CUPRINS

Argument................................................................................................................2

CAPITOLUL1

1.1 Mijloace de masurare..................................................................................3

1.2 Structura aparatelor de masurat................................................................7
1.3 Sistemul de masurat. Structuri...................................................................7
1.4 Caracteristicile metrologice ale mijloacelor electrice de msurat..........9

CAPITOLUL 2

2.1 Intensitatea curentului electric....11

2.2 Masurarea intensitatii electrice.................................................................12
2.3 Scheme electrice de masurare a intensitatii......................12

CAPITOLUL 3

3.1 Tensiunea curentului electric....................................................................16

3.2 Masurarea tensiunii electrice....................................................................18

CAPITOLUL 4

4.1 Rezistenta curentului electric...................................................................19

4.2 Masurarea rezistentei electrice.................................................................20

CAPITOLUL 5

5.1 Puterea curentului electric........................................................................23

5.2 Masurarea puterii electrice........................................................................23

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................26

1
 ARGUMENT

Am ales ca tema de proiect: Mijloace de masurare a marimilor electrice

deoarece este un subiect interesant, ce se preteaza unei lucrari de certificare a
cunostintelor.
Lucrarea a fost conceput pe baza unui studiu ndelungat al literaturii de specialitate n domeniul
electric sub stricta supraveghere i sprijinit ndeaproape de ndrumtorul de proiect.
Sper ca prin cele prezentate i susinute s se reflecte volumul de cunotine teoretice i practice
acumulate pe parcursul anilor de studiu din cadrul Colegiului Tehnic Henry Coanda Tulcea.
Proiectul contine cinci capitole si prezinta urmatoarele: mijloacele de masurare,
masurarea intensitatii curentului, masurarea tensiunii curentului, masurarea rezistentei si
masurarea puterii.
Mijloacele de masurare sunt sisteme tehnice cu ajutorul carora se compara
marimea de masurat cu unitatea de masura corespunzatoare, in scopul aflarii valorii
marimii masurate. Mijlocul de masurare electric se poate reprezenta ca o retea de
captare, numita lant de masurare.
Semnalul metrologic, este un semnal energetic purtator al informatiei de
masurare, dat de mijlocul de masurare electric. Semnalul metrologic care circula de-a
lungul lantului de masurare este constituit dintr-o marime fizica, un parametru variabil, ce
ia valori in functie de valoarea marimii masurate. In functie de semnalul metrologic,
mijloacele de masurare electrice se clasifica in: analogice,digitale si mixte.
Marimile electrice sunt: admitanta, capacitatea electrica, impedanta electrica,
inductanta, intensitatea curentului electric, puterea electrica, rezistenta electrica si
tensiunea electrica.
Intensitatea curentului electric, desemnata uneori in limbajul curent prin
anglicismul amperaj, sau numita eliptic curent electric, este o marime fizica scalara ce
caracterizezza global curentul electric. Se defineste ca masurand sarcina electrica ce
traverseaza sectiunea unui conductor in unitatea de timp, sau debitul sarcinii electrice
printr-o suprafata data, de obicei aceasta fiind sectiunea transversala a unui fir conductor.
Tensiunea electrica reprezinta marimea fizica scalara egala cu raportul dintre
lucrul total efectuat de campul electric pentru a transporta sarcina electrica pe intregul
circuit si marimea sarcinii electrice.
Rezistenta electrica este o marime fizica prin care se exprima proprietatea unui
conductor electric de a se opune trecerii prin el a curentului electric. In electrotehnica, ea
este o masura care determina ce valoare de tensiune este necesara pentru ca un anumit
curent electric sa treaca printr-un circuit (conductor) electric dat.
Puterea electrica este o marime electrica care indica viteza de transfer a energiei
electrice intr-un circuit electric. Poate fi generata prin inductie electromagnetica.

