatea plăcii mobile.
 Aparatul funcţionează şi la tensiune
alternativă, cuplul mediu fiind diferit
de zero.
 Avantaj: nu absorb curent, măsurarea
făcându-se cu consum practic nul.
 Se folosesc numai ca13 voltmetre pentru
măsurarea tensiunilor înalte.
 Aparate termice
1-fir activ; 2-arc plat de oţel; 3-fir de mătase;
4-rolă; 5-fir de bronz fosforos.

 Principiul de funcţionare se
bazează pe dilatarea unui fir
parcurs de curentul de
 Prin întinderea arcului de oţel, firul
măsurare.
activ provoacă rotirea rolei şi a
 Dilatarea este transmisă la acul acului indicator.
indicator, printr-un sistem de
 Aparatele termice funcţionează în
amplificare mecanică.
curent continuu şi alternativ, până la
 Firul activ este confecţionat din frecvenţe de sute de kilohertzi.
aliaje cu coeficient ridicat de
 La frecvenţe înalte, apar erori
dilatare termică (Pt, Ag) şi
apreciabile.
diametru redus (maxim 0,1mm).
 Dezavantaje: consumul de putere
 Firul activ este întins pe arcul
ridicat, firul activ fragil, inerţie
plat de oţel, prin intermediul
termică, care împiedică urmărirea
unui fir de mătase, înfăşurat pe
variaţiilor rapide de curent.
o rolă, şi de un fir de bronz. 14