LICEUL TEHNOLOGIC CONSTRUCTII DE MASINI

MIOVENI
JUDETUL ARGES

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR PROFESIONALE
PROFIL TEHNIC

CALIFICAREA:
TEHNICIAN IN AUTOMATIZARI

INDRUMATOR: ABSOLVENT:

PROF. ING. FLOREA ELENA Neacsu

Gheorghe-Catalin

CLASA a XII –a A

1
 TEMA

APARATE DE MASURA ANALOG-INDICATOARE SI

DIGITALE

ÎNDRUMĂTOR: PROF. ING. FLOREA ELENA

Elev: Neacsu Gheorghe-Catalin
Clasa: XII A

2018

2
 Cuprins

Argument………………………………………………………….pag4

Cap I Aparate analogice……………………………….pag5

1.1 Principiul de functionare ale aparatelor analogice indicatoare…..pag5
1.2Clasificarea aparatelor de masurat indicatoare..............................pag6
1.3Aparate Magnetoelectrice......................................................pag6
1.4Aparate Feromagnetice..........................................................pag7
1.5Aparate Electrodinamice.......................................................pag9
Cap II Masurarea intensitati curentului cu aparate
Analogice.....................................................pag11
2.1 Ampermetre........................................................................pag11
2.2 Montarea ampermetrelor in circuit.....................................pag11
2.3 Extinderea domeniului de masurare la ampermetre de curent
continuu.....................................................................................pag12
2.4 Ampermetre cu mai multe domenii de masurare...............pag13
2.5 Extinderea domeniului de masurare la ampermetre de curent
alternativ...................................................................................pag14

Cap.III Masurarea intensitati curentului cu

aparate digitale...............................................pag18

Norme de protectia muncii....................................pag21

Bibliografie..............................................................pag23

3
 Argument
Masurarea intensitatii curentului electric se poate realiza atat cu aparate
analogice cat si cu aparate digitale.

Aparatele de masurat analogice se caracterizeaza prin :

- marimea perceptibila de la iesirea lor variaza continuu in functie de
marimea de masurat
- masurarea este continua
- rezultatul masurarii poate lua orice valoare
Aparatele de masurat digitale . se caracterizeaza prin:
- rezultatul masurarii este afisat direct sub forma numerica;
- masurarea nu este continua , ci discreta efectuinduse, la anumite
intervale de timp
- rezultatul masurarii nu poate lua orice valoare , deoarece indicatia
variaza in trepte.
Aparatele de masura digitale au aparut odata cu dezvoltarea tehnicii de
calcul si a dispozitivelor de automatizare. Folosind cele mai noi cuceriri a
tehnicii moderne , aceste aparate au atins in prezent performante deosebit de
inalte si sunt in continua perfectionare.In acelasi timp tehnica moderna se
dezvolta si se perfectioneaza din ce in ce mai mult aparatura de masurat si
control digitala.
In acest proiect am prezentat aparate si metode de masurare a intensitatii
curentului cu aparate analogice si digitale
In capitolul I am prezentat variante constructive de aparate analogice.

4
Capitolul II contine metodele de masurare a intensitatii curentului cu aparate
analogice .Capitolul III se refera la masurarea intensitati curentului cu aparate
digitale

CAP I APARATE ANALOGICE

1.1 Principiul de functionare ale aparatelor analogice

indicatoare

Functionarea aparatelor de masurat indicatoare se bazeaza pe

transformarea unei parti din energia electrica sau magnetica a marimii de
masurat sau a semnalului electric intermediar in energia mecanica , care produce
marimea perceptibila de la iesire , respectiv deplasarea unui indicator in fata
unei scari gradate transformarea energiei are loc in conformitate cu fenomenul
fizic care sta la baza constructiei si functionarii instrumentului de masurat .
Instrumentele de masurat ale aparatelor indicatoare sau in constructia lor:
o o parte fixa
o o parte mobila

