Sunt cunoscute:

I =0,157+ 0,025∙ nr . grup ă+0,022 ∙nr . subgrupă +0,043 ∙ nr . ordine=0,157+ 0,025∙ 1+0,022 ∙1+0,043 ∙ 13
OA=I ∙ 0,314=0,763∙ 0,314=0,239 m
AB=I ∙ 0,857=0,763 ∙0,857=0,653 m
BC=I ∙0,629=0,763 ∙ 0,629=0,479 m
BD=I ∙ 0,4=0,763 ∙0,4=0,305m
DC=I ∙0,486=0,763 ∙ 0,486=0,37
AF=I ∙0,429=0,763 ∙ 0,429=0,327 m
BF=I ∙0,657=0,763 ∙ 0,657=0,501m
k =I ∙ 0,8=0,763∙ 0,8=0,61 m
Q=I ∙120=0,763 ∙120=91,56 N
rad
ω 1=I ∙ 9=0,763∙ 9=6,867
s

m
Aleg scara lungimilor k l=0.005 mm →
[ 0 A ] = OA = 0,239 =47,8 m
k l 0,005 mm
[ AB ] = AB = 0,653 =130,6 m
k l 0,005 mm
[ BC ] = BC = 0.479 =95,8 m
k l 0.005 mm
[ BD ]= BD = 0.4 =61 m
k l 0.005 mm
[ DC ] = DC = 0,37 =74 m
k l 0,005 mm
AF 0,327 m
[ AF ] = = =65,4
k l 0,005 mm
[ BF ] = BF = 0.501 =100,2 m
k l 0.005 mm
 CONȚINUTUL MEMORIULUI TEHNIC
1. Analiza structurală
Mecanismul este lanțul cinematic-sistem de elemente legate prin cuple
cinematice (legături directe, permanente și mobile dintre două elemente) în care
toate elementele au mișcări determinate .

1.1 Schema mecanismului

 1.2 Familia mecanismului
Numarul de restrictii commune intanlite la toate elementele mecanismului. Se
determina cu un table unde trecem elementele mecanismului si pe urma toate
posibilitatile acestora de miscare, numarul coloanelor reprezinta familia
mecanismului.
În tabelul de mai jos se arată modul de stabilire a familiei mecanismului:
ELEMENT v x vy vz ωx ωy ωz
1 x
2 x x x
3 x
Mecanismul ales prin tema de proiect este un mechanism de familie 3.

1.3 Mobilitatea mecanismului

Pentru determinarea mobilității unui mecanism plan utilizăm formula lui
Dobrovolski:
5
M f =( 6−f ) ∙ n− ∑ (m−f ) ∙ c m
m =1

Dacă f=3 → M 3 =3∙ n−c 4 −2 c5

Este nevoie de un singur element motor pentru antrenarea mecanismului.
 1.4 Cuple cinematice pasive, grad de mobilitate de prisos, cuple
cinematice multiple, elemente pasive.
1) Cuple cinematice pasive sunt acele cuple cinematice care sunt introduse in
mechanism din conditii de simetrie si nu sunt loate in calcul in formula
mobilitatii, mecanismul ales prin tema de proiect prezenta nu are cuple
pasive.
2) Gradul de mobilitate este gradul ce nu influenteaza cinematica
mecanismului si care la final se scade din formula mobilitatii , tema de
proiect aleasa nu are grad de mobilitate.
3) Cuple cinematice multiple sunt acele cuple care unesc mai mult de doua
elemente si care la calculul mobilitatii se adauga o data sau de mai multe
ori in functie de numarul elementelor care se intanlesc in cupla.
4) Elementele cinematice pasive sunt acele elemente care din punct de vedere
cinematic nu participa la miscarea cinematica, deci acestea impreuna cu
cuplele sale vor fi scoase din calcul.

1.5 Numarul de contururi

Mecanismul ales prin tema de proiect are un singur contur.
c=n+ N=¿ c =4 ,n=3 , N=1
Fig. 3

2.1 CALCULUL DE PROIECTARE

Tipul curelei (SPY, SPA, SPB, 16 X 15, SPC) se alege în funcţie de puterea (P=5.5Kw)
şi turaţia roţii mici (nI=945 rot/min) conform STAS 1163 din diagrama:
Se adoptă curea de tip SPZ
2.2 PROIECTAREA ROŢILOR DE CUREA
f)Lungimea curelei standard Lp=1375 mm SPZ

Se adoptă un sistem de tensionare permanentă prin regarea la montaj a poziţiei roţii mici
şi generare forţei de întindere Sa =565.92 N
Pentru calculul de dimensionare se tine cont de puterea transmisa de o curea si vom folosi
urmatoarele relatii:

Astfel alegem parametrii: Cf, Cl, Cβ, Cz si inlocuim in relatiile de mai sus.
Cf=1.20 - coeficient de functionare
Cl=0.96 - coeficient de lungime
Cβ=0.99 - coeficient de infasurare
Cz=0.85 - coeficientul numarului de curele
P=5 kw - puterea motorului
P0=1.3 kw – puterea suportata de o curea

Z0=(1.20*5.5)/(0.96*0.99*1.3)=6.11

Z=6.11/0.85=7.18
Pentru verificare, numarul z se rotunjeste la cel mai apropiat numar natural si trebuie sa fie mai
mic sau egal decat 8
Z=7.18=>z=8<=8