2
 CAPITOLUL 1

1.1 Mijloace de masurare

Ansamblul mijloacelor tehnice care materializeaz i conserv unitile de msur i

furnizeaz informaii de m surare utiliznd ca suport energia electric se numesc
mijloacele electrice de msurat. Funcie de complexitate lor se mprt n patru categorii:
msuri, instrumente de msurat, aparate de msurat i instalaii (sisteme) de msurat.
Msura materializeaz una sau mai multe valori ale unei mrimi fizice.
Instrumentul de msurat este o asociere simpl de dispozitive i elemente care
poate furniza informaia dorit cu privire la un msurand electri sau neelectric. n aceast
categorie se pot ncadra instrumente electromecanice de msurat ca ampermetru
magnetoelectric sau ampermetru electrodinamic. Instrumente de msurat sunt considerate
i convertoarele analog / digital care afiseaz valoarea unei tensiuni electrice.
Aparatul de msurat este construit n baza unui principiu de msurare i
funcioneaz n baza unei unei scheme ce conine mai multe convertoare. Un exemplu
banal este multimetrul digital care msoar mai multe mrimi electrice sau neelectrice de
interes.
Instalaia de msurat este un ansamblul de aparate de msurat, msuri i
dispozitive anex, reunite printr-o schem sau metod comun n vederea msurrii uneia
sau mai multor mrimi electrice i/sau neelectrice.
Msurrile elcetrice (electronice) ofer avantaje mari n raport cu msurrile
mecanice sau pneumatice: vitez mare, reproductibilitate, mentenabilitate, domeniu
dinamic mare, procsarea rapid, transmiterea la distan i posibiliatea de nregistrare a
rezultatelor msurrilor.
O schem simpl de principiu al unui sistem electronic de msurat este prezentat n
Fig.1.2. Dup cum se poate observa un traductor transform mrimea fizic de msurat
ntr-un semnal electric care este transmis ctre elementele de condiionare (codare) a
semnalului care transform semnalul n semnal ce poate fi afiat pentru utilizator.
Traductorul transforma msurandul ntr-un semnal electric. Un traductor include un
senzor (termocuplu, termorezisten, fototranzistor, microfon etc.) n multe cazuri semnalul
furnizat de ctre traductor are un nivel de semnal sczut i este necesar condiionarea i
amplificarea semnalului util. Semnalul poate fi convertitit din semnal analogic n semnal
numeric dup[a care poate fi liniarizat, codat, decodat, procesat numeric i prezentat
utilizatorului ntr-o form accesibil.
Utilizatorul poate fi un observator uman, un mecanism de control sau de decizie, un
computer sau sistem informaional, un sistem de nregistrare i de arhivare a datelor, un
system de alarm etc. Pentru observatorul uman datele de ieire sunt prezentate sub
form de informaie vizual i n mod excepional sub form de infromaie auditiv.
Afioarele vizuale sunt realizate cu ajutorul diodelor luminiscente, sistemelor cu cristale
lichide sau cu descrcare n plasm.
n multe aplicaii, cu precdere n meteorologie, sistemele de msurare electronice sunt
nsoite de sisteme de transmitere la distan a seturilor de date care funcioneaz n regim
automat sau telecomandat ca n Fig. 1.3. Unele sisteme electronice sunt utilizate doar
pentru transmiterea datelor de la senzori ctre instrumental de msurat sau utilizator.
Datele colectate ntr-un loc sunt transmise prin intermediul sistemului de teletransmisie .
Transmiterea datelor se poate face codat din motive de securitate a datelor dar i pentru a
3
face o adaptare ntre calea de transmisie i blocurile de procesare a semnalului la
utilizator. Ca suport al informaiilor se pot utiliza unde din domeniul radio sau din domeniul
microundelor. n meteorologie sunt utilizate sisteme care transmit codat datele care provin
de la mai muli senzori sau traductoare care acoper mai muli parametrii de mediu. n
acest caz se utilizeaza sisteme de multiplexare. Cele mai utilizate sisteme de
teletransmisie utilizeaza unde electromagnetice din domeniul UHF, microundelor,
laserelor. n cazul teletransmisiei prin cablu pot fi folosite legturile telefonice, legaturile
prin cabluri optice sau cablurile coaxiale. Receptorul decodeaz semnalul original i l
convertete de o maniera potrivit formatului pe care utilizatorul l ateapt.
Fiecare component a sistemului de msurat contribuie la rspunsul final al
sistemului. Observatorul trebuie s fie avertizat cu privire la modul n care sistemul de
msurare afecteaz acurateea observaiei. O modalitate de a caracteriza rspunsul
sistemului este funcia de transfer a sistemului sau subsistemului. Funcia de transfer
este raportul dintre semnalul de ieire i semnalul de intrare. Funcia de transfer se poate
referi la valorile mrimii fizice msurate sau/i la faza semnalului comparativ cu o referin.
Dac semnalele de ieire i de intrare sunt tensiuni, cum se ntmpl adesea n msurrile
electrice ale mrimilor electrice, atunci funcia de transfer este raportul dintre tensiunea de
ieire i tensiunea de intrare i funcia de transfer este o mrime adimensional. n mod
obinuit funcia de transfer al unui sistem de msurare electric a unei mrimi neelectrice
este raportul dintre valoare tensiunii electrice de ieire i valoarea mrimii fizice msurate.
n cazul unui senzor de temperatur funcia de transfer este raportul dintre tensiunea de
ieire i valoarea temperaturii i funcia de transfer se exprim n rapoarte dimensionale. n
mod firesc n procesul de msurare intervine o ntrziere datorat vitezei de transfer a
datelor de la senzor ctre utilizator. Aceast ntrziere poate influena decisiv viteza cu
care informaia este transferat utilizatorului n cazul mrimilor fizice de frecven ridicat.
Un alt mod de a caracteriza sistemul este raspunsul tranzitoriu i se refer la
viteza cu care un system de msurat rspunde la schimbri brute a semnalului de intrare.
Nici un generator nu poate produce un semnal dreptuinghiular ideal (cretere n timp zero)
i nici un osciloscop nu ar putea afia un astfel de semnal. Nici un sistem de msur nu
poate rspunde instantaneu la un semnal treapt ideal.
Toate sistemele de msurare sunt limitate la un domeniu de msurare reprezentat
de valorile de minim i de maxim pe care msurandul le poate lua i sistemul de msurare
afia cu acuratee. Pragul de rspuns a unui sistem de msurare este cea mai mic
valoare a msurandului care poate fi detect de ctre sistemul de msurare n apropierea
valorii de zero a msurandului. Valoarea de prag este limitat de sensibilitatea
sistemului de msurare i este reprezentat de raportul dintre semnalul de ieire minim
i semnalul de intrare care a cauzat apariia lui n condiii statice. De exemplu sensibiliatea
unui ampermetru analogic poate fi exprimat n uniti de microamper care produc o
deviaie a acului indicator. Sensibilitatea unui sistem de msurare este limitat de zgomot
inerent oricrui system de msurare. Prin zgomot se nelege orice semnal care nu
furnizeaz informaii utile i poate include semnale de frecvene joas (corespunztor
frecvenei reelei de alimentare i armonicelor acesteia pn la frecvene din domeniul
radio. De obicei surse de zgomot este una electric i poate include mai multe efecte.
Al i factori care pot contribui la valoarea minim a semnalului detectat sunt
sensibilitatea senzorului (traductorului), stabilitatea i reproductibilitatea sistemului de
msurare i procesul de prelucrare a datelor.