Partea mobila pe care este fixat si indicatoru,se deplaseaza sub actiunea

unui cuplu de forte denumit si cuplu activ care apare ca urmare a interactiuni
dintre marimile fizice existente intre cele doua parti ale instrumentelor.Cuplul
activ depinde de valoarea marimi de masurat x , fiecarei valori a marimi de
masurat corespunzandui o valoare bine determinata a cuplului activ,adica.
Ma=f(X)
Daca asupra echipajului mobil ar actiona numai cuplul activ acesta sar
deplasa pana la limita extrema,diferenta de valoarea marimi de masurat.Pentru
ca fiecare valori a marimi de masurat se corespunde o anumita dpelasare a
echipajului mobil,cuplul activ este echilibrat cu un cuplu de sens contrat
proportional cu deplasarea α a echipajului mobil,denumit cuplu rezistent Mr.
Mr=Dα

Caracteristica statica de functionare.Echipajul mobil se roteste sub

actiunea simulta a celor doua cupluri pana cand cuplul rezistent,crescand cu
unghiul de rotire devine egal cu cuplul activ.Pozitia de echilibru se

5
caracterizeaza deci prin aceea ca suma cuplurilor care actioneaza asupra
echipajului mobil este 0.

1.2 Clasificarea aparatelor de masurat indicatoare

Aparatele de masurat se construesc intro mare varietate si de aceea este

necesara in clasificarea lor.Clasificarea se poate face dupa mai multe criterii.
- Dupa marimea masurata
- Dupa precizie
- Dupa utilizare
- Dupa natura fenomenelor pe care se bazeaza functionarea lor.Se
deosebesc:
1. aparate de inductie
2. aparate termince cu fir cald
3. aparate bimetalice
4. aparate cu termocuplu
5. aparate cu redresor
6. aparate electrostatice
7. aparate cu lame vibrante
8. aparate electronice.
9. aparate magneto electrice
10.aparate fermomagnetice
11.aparate electrodinamice
12.aparate ferodinamice

Dintre acestea se utilizeaza ca ampermetre aparatele magnetoelectrice,

feromagnetice, electrodinamice

1.3 Aparate Magnetoelectrice

Principiul de functionare:
Functionarea aparatelor magnetoelectrice se bazeaza pe interactiunea
dintre campul magnetic al unui magnet permanent si o bobina mobila
parcursa de curentul de masurat.
In urma acestei interactiuni apare un cuplu activ care pune in miscare
bobina mobila cu intregul echipaj mobil .

6
 Descrierea aparatului
Din principiul de functionare, se observa ca elementele de baza ale
aperatelor magnetoelectrice sunt:
 magnetul permanent
 bobina mobila

Functionare:

La trecerea unui curent continuu I prin bobina, ca urmare a interactiuni

curentului cu campul magnetic al magnetului permanent ,asupra partilor active
ale spirelor bobinelor actioneaza fortele F care dau nastere cuplului activ Ma
ce roteste bobina.Avand in vedere ca distanta intre punctele de aplicatie ale celor
doua forte este b(latimea unei spire) si ca lungimea conductorului supus unei
forte F este egala cu inaltimea unei spire, l ,inmultita cu numarul de spire N al
bobinei , se poate deduce:
M a  F b  IBNlb  BNAI
Bobina mobila se roteste pana cand cuplul rezistent produs de arcurile spirale
crescand cu unghiul de rotire, egaleaza cuplul activ .
Inlocuind in aceasta egalitate expresiile celor doua cupluri se obtine:
BNA
BNAI  D de unde  I
D
Avand in vedere ca prin constructia speciala a circuitului magnetic,se obtine in
intrefier o inductie constanta,se poate nota:
BNA
S si rezulta   SI
D

1.4 APARATE FEROMAGNETICE

7
 Aparatele feromagnetice sunt cunoscute sub denumirea de aparate
electromagnetice sau aparate cu fier mobil.

Principiul de functionare

Aparatele feromagnetice functioneaza pe baza actiunii campului magnetic

al unei bobine fixe parcurse de curentul de masurat asupra unor placute de
material feromagnetic, care sunt atrase sau respinse in interiorul bobinei