La valoarea maxim a semnalului ce poate fi prelucrat depinde de rspunsul

traductorulu, de limit rile sistemului de afiare incluznd staauraia sau intrarea n limitare.
Diferena dintre semnalul minim i semnalul maxim pentru care un sistem dat rspunde cu
4
un grad precizat de acuratee se numete domeniul dinamic. Domeniul dinamic depinde
de rspunsul n frecven care limiteaz domeniul trece band a sistemului de msurare.

Un parametru deosebit de important este rezoluia. Rezoluia este variaia minim

a msurandului care poate fi detectat de sistemul de msurare i nu neaprat n
apropierea valorii de prag. Rezoluia unei mrimi varaibile este determinat de capacitatea
sistemului de msurare de a discerne timpul. Uneori rezoluia se define te ca abilitate a
sistemului de msurare de a detecta o mic variaie a m surandului. Rezoluia este
influenat de toate p rile ce alctuiesc sistemul dar in cele din urm este afectat de
veriga slab a sistemului. Diverse tipuri de zgomote din surse diferite (electric, magnetic,
termic, mechanic etc.) limiteaz rezoluia sistemelor de msurare.

Prin aparat de msurat se nelege un dispozitiv care realizeaz conversia mrimilor

de msurat ntr-o mrime perceptibil pentru operator.
Sub forma cea mai simpl, aparatul de msurat genereaz o mrime de ieire, y,
care este funcie de mrimea de intrare:
y=f(x)
unde funcia f este, de regul o funcie liniar, dar poate avea orice form. Reprezentarea
simplificat, figura 1.2.a, a aparatului de msurat nu corespunde pe deplin situaiei reale
deoarece mrimea de ieire este influenat i de alte m rimi, independente de cea de
intrare, numite mrimi de influen. Reprezentarea mai general a aparatului de msurat
este dat n figura 1.2.b i cuprinde pe lng mrimile amintite i comenzi.

5
n cazul unui aparat de msurat cu n mrimi msurate, m mrimi de ieire, p mrimi de
influen i prevzut cu q comenzi se pot scrie pentru fiecare mrime de ieire yi cte o
expresie de forma:
y j = f j (x1...xn ;1... p ;c1...cq ) j =1...m
Mrimile de intrare admise de un aparat sunt specificate prin:
natura mrimii msurate: tensiune, curent, rezisten etc.;
intervalul valorilor msurate: valoare maxim, valoare minim;
variaia n timp a mrimilor de intrare: curent continuu, curent alternativ, semnal
dreptunghiular etc.
Conectarea aparatelor la mrimile de msurat se face prin intermediul bornelor
de intrare.
De regul , pentru m rimile de grad 1 sunt necesare dou borne, pentru cele de grad 2
patru borne, iar pentru cele de grad 0 dou, trei sau patru borne. Aparatele la care
una din borne este conectat la carcas se numesc aparate cu intrare nesimetric iar
celelalte aparate cu intrare flotant. Dac este necesar o ecranare electrostatic, ca
i n cazul intrrilor de nalt frecven, se folosesc borne coaxiale. n cazul msurrilor
de precizie este necesar eliminarea influenei conexiunilor dintre aparat i punctul de
preluare a semnalului prin alegerea unui plan de referin, transversal pe conexiuni, la
care se raporteaz rezultatele msurrii printr-o reglare adecvat a aparatului. De
regul, planul de referin se alege la nivelul bazei bornelor, respectiv la limita
exterioar a conectoarelor coaxiale.
Mrimile de ieire ale aparatului de msurat sunt n form analogic sau digital
i sunt destinate operatorului uman sau tehnic, interconectat cu acesta.
Mrimile de influen cele mai obinuite sunt:
mrimi caracteristice mediului n care se face msurarea: temperatura,
umiditatea, presiunea etc.;
mrimi perturbatoare electromagnetice: cmpuri electrice, magnetice sau
electromagnetice, semnale perturbatoare transmise prin reeaua de alimentare
etc.;
mrimi nedorite proprii fenomenului investigat: tensiunea de nod comun n cazul
aparatelor flotante, rezistena intern a surselor de tensiune etc.
Comenzile aparatelor de msurat pot fi mprite n dou categorii:
pentru introducere de date;
de manevrare a aparatului.
Cele mai importante comenzi sunt: funciune, gama de m surare, calibrare
intern, reglarea zeroului, echilibrare, repetarea msurrii etc. n cazul aparatelor de
msurat programabile toate comenzile sunt automatizate.