Descrierea aparatului

Pot exista doua variante constructive

- cu atractie
- cu cu respingere

Aparatul feromagnetic cu atractie – are dispozitivul pentru producerea

cuplului actv compus dintro bobina fixa , plata in interiorul careia , la trecerea
curentului prin bobina este atrasa o piesa din material feromagnetic asezata
excentric pe axul echipajului mobil
Cuplul rezistent este produs de un singur arc spiral care are un capat fixat
pe axul echipajului mobil iar pe celalalt la corectorul de 0 . Odata cu echipajul
mobil se deplaseaza si acul indicator care impreuna cu scara gradata formeaza
dispozitivul de citire .
Aparatul feromagnetic cu respingere – are dispozitivul pentru
prducerea cuplului actv compus dintr-o bobina fixa de forma cilindrica si din
doua placute din material feromagnetic dintre care o placuta este fixata pe
bobina iar celalta este fixata pe axul echipajului mobil. La trecerea curentului
prin bobina cele doua placute se magnetizeaza si se resping intre ele , dand
nastere cuplului activ care pune in miscare echipajul mobil .
Cuplul rezistent este produs de arcul spiral care are un capat montat la
corectorul de 0 . Acul indicator fixat pe axul echipajului mobil impreuna cu
scara gradata formeaza dispozitivul de citire.

Functionarea

la trecerea curentului electric prin bobina piesele din material

feromagnetic se magnetizeaza si sunt atrase sau respinse in interiorul bobinei

8
 - cuplu activ ,care ia nastere si care pune in miscare echipajul mobil
este proportional cu patratulintensitatii curentului ce trece prin
bobina:
- cuplul rezistent , creat de arcul spiral creste proportional cu unghiul
de deviatie ,   M r  D 
- la un moment dat , cuplu rezistent devine egal cu cuplu activ ,
.
obtinandu-se starea de echilibru  M a  M r  Inlocuind in ecuatia de
echilibru expresiile celor doua cupluri , rezulta:

kI 2  D

k 2
 I
D
k
Notand K , se obtine caracteristica statica de functionare a
D
aparatelor feromagnetice:
  KI 2

1.5 APARATE ELECTRODINAMICE

Principiul de functionare

Functionarea se bazeaza pe actiunea fortelor electrodinamice ce se

exercita intre bobine fixe si mobile parcurse de curenti

Descrierea aparatului:
Dispozitivul pentru producerea cuplului activ este realizat din doua bobine
fixe, legate in serie sau paralel prin care trece echipajul mobil pe care este fixata
bobina mobila . Cuplu rezistent este creat de doua arcuri spirale , care servesc la
aducerea curentului la bobina mobila. Unul dintre arcuri are un capat fixat la
corectorul de 0. Pe ax este montat acul indicator care impreuna cu scara gradata
formeaza dispozitivul de citire .
Amortizorul este pneumatic sau cu piston

9
 Aparat electrodinamic

Functionare:

Cuplul activ.Aparatele electrodinamice avand doua circuite pot fi parcurse

de doi curenti I 1 si I 2 prin bobina mobila . Cuplul activ depinde de produsul
celor doi curenti. In curent continuu , cuplul activ va fi:
M a  kI 1 I 2

In curent alternativ , cuplul activ depinde de produsul valorilor instantanee ale

intensitati celor doi curenti: ma  ki1i2
Din relatia de echilibru M a  M , rezulta caracteristica statica de functionare a
aparatelor electrodinamice. In curent continu   KI 1 I 2 , in curent alternativ
  KI 1 cos 

10
 Cap II. MASURAREA
INTENSITATII CURENTULUI CU
APARATE ANALOGICE
     

2.1 AMPERMETRE

Intensitatea curentului electric este definita drept cantitatea de

electricitate,unitatea de timp printr-o sectiune a unui circuit.Unitatea de
masura ,amperul, teste o unitate fundamentala a sistemului SI.In general
intenstitatea curentului electric se masoara prin metode cu citrire directa ,cu
aparate indicatoare ce se numesc ampermetre .
Ampermetrele sunt aparate de masurat a caror indicatie dpinde de
intensitatea curentului electric ce trece prin ele. α=f(I).
Din caracteristica statica de functionare a aparatelor
magnetoelectrice.
α=S·I,
se observa ca aceste aparate pot fi folosite ca ampermetre.Ampermetrele
magnetoelectrice vor fi numai de current continuu ,deoarece aparatele
magnetoelectrice functioneaza numai in current continuu.