6
1.2 Structura aparatelor de msurat.

Relaiile y=f(x) sau y j = f j (x1...xn ;1... p ;c1...cq ) j =1...m dintre mrimile de

intrare i
de ieire ale unui aparat de msurat se realizeaz prin mai multe conversii succesive,
conversii realizate de ctre dispozitive numite convertoare. Structura general a unui
aparat de msurat se poate prezenta innd cont de aspectul energetic pe care l
implic acest proces. n realitatea obiectiv energia este considerat ca fiind n ase
forme distincte: radiant, mecanic, termic, electric, magnetic i chimic. Rolul unui
sistem de msurat pe cale electric este s fac posibil trecerea de la oricare din
formele de energie la cel electric i invers cu o precizie bine definit. Sub acest aspect
un aparat de msurat poate fi schematizat ca n figura 1.3.

1.3. Sistemul de msurat. Structuri.

Deoarece delimitarea dintre aparatul de msurat nu este extrem de precis o

parte din aspectele prezentate anterior rmn valabile pentru sistem iar sistemul la
rndul lui poate deveni aparat de msurat. Cel mai important aspect sub care este privit
un sistem de msur este cel al structurii. Aceasta are patru aspecte: funcional, de
semnal, spaial i de automatizare.
Structura funcional.
Descrie modul n care este fcut msurarea i depinde de numrul mrimilor
necunoscute legate fizic. Este de dou tipuri de baz, funcie de capacitatea de
generare i transport a energiei mrimii msurate: pentru mrimi active i pentru mrimi
pasive.

7
 Structura de semnal.
Distinge sistemele de msurat prin tipul semnalului ce se msoar sau proceseaz.
Acesta poate s fie: unic, periodic, eantionat sau stochastic

Structura spaial.
Sistemul de msurat este privit ca un canal de transport a informaiei, figura 1.4.
Alte configuraii ntlnite sunt: cu intrri multiple-multiplexate, cu ieiri multiple-
demultiplexate, telemetrie, etc.
Structura automatizat: conbinaii de un numr de instrumente coordonate de o
unitate central care asigur controlul operaiilor instrumentelor, secvena de msurare,
ca i operaiile de sortare, inregistrare i calcul. Sunt de trei tipuri (nivele):
Sisteme lucrnd cu operator (programator): exist o parte de control sau lucru
manual. Diversele programe de test sunt setate manual i sunt pornite manual sau
automat.
Sisteme bazate pe controler: au faciliti simple de procesare, ca sortare i
nregistrare, dar nu au faciliti de calcul. Diversele programe de test sunt memorate n
unitatea central.
Sisteme bazate pe calculator: sunt sisteme complet automate i au toate facilitile de
procesare (nregistrare, sortare, calcul). Diversele programe sunt memorate n memoria
calculatorului sau o memorie extern (pe disc magnetic, de exemplu). Structura poate fi
n stea (a) sau n linie (magistral unic) (b).

Figura 1.5.
UC = unitate central; GRF = generator de radiofrecven; GVF = generator de
videofrecven; DMM = multimetru digital; D = afiaj; PRN=imprimant.

8
1.4 Caracteristicile metrologice ale mijloacelor electrice de msurat.

Definesc comportarea mijloacelor electrice de msurat n raport cu mrimea

supus msurrii, mediul ambiant i beneficiarul msurrii. Exprimarea lor se face prin
parametrii funcionali referitori la mrimile de intrare, de ieire i de influen fr a
implica structura concret a mijloacelor de msurat. Principalele caracteristici sunt:
Intervalul de msurare. Prin interval de msurare se n elege intervalul dintre
valoarea minim i valoarea maxim msurabile cu un aparat de msurat. Intervalul de
msurare poate fi mprit n game de msurare (sau scri de msurare). Majoritatea
aparatelor de msurat de laborator sunt aparate cu mai multe game de msurare.
Aparatele de msurat de proces (tehnice) au o singur gam de msurare.
Capacitatea de suprasarcin: capacitatea unui mijloc de msurat de a suporta,
fr defeciuni, mrimi de intrare ce depesc condiiile de referin sau intervalul de
msurare.
Rezoluia: cea mai mic variaie a mrimii de msurat care poate fi sesizat la
ieirea mijlocului de msurat i este legat de dispozitivul de afiare a rezultatului.
Astfel, ea se apreciaz prin fraciuni de diviziune la aparatele analogice i ca uniti din
cifra cea mai puin semnificativ la numerice. Ea se exprim n uniti de msur ale
mrimii msurate sau n uniti relative.
Sensibilitatea: raportul dintre variaia mrimii de ieire la variaia mrimii de
intrare:
S = dydx sau ntre mrimea de ieire i cea de intrare: S = xy n cazul mijloacelor de
msurat cu scar liniar ntre 0 i o valoare maxim. n acest ultim caz se definete
constanta mijlocului de msurat ca inversul sensibilitii: C = S1 = xy i se exprim n
uniti ale mrimii de intrare
raportate la uniti ale mrimii de ieire. n cazul mijloacelor de msurat destinate
mrimilor variabile, sensibilitatea devine i ea variabil n timp. n cazul mijloacelor de
msurat cu ieire
electric se definete o sensibilitate relativ: Sr = xy dydx . Pentru o mrime sinusoidal,

ea poate
fi exprimat printr-o metod simbolic (de exemplu complex).
Pragul de sensibilitate: cea mai mic variaie a mrimii de msurat care poate fi
pus n eviden n condiii reale de msurare.
Precizia: exprim calitatea unei msurri de a da rezultate afectate de erori ct
mai mici (cunoscute ca limit). O component principal a erorii care afecteaz
rezultatul procesului de msurare este eroarea instrumental care determin precizia
instrumental. Precizia instrumental are dou componente, justeea i repetabilitatea
(fidelitatea). Justeea unui mijloc de msurat reprezint caracteristica acestuia de a da
rezultate ct mai apropiate de valoarea adevrat i se apreciaz cantitativ cu ajutorul
erorilor de justee. Acestea reprezint abaterea valorii medii a unui numr mare de
rezultate fa de valoarea real a mrimi de msurat. Repetabilitatea unui mijloc de
msurat este caracteristica sa ca orice rezultat s se situeze ct mai aproape de
valoarea medie a unui ir de msur ri asupra msurandului i se apreciaz cantitativ
cu ajutorul erorilor de repetabilitate. Eroarea de repetabilitate este abaterea rezultatului

9
unei msurri fa de valoarea medie a indicaiilor.
Puterea consumat: este puterea preluat de la fenomenul supus msurrii
pentru formarea semnalului metrologic i obinerea valorii msurandului. Ea depinde de
convertorul de intrare i de metoda de msurare utilizat.
Fiabilitatea metrologic: calitatea unui mijloc metrologic de a funciona, cu o
probabilitate prestabilit, un interval de timp determinat, fr s depeasc erorile
limit.

Timpul de msurare: intervalul de timp care se scurge de la aplicarea unui

semnal treapt la intrarea mijlocului de msurat pn la stabilirea ieirii cu o abatere
maxim determinat de eroarea limit admisibil. Pentru aparatele analogice acest timp
este de ordinul secundelor iar pentru cele numerice poate fi de ordinul microsecundelor.
Stabilitatea: calitatea mijloacelor de msurat de a-i pstra timp ndelungat
caracteristicile i de a prezenta o influen sczut la factorii perturbatori.
Compatibilitatea cu un sistem de msurat automat: caracterizeaz
posibilitatea mijloacelor de msurat de a fi interconectate cu ajutorul unei interfee n
vederea msurrii automate. Ea este dat prin standardul de interfaare pe care l
respect.

10
 CAPITOLUL II

2.1 Intensitatea curentului electric

Intensitatea curentului electric este o marime care exprima sarcina electrica ce strabate
sectiunea transversala a circuitului n unitatea de timp.

unde: Q - sarcina electrica; t - timpul n care sarcina electrica Q strabate suprafata

transversala a circuitului; I- intensitatea curentului electric.

Intensitatea curentului electric este o marime scalara, fundamentala n S.I. Unitatea de

masura a intensitatii este amperul, notat A.
Intensitatea curentului electric se masoara cu ampermetrul, reprezentat simbolic mai
jos:

Ampermetrul se monteaza n orice punct al circuitului (n serie) si ca urmare, indiferent

de locul de amplasare, va indica aceeasi valoare a intensitatii.

Anumite efecte ale curentului electric depind de sensul n care se deplaseaza purtatorii
de sarcina. Din acest motiv, este necesar sa se aleaga (n mod conventional) un sens al
curentului electric. Sensul conventional a fost ales sensul de deplasare al purtatorilor de
sarcina pozitiva, desi ntr-un conductor metalic s-a vazut ca transportul sarcinii electrice
se face de catre electroni.