2.2 MONTAREA AMPERMETRELOR IN CIRCUIT

11
 Deoarece la ampermetre indicatia depinde de intensitatea curentului
ce le strabate pentru a masura intnsitatea curentului intr-un circuit este
necesar ca ampermetru sa fie montat in serie in circuitul respectiv pentru ca
astfel curentul de masurat sa treaca prin aparat.
Orice circuit in care se masoara intensitatea curentului poate fi redus la
o schema echivalenta care contine o sursa de tensiune E si o rezistenta R. In
acest caz intensitatea curentului va fi:
I=E/R
Dupa montarea ampermetrului in circuit intervine in serie si rezistenta
sa proprie ra iar intensitatea curentului va fi :
I=E/R+ra
Ca urmare masurarea va fi afectata de o eroare sistematica de metoda.

Pentru ca la montarea ampermetrului intru-un circuit functionarea

circuitului sa se modifice cat mai putin este necesar ca rezistenta proprie a
ampermetrului sa fie mult mai mica decat rezistenta circuitului.
Cu cat rezistenta ampermetrului este mai mica fata de rezistenta circuitului
cu atat erorile datorate acestei rezistente sunt mai mici ,deci calitatea masurarii
este mai buna .
La montarea gresita a ampermetrului , in paralel pe circut, datorita
rezistentei foarte mici a acestuia prin aparat va trece un curent cu o intensitate
foarte mare.
Deoarece montarea in paralel a ampermetrului duce la defectarea lui,aceasta se
considera o greseala foarte grava in tehnica masurarilor

12
 2.3 EXTINDEREA DOMENIULUI DE MASURARE LA
AMPERMETRE DE CURENT CONTINUU

Orice aparat magnetoelectric este construit pentru un anumit domeniu de

masurare ,caracterizat prin valoarea intensitatii curentului nominal Ia (valoarea
de la capatul scarii),si are o rezistenta proprie ra .Daca este necesar sa se
masoare un curent cu o intensitate I›Ia se poate extinde domeniul de masurare
cu ajutorul unor dispozitive auxiliare numite sunturi.
Suntul este o rezistenta ,de obicei de valoare mica care se monteaza in
paralel cu aparatul de masurat,si prin care trece o parte din curentul de masurat.

rş=r a/ (n-1)

Relatia arata ca pentru a extinde de n ori limita de masurare a unui

ampermetru este necesar un sunt cu rezistenta n-1 ori mai mica decat rezistenta
aparatului.

• Tipuri de sunturi.Sunturile pot fi interioare (montate in aceeasi cu cutie

aparatul magnetoelectric )sau exteriore.
Sunturile exterioare pot fi individuale adica pot fi folosite numai
impreuna cu aparatul cu care au fost etalonate (au marcata pe ele seria aparatului
cu care trebuie sa fie utilizate sau calibrate care pot fi utilizate la orice aparat cu
o anumita limita de masurare .Pe aceste sunturi se marcheaza curentul nominal
si caderea de tensiunea nominala.

2.4 AMPERMETRE CU MAI MULTE DOMENII DE

MASURARE

13
 In mai multe aplicatii practice este necesar sa se masoare atat intensitatii
mici ale curentului cat si intensitatii mari .In acest caz se folosesc aparate cu
sunturi pentru mai multe domenii de masurare care se schimba cu ajutorul unui
comutator.
Aparatele cu mai multe domenii de masurare se pot realiza pe mai multe
sunturi cate unul pentru fiecare domeniu de masurare sau cu sunt universal.
Suntul universal.Suntul universal reprezentat in figura este un ansamblu de
rezistente conectate intre ele in serie si care se distribuie fie in serie fie in paralel
cu aparatul de masurata in functie de un comutator care schimba domeniile de
masurare.

mA r a
R1 R2 R3 R4

2 3

1 K
4

a b

2.5 EXTINDEREA DOMENIULUI DE MASURARE LA

AMPERMETRE DE CURENT ALTERNATIV

Transformatoare de curent

Transformatorul de curent este o solutie simpla de masurare izolata galvanic

în cazul particular, dar des întalnit, al curentului alternativ pur sinusoidal. La fel

14
cu senzorii de curent magnetici acesta este construit de obicei pe un tor din
material feromagnetic (fig. 11A). Transformatorul de curent funcţionează ca
orice transformator, curentii din înfasurarile primar si secundar fiind legati de
relatia:

i S NS = i P NP (4)

unde iP = curentul din primar;

iS = curentul din secundar;
NP = numarul de spire din primar;
NS = numarul de spire din secundar (fig. 11B).