11
2.2 Masurarea intensitatii curentului electric

Intensitatea curentului electric se msoar prin metode directe, cu aparate indicatoare

numite, n tehnic, ampermetre.

n schemele electrice, simbolul ampermetrului este:

Indicaia ampermetrului depinde de intensitatea curentului electric, ca atare se
impune ca aparatul de msurat s fie montat n serie cu circuitul respectiv.
Indiferent de natura curentului care trece prin circuit (continuu sau alternativ), schema
echivalent de msurare a intensitii curentului electric va ine seama de tensiunea U
(E) i rezistena consumatorului R : .
I=U/R
2.3 Scheme electrice de msurare a intensitii curentului electric

12
 Atenie !! :Nu se conecteaz ampermetrul direct la baterie, fr consumator ( bec
sau rezistor).Se va arde ampermetrul !
Se conecteaz borna + a bateriei la borna pozitiv (roie,de obicei) a
ampermetrulului.
Intensitatea curentului electric se poate msoara si cu multimetrul montat n serie cu
consumatorul!
Se regleaz selectorul multimetrului pe un calibru(de ampermetru!) notat cu A

13
 Conectarea ampermetrului n circuitul de msurare nu trebuie s influeneze valoarea
mrimii de msurat i, implicit, regimul de lucru al circuitului. Practic, orict de precise ar
fi aparatele de msurat folosite, acestea vor introduce erori de msurare. ntre valoarea
mrimii indicate de aparatele de msurat i cea real, care exista nainte de conectarea
acestora n circuitul de msurare, este o diferen determinat de rezistena aparatului
de msurat (RA rezistena ampermetrului nu este zero).
n concluzie, eroarea introdus este cu att mai mare cu ct consumul aparatelor de
msurat este mai mare. Se impune o corecie care depinde de rezistena intern a
aparatului de msurat. Aceasta trebuie s fie mult mai mic dect rezistena
consumatorului, pentru a nu influena msurarea: *(mult mai mic)
nainte de montarea ampermetrului n circuit intensitatea curentului electric, care trece
prin consumator, este:
I=U/R
Montnd ampermetrul, n circuitul de msurat , intensitatea curentului electric, care
trece prin consumator, este:
I=U/R+RA
Curentul msurat de ampermetrul A (IA) se dorete a fi egal cu intensitatea curentului
ce trece prin consumator (I).
Pentru aceasta trebuie ca rezistena total (R + RA) s fie apropiat de valoarea R.
Condiia poate fi ndeplinit numai dac rezistena ampermetrului RA este mult mai
mic dect rezistena
consumatorului R.
Concluzie: Cu ct rezistena ampermetrului este mai mic fa de rezistena
consumatorului, cu att erorile datorate acestei rezistene sunt mai mici, deci calitatea
msurrii este mai bun.
Observaie: La montarea greit a ampermetrului, n derivaie fa de conectarea n
serie, n circuitul de msurare, ampermetrul se va deteriora (rezistena ampermetrului
fiind foarte mic, curentul care va trece prin aceasta va fi foarte mare). Pentru a preveni

14
distrugerea (arderea) aparatelor electrice, acestea sunt prevzute cu sigurane
fuzibile, care se topesc dac intensitatea e prea mare, ntrerupnd curentul i protejnd
piesele mai valoroase ale aparatului.

15
 CAPITOLUL 3

3.1 Tensiunea curentului electric

Tensiunea electric dintre dou puncte ale unui cmp electric este mrimea fizic
scalar egal cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat de cmp pentru a deplasa o
sarcin de prob ntre cele dou puncte i valoarea sarcinii de prob.
Masurarea tensiunii electrice se efectueaza cu ajutorul urmatoarelor aparate:
multimetre fig.3.1, voltmetre fig.3.2., testere fig.3.3

Fig.3.1 Multimetru Fig.3.2 Voltmetru

Fig.3.3 - Tester

16
 Sunt aparate destinate masurarii de tensiuni continue, alternative si in
impulsuri, in gama larga de frecvente. Desi in prezent nu se mai produc ca aparate
individuale, ci in variante de multimetre, destinate masurarii mai multor marimi
(tensiuni, curenti, rezistente, inductante, capacitati), studiul lor este important prin
aceea ca tensiunile reprezinta o clasa de marimi care intereseaza in mod frecvent.
Evolutia lor s-a bazat pe cresterea performantelor in electronica, cu consecinte in
cresterea preciziilor, domeniilor de frecvente si vitezei de lucru.

Clasificari:

dupa modul prelucrarii tensiunii masurate:

analogice

numerice.

dupa natura tensiunii masurate:

de c.c.

de c.a.

Fig.3.4 Schema de baza de masurare a tensiunilor

Schema de baza de masurare a tensiunilor cu un dispozitiv magnetoelectric este data
in fig.4, in care:
Ra -este rezistenta aditionala;
Rbm -este rezistenta proprie a bobinei mobile;
I - dispozitivul magnetoelectric.
Unitatea de msur a tensiunii electrice denumit astfel n cinstea lui Alessandro
Volta (1745 - 1827) este voltul.

17
3.2 Masurarea tensiunii electrice:
Scopul masurarii este obtinerea experimentala a unei informatii cantitative asupra
anumitor proprietati ale unui obiect sau sistem si exprimarea ei sub o forma adecvata
pentru utilizator. Asamblul operatiilor experimentale care se executa in vederea obtinerii
rezultatului masurarii constituie procesul de masurare.
Procesul de masurare contine urmatoarele elemente principale: masurandul
(marimea de masurat), metoda de masurare, aparatul de masurat si etalonul. In functie de
natura, precizia si scopul masurari, aceste elemente au o importanta relativa diferita. Ele
determina marea varietate a masurilor in general si a masurilor electrice in particular.

Masurandul - nu toate proprietatile unui obiect sau ale unui sistem sunt masurabile. O
prima conditie de masurabilitate este ca marimea sa constituie o multime ordonabila, adica
o multime in care sa se poata defini relatiile de egal, mai mic si mai mare intre elementele
ei.

Metoda de masurare prezenta marimii de referinta (a etalonului), chiar daca unori

este mai putin evidenta, este indispensabila. Se pot deosebi masurari prin comparatie
simultana si masurari prin comparatie succesiva.

Aparatul de masurat in general, marimea de iesire depinde nu numai de marimea

de intrare, ci si de alte marimi care influenteaza aparatul. Aceste marimi sunt numite
marimi de influenta. Cele mai obisnuite sunt marimile caracteristice mediului in care se
face masurarea: marimi perturbatoare electromagnetice si marimi proprii obiectului supus
masurari.

Etalonul unicitatea si conformitatea masurarilor, in orice loc si la orice moment,

reclama un sistem de etaloane care sa asigure: generarea principilor unitati de masura,
mentinere acestor unitati de masura si corelarea intre ele a unitatilor de masura. Aceste
trei operatii fundamentale in activitatea metrologica se efectueaza in mod corespunzator cu
urmatoarele trei categorii de etaloane: de definitie, de conservare si de transfer.

18
 CAPITOLUL 4

4.1 Rezistenta electrica

Rezistena electric este o mrime fizic prin care se exprim proprietatea unui conductor
electric de a se opune trecerii prin el a curentului electric. n electrotehnic, ea este o
msur care determin ce valoare de tensiune este necesar pentru ca un anumit curent
electric s treac printr-un circuit (conductor) electric dat. Unitatea de msura a rezistenei
electrice, n SI, este ohm-ul, notat cu .
Pentru un conductor omogen, valoarea rezistenei este :

unde:

este rezistivitatea materialului din care este fcut conductorul, msurat n ohm
metru;
l este lungimea conductorului, msurat n metri;
S este seciunea transversal a conductorului, msurat n metri ptrai;
ntr-un circuit electric simplu (ochi), valoarea rezistenei lui se calculeaz cu ajutorul legii lui
Ohm, fiind egal cu raportul dintre tensiunea U aplicat la bornele circuitului i intensitatea
I a curentului care circul prin circuit.

Orice rezistenta electrica poseda din punct de vedere al masurarii, urmatoarele

caracteristici : valoarea nominala a rezistentei,toleranta,puterea de disipatie,tensiunea
maxima de functionare,stabilitatea,inductanta si capacitatea proprie,constanta de timp si
frecventa proprie de rezonanta.

Tinanad seama de cele mentionate,rezistentele electrice se pot imparti in doua

grupe :rezistente ideale,care in curent alternativ pot fi parcurse de curenti in faza de
tensiune aplicata la bornele acestora (fig. 1,a) ;

rezistente reale la care tensiunea aplicata la borne, in curent alternativ si curentul nu mai
sunt practic in faza,deoarece astfel de rezistente reprezinta un dipol care poseda elemente
reactive concrete in serie sau in paralel (fig 1 ,b).
19
Deci, o rezistenta reala poseda o capacitate proprie (Cp) si o inductanta proprie (Lp),iar
intre rezistenta si masa se formeaza capacitatile parazite C1 si C2.Datorita acestor
elemente parazite,valoarea rezistentei Rp depinde de frecventa curentului care parcurge
rezistenta.O rezistenta se comporta pur rezistiv si ramane constanta ca valoare,intr-o
gama de frecventa extinsa pana la frecventa de rezonanta a rezistentei,calculabila cu
relatia :

(Expresia 1)

Figura 4.1.Schema echivalenta a unei rezistente electrice:

a - rezistenta ideala b - rezistenta reala

De aceea este necesar ca rezistentele utilizate la frecvente inalte sa aiba elemente

parazite Lp si Cp cat mai mici.Aceste elemente parazite se pot neglija in curent continuu,cat
si in curent alternativ pana la freventa de 1001000 Hz.
Valorile rezistentelor se masoara,in curent continuu,aplicand diferite metode in
functie de tipul si marimea rezistentei de masurat.

4.2 Masurarea rezistentei electrice

Metoda indirect
Metoda indirect se utilizeaz la msurarea rezistenelor a cror valoare depinde de
tensiunea aplicat. Pentru msurarea rezistenei n c.c. prin metoda indirect se utilizeaz
dou aparate magnetoelectrice de precizie: un ampermetru i un voltmetru. Dup modul de
montare a voltmetrului fa de ampermetru se disting: montajul amonte (n care voltmetrul
este legat naintea ampermetrului n circuit) i montajul aval (n care voltmetrul este legat
dup ampermetru n circuit) (vezi schema de montaj din fig. 4 K2 pe poziia a montaj
amonte; K2 pe poziia b montaj aval).