Curentul din primar induce în secundar un curent care este transformat de

rezistenta de sarcina RL într-o tensiune (fig. 11C). În aplicatiile tipice ale
transformatorului de curent secundarul are mai multe spire decat primarul care
de obicei are o singura spira. Astfel curentul din secundar are valori substantial
mai mici si mai usor de masurat decat cele din primar.

Transformatorul de curent este o solutie simpla de masurare izolata

galvanic în cazul curentului alternativ (A). Curentii primar si secundar
sunt dati de relatia iP NP = iS NS (B). Utilizarea corecta presupune o
rezistenta de valoare mica pe bornele înfasurarii secundare.RT .

Un transformator de curent ideal nu apare ca o sarcina inductiva, asa cum

apare senzorul de curent cu efect Hall, ci ca un rezistor în serie cu înfasurarea
primara. Valoarea acestui rezistor este data de relatia:

15
 RP = RS (NP / NS)2

Rezistenta parazita produce în circuitul primar o cadere de tensiune la fel

ca o rezistenta reala de aceasi valoare în serie cu primarul.

Comportarea neideala a transformatorului de curent necesita cateva

precizari. În masuratorile de curenti la frecvente joase pana la moderate (<10
kHz) conteaza cuplajul mutual si reactanta secundarului. Cuplajul mutual
reprezinta gradul în care fluxul generat de primar trece prin secundar si invers.
Un transformator eficient are un cuplaj mutual mare. Miezurile toroidale si cele
tip E favorizeaza cuplajul mare.

Reactanta secundarului este necesar sa fie, la frecventele de interes,

semnificativ mai mare decat rezistenta sa totala (X LS > 10 RS) pentru a avea în
secundar un curent care sa reflecte cu precizie curentul primar. Reactanta se
poate calcula cu formula:

ZL = 2p f N2 AL / 109

Unde:

f =frecventa de masurare in Hz

N=numarul de spire;
AL = inductanta caracteristica în mH/1000 spire
ZR = reactanta inductiva în Ohm-i.

Fenomenul de saturatie se poate manifesta si în transformatoarele de

curent, dar curentul alternativ necesar saturatiei este semnificativ mai mare decat
cel din curent continuu deoarece curentul indus în secundar genereaza un flux
magnetic în opozitie cu cel din primar (legea Lenz). Trebuie avut grija sa nu
existe componente continui suprapuse peste curentul alternativ fiindcă acestea
pot satura rapid miezul si distorsiona măsurătorile.

16
 Transformatorul de măsură de curent este folosit în instalaţiile de medie
sau înaltă tensiune pentru a măsura valori de ordinul zecilor, sutelor sau miilor
de amperi.

Montarea transformatorului
se realizeaza ca în figura :

Ampermetrul este construit pentru a suporta un curent de 5 A. Acesta se

va monta în secundarul transformatorului de măsură.
Observaţie: secundarul transformatorului de măsură de curent nu trebuie lăsat
să funcţioneze în gol. Curentul care va trece prin secundar va fi foarte mare, în
consecinţă, datorită efectului termic, se va arde.

17
CAP III Masurarea intensitatii
curentului electric
cu aparate digitale

Schema bloc a aparatelor de masurat numerice

18
 Blocurile functionale ale unui aparat de masura digital sunt: circuitul de
intrare , convertorul analog-numeric , numaratorul , decodorul , dispozitivul de
afisare , blocul de comanda si blocul de alimentare.

- Circuitul de intrare -prelucreaza marimea de masurat pentru a obtine o

marime convenabila la intrarea convertorului. El poate fi un amplificator cand
marimea de masurat este prea mica , un atenuatorcand marimea de masurat este
prea mare,un redresor cand marimea de masurat este alternativa si la intrarea
convertorului se cere un semnal continuu etc.
In acelasi timp circuitul de intrare asigura impedanta necesara la intrarea
aparatului de masurat numeric.
- Convertorul analog-digital -transforma marimile de masurat analogice in
marimi digitale.