20
 Metoda direct
Aparatul folosit ca ohmetru n aceast lucrare este multimetrul MAVO 35.

n fig. 4.2 i 4.3 sunt prezentate schemele de principiu pentru m surarea rezistenelor
n montaj serie pentru rezistene mari i n montaj paralel pentru rezistene mici.
n cazul ohmetrului de tip serie (fig.1), curentul prin microampermetru este dat de relaia:
K1
I = K2 + R x (1)
unde: K1 i K2 sunt constante ce depind de valorile rezistenelor R0, Rv, Rp, i de valoarea
E a sursei de alimentare.
Deviaia instrumentului va fi:
1 K1
= C i K 2 + Rx (2)

21
 Se observ c scala este gradat neuniform i cresctor de la dreapta la stnga.

Fig. 4.2. Schema simplificat a ohmetrului de tip serie

Elementele de circuit din fig. 1 i 2 au urmtoarele semnificaii : Rx rezistena de msurat
; E baterie uscat de 1,5V ; Rp rezisten de protecie ; RV poteniometru ; A
microampermetru magnetoelectric de rezisten R0 i constant de curent Ci. n cazul
ohmetrului de tip paralel (fig. 4.3) curentul prin microampermetru i deviaia acestuia sunt
date de relaiile:

I K1
= (3)
K3
K2 + R

x
1 K1
K
= C 3 (4)
R
K
i 2 +x

Se observ c scala D este neuniform

dar gradat cresctor de la stnga la dreapta.
Pe aceast scal se vor msura
rezistenele pn la 50.

22
 CAPITOLUL 5

5.1 Puterea electrica

n general, puterea este definit ca lucrul mecanic efectuat n unitatea de timp. n

cazul unui sistem electric, puterea electric este definit de energia disipat, sau
absorbit, n unitatea de timp. In SI unitatea de masura pentru puterea electrica este watt-
ul, dar mai poate fi exprimata in voltamperi sau vari.

Aadar, relaia matematic a puterii electrice este:

unde:

P puterea electric. Se exprim n W (vai);

U tensiunea electric. Se exprim n V (voli);
I intensitatea curentului electric. Se exprim n A (amperi).

5.2 Masurarea puterii electrice

Puterea electric (P) disipat de un consumator (R, receptor), conectat la o surs

de tensiune continu (E) este produsul dintre cderea de tensiune pe receptor (U R) i
curentul electric ce trece prin receptor (IR).

Pentru a msura puterea n principiu este de ajuns s se msoare cu un voltmetru (V)

cderea de tensiune pe receptor i cu un ampermetru (A) curentul ce trece prin receptor
adoptnd una din cele dou metode de msurare prezentate n figura 5.1a i 5.1b

Figura 5.1 a i b

23
Folosind aranjamentul din figura 5.1a (montaj aval) ampermetrul msoar att curentul ce
trece prin receptor dar i pe cel ce trece prin voltmetru. Aceast eroare este evitat n
figura 5.1b, (montaj amonte) dar tensiunea msurat cu voltmetru este o msur att a
cderii de tensiune pe receptor ct i pe ampermetru. n ambele cazuri ale dispunerii
aparatelor de msur se msoar i un surplus de putere absorbit de ctre unul dintre
aparatele de msur.
Expresia puterii absorbite de receptor n funcie de montajul adoptat (amonte sau aval) va
fi:
R
Pamonte U R I R UI pentru montajul amonte,
R RA

RV
Paval U R I R UI pentru montajul aval
R RV
Instrumentul de msur cel mai folosit la msurarea puterii este wattmetrul electrodinamic.
Acesta este alctuit din dou bobine fixe, conectate n serie cu sarcina i una mobil
echipat cu un indicator conectat n paralel cu sarcina.

Figura 5.2. Puterea msurat cu wattmetrul electrodinamic. (a) principiul de operare,

(b) circuitul de msurare

24
Unghiul de rotaie a indicatorului va fi proporional cu produsul curenilor ce trec prin
bobina fix i prin bobina mobil. Curentul prin bobina fix este acelai cu curentul electric
ce trece prin receptor iar curentul prin bobina mobil este proporional cu cderea de
tensiune pe receptor
Ca in cazul montajelor amonte i aval, introducerea wattmetrului electrodinamic n circuit
va determina apariia unor erori de metod:
- conectnd bobina mobil (bobina de tensiune) ntre punctele A i C, prin bobina fix
(bobina de curent) va trece i surplusul de curent ce parcurge bobina mobil. n
consecin puterea disipat de receptor PR poate fi obinut din valoarea indicat de
wattmetru P, conform relaiei:
U2
PR P
RV RBT
unde RBT este rezistena electric a bobinei de tensiune, iar U este cderea de tensiune pe
receptor
- conectnd bobina de tensiune ntre punctele A i B, curentul ce trece prin aceast
bobin va fi o msur i a cderii de tensiune suplimentare ce apare pe bobina de
curent, in acest caz valoarea corect a puterii PR n funcie de valoarea indicat de
wattmetru P, este:
PR P I 2 R BC

unde RBC este rezistena electric a bobinei de curent, iar I este curentul electric ce trece
prin receptor.

25
 BIBLIOGRAFIE

www.wikipedia.ro

www.regielive.ro

www.scribd.ro

www.hobbytronica.ro

www.didactic.ro

26