-Numaratorul -numara impulsurile de la iesirea convertorului ,in sistem de

numeratie binar sau binar-zecimal.
-Decodorul -transforma rezultatul masurarii din sistemul binar in sistem
zecimal.
-Dispozitivul de afisare-dupa cum arata numele sau,afiseaza sub forma
numerica rezultatul masurarii.
-Blocul de comanda-asigura comanda automata a operatiilor.
-Blocul de alimentare-alimenteaza toate celelalte blocuri functionale
Ampermetrele digitale
-Ampermetrele digitale sunt voltmetre digitale de curent continuu prevazute cu
circuite auxiliare.

Voltmetre digitale
-voltmetrele digitale sunt aparate utilizate la masurarea tensiunilor continue in
limitele 1  V- 1000 V, la care rezultatul masurarii este afisat sub forma
numerica . Ele pot fi utilizate si pentru masurarea tensiunilor alternative , daca
sunt prevazute cu circuite speciale de detectie .
Voltmetrele digitale sunt foarte raspandite si se caracterizeaza prin :
- precizie foarte buna
- impedanta de intrare foarte mare
- viteza de masurare mare
- functionare automata
Convertoarele analog-digitale utilizate in voltmetrele digitale sunt de diferite
tipuri , dar functionarea lor se bazeaza pe cateva metode de conversie
- metoda conversiei intermediare in timp sau frecventa

19
 - metoda compensari
- metode mixte
Un exemplu de voltmetru digital este VOLTMETRUL DIGITAL CU
CONVERTOR TENSIUNE-TIMP
-Functionarea acestuia se bazeaza pe convertirea tensiunii continue de masurat
intr-un interval de timp proportional cu acesta,interval de timp ce se masoara
apoi numeric ca la cronometrele digitale.
GENERATOR
DE
IMPULSURI

COMPARATOR CIRCUIT NUMARATOR

POARTA

GENERATOR DECODIFI-
ETALON CATOR
TLV

AFISARE

a.Schema bloc

20
 b.Tensiunile in diferite puncte

Pentru masurarea intensitatii curentului electric,curentul de masurat este trecut

prin rezistente de precizie si se masoara caderea de tensiune la bornele acestor
rezistente.

NORME DE PROTECTIA MUNCII

Curentul electric are o acţiune complexă şi caracteristică asupra tuturor

componentelor organismului omenesc producând tulburări interne grave (aşa-
numitele şocuri electrice) sau leziuni externe (arsuri electrice, electrometalizări
şi semne electrice). Accidentele electrice se produc din următoarele cauze:
- folosirea curentului electric la tensiuni care depăşesc pe cele prevăzute
în normele de tehnica securităţii;
- atingerea conductorilor neizolaţi sau insuficient izolaţi aflaţi sub
tensiune.
- contactul direct cu anumite părţi metalice ale instalaţiilor care au intrat
sub tensiune în mod întâmplător;
Pentru a se evita o astfel de accidentare, se va asigura legarea la
pământ sau legarea la nul a aparatelor (de exemplu, maşini-unelte),
conform normelor de electrosecuritate. Periodic (STAS 12604/5-90) se
va verifica instalaţia de legare la pământ, lucrările efectuându-se de
către persoane de specialitate, autorizate în acest scop;
- apropierea de instalaţiile sub tensiune înaltă se impune afişarea plăcilor
avertizoare şi îngrădirea locurilor respective iar elevii care vizitează

21
 întreprinderile trebuie să fie sub stricta supraveghere a cadrelor
didactice şi a delegatului întreprinderii;
- alimentarea aparatelor electrice portative de la reţeaua de curent în
încăperi umede sau cu gaze, praf etc. şi alimentarea aparatelor electrice
portative se vor folosi tensiunile reduse prevăzute în normele de
electrosecuritate. De asemenea, revizia periodică a întregii instalaţii
electrice şi a aparatelor respective se va face de către personal calificat.
Aparatele şi utilajele electrice vor fi instalate numai în încăperi uscate şi
curate; alimentarea acestora, prin derivaţii provizorii, de la tabloul de distribuţie
este interzisă. Se interzice utilizarea maşinilor şi utilajelor la puteri nominale
mai mari decât suportă reţeaua.
Toate instalaţiile electrice aflate în locuri de muncă periculoase, unde
personalul ar putea veni în contact cu ele, vor fi prevăzute cu izolaţiile şi
apărătorile reglementare, precum şi cu tăbliţele avertizoare respective (specifice
instalaţiilor şi locului de muncă).
In caz de electrocutare, măsurile de prim ajutor trebuie luate în
funcţie de starea în care se găseşte accidentatul, astfel:
- scoaterea rapidă a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea
circuitului respectiv, cu respectarea tuturor prevederilor din normele în
vigoare, deoarece, dacă accidentatul este atins de o persoană înainte de
scoaterea lui de sub tensiune, aceasta poate fi electrocutată;
- cel care oferă ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate, rău
conducătoare de electricitate (ţesături, funii, prăjini, mănuşi, covoare şi
galoşi de cauciuc etc.), iar la instalaţiile de înaltă tensiune este
obligatorie folosirea mănuşilor şi a cizmelor din cauciuc electroizolant;
îndepărtarea conductoarelor căzute la pământ se va face cu o prăjină
uscată din lemn, iar ruperea lor se face prin lovirea, de la distanţă, cu
corpuri rău conducătoare de electricitate;
- în cazul când accidentatul este în stare de leşin, trebuie chemat
neîntârziat un medic sau ,,Salvarea"; până la sosirea acestora, persoana
accidentată se va aşeza într-o poziţie comodă, liniştită, îmbrăcămintea
îi va fi desfăcută pentru facilitarea respiraţiei, accidentatului dându-i-se
în acelaşi timp să miroasă o soluţie de amoniac; dacă accidentatul a
încetat să mai respire sau respiră anormal, rar, convulsiv, i se va face
imediat respiraţie artificială.
Pentru reanimarea accidentatului, fiecare secundă este preţioasă. Dacă
scoaterea de sub tensiune şi începerea respiraţiei artificiale se fac
imediat după electrocutare, readucerea la viaţă reuşeşte de cele mai
multe ori. De aceea, primul ajutor trebuie acordat fără întârziere, chiar
la locul accidentului.

22
Toate masurarile (sub tensiune sau fara), cu aparate si instrumente portative,
trebuie sa se efectuieze pe partea de joasa tensiune, prin intermediul
transformatoarelor de masura.
Masurarile directe in instalatiile de inalta tensiune sunt permisa numai cu
aparate speciale.
Cand aparatele speciale (construite pentru masurari la inalta tensiune)
lipsesc, se vor utiliza transformatoare de masura portative
La executarea lucrarilor, aparatele portative trebuie sa fie controlate
asupra starii lor, integritatii, verificarii in termen si tensiunii nominale pentru
care sunt construite.
Folosirea unui aparat la o tensiune superioara celei prescrise este interzisa.
Carcasele aparatelor de masura speciale pentru executarea de masurari
directe la inalta tensiune, in cazul in care sunt confectionate din materiale rau
conductoare de electricitate, trebuie sa asigure o buna izolatie fata de pamant.
Carcasele metalice ale acestor aparate de masura, precum si carcasele
transformatoarelor de masura si nulul infasurarii secundare a acestora, trebuie
legate la pamant.
Atat la executarea montajului cat si la efectuarea masurarilor este
interzisa apropierea personalului la distante periculoase fata de instalatiile sub
tensiune mai mici mdecat cele prescrise in norme

BIBLIOGRAFIE

1. EUGENIA ISAC
-Masurari electrice si electronice, Editura
Didactica si pedagogica,Bucuresti-1991
2.EDMOND NICOLAU
MARIANA BELIS
-MASURARI ELECTRICE GENERALE
.........................
3. DRAGOS COSMA
DOINITA BALASOIU
TATIANA BALASOIU
TANIA SANDU
- Masurari electrice si electronice,Editura
Economica Preuniversitaria,Bucuresti 2000

23