Viteza curelei

Frecvenţa încovoierilor:
Forţa de întindere a curelei

1. PROIECTAREA TRANSMISIEI CU
ANGRENAJ (REDUCTOR DE TURAŢIE)

3.1 SCHEMA STRUCTURALĂ

3.2 PROIECTARE
A

ANGRENAJULUI

3.2.1 ALEGEREA MATERIALULUI

 Deoarece reductorul de turaţie este de uz general cu încărcări mai mari, momentul de torsiune
la arborele de intrare, T1 = 55577.91 Nmm, se adoptă pentru roţile angrenajului material de cementare
21MoMnCr12 cu caracteristicile menţionate în tab. 3.1

Tensiunea
Tensiunea limită la
Tratamentul Durităţile Duritatea limită la
Materialul încovoiere σFlim
termic flancurilor miezului contact σHlim
[MPa]
[MPa]
 25.5 HRC
21MoMnCr12 Cementare 55….63 300…..350 390…..460
1530 MPa

Tab 3.1

Rezistenţa la rupere 1100 Mpa

Limita la curgere 859 Mpa

Fluxul tehnologic principal este prelucrare dantură prin frezare sau mortezare+ tratament
termochimic de cementare (carburare +călire+revenire joasă)+ prelucrare de finisare dantură prin
rectificare (obligatoriu).

3.2.2 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE

a=max(243.96,157.34)

Distanţa standardizată aw=250 mm

 3.2.3 CALCULUL GEOMETRIE

______________________________________________________

Factorilor deplasării danturii (XSn, Xn1, Xn2)., formulele acestora se aleg din considerente de
eficienţă funcţională şi constructivă din tabel conform ISO TC 60 .
 =0.82

XSn= Xn1+ Xn2

Xn1=0.03(30-z1)=0.39 mm
Xn2= XSn- Xn1 => Xn2=-0.43mm
Schema cinamatica a angrenajului este prezentata in figura de mai jos şi oferă o imagine grafică
de ansamblu a viitorului angrenaj, iar calculul aproximativ al arborilor si butucilor este prezentat
mai jos.
 Calculul aproximativ al diametrelor arborilor care sustin rotile:

(15...25)

Calculul aproximativ al lungimilor butucilor:

h1=8

h2=9

3.2.4 CALCULUL FORŢELOR

Conform figurii alaturate, in angrenajul considerat a avea loc intr-un punct se dezvolta o forta F n , care se
descompune dupa 3 directii.

Aceste 3 componente, forta tangentiala, forta radiala si respectiv cea axiala se calculeaza dupa
formulele:
 2T 1 2∗262605,6
F a= tgβ= tg 10=1361,89 N
d w1 68,002

3.2.5 PROIECTAREA FORMEI TEHNOLOGICE

Configurarea formei tehnologice a roţilor

Pinionul se execută din semifabricat laminat prin strunjirea corpului urmată de frezarea danturii. În
acest caz se adoptă raza de racordare, R = 3 [mm], la saltul dintre arbore şi coroana dinţată.

Roata se poate executa din semifabricat forjat prelucrat prin

strunjire urmată de frezare dantură. Astfel, se adoptă forma şi
dimensiunile degajărilor de uşurare .Lungimea butucului se
determină în funcţie de lungimea asamblării arbore-butuc.
Toleranţe ajustaje şi abateri tehnologice

Joculul minim necesar:

Ajustajul roţilor în angrenare:

Tipul toleranţei jocului dintre flancuri si a treptei de precizie pentru abaterea distanţei dintre axe:

Pentru tipul tolerantei jocului intre flancuri se alege c, iar treapta de precizie este IV.

Alegerea criteriilor şi indicilor de precizie precum şi a abaterilor:

Conform criteriului jocului dintre flancuri=>

 Abaterea minimă a cotei peste dinţi, pentru dantură exterioară

 Toleranţa cotei peste dinţi

 Abaterea minimă a grosimii dintelui  pe coarda constantă

 Toleranţa grosimii dintelui pe coarda constantă

 Abaterile limită ale distanţei dintre axe

3.2.6 VERIFICAREA ANGRENAJULUI CU MDESIGN

Este pe suport digital atasat dosarului.

 3.3 PROIECTAREA ARBORILOR

3.3.1 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE

Condiţia impusă : Rezistenţa la torsiune cu luarea în considerare a existenţei

încovoierii.
Parametrii din relaţiile de calcul :

  35
at MPa torsiunea convenţională la torsiune
 Obs :Arborele se consideră cu lungime redusă

15…45 [MPa]. Tensiunea admisibilă  convenţională (ţine cont şi de existenţa altor solicitări); valorile  mici
pentru arborii lungi şi cele mari pentru arborii scurţi)

mm

3.3.2 PROIECTAREA FORMEI

 Distanţele de poziţionare axială:

Dimensiunile tronsoanelor (dimetre şi lungimi):

Arborele condus

Tronsonul 1 se adoptă din condiţii de interschimbabilitate a elementelor care se montează (roţi de

curea, cuplaje) cu dimensiuni standard (STAS 8724/2).

dA1=58 [mm], LA1=105 [mm]

Tronsoanele 2 şi 6 sunt zonele de montaj ale rulmenţilor care se determină ca urmare a alegerii tipului şi
dimensiunii rulmentului. În acest caz din considerente de tehnologicitate şi costuri reduse se adoptă
pentru cele două lagăre rulmenţi radiali cu bile identici cu d > dA1;

Din STAS 3041 se alege rulmentul 6212: d = 60 [mm] diametrul interior al rulmentului, B= 22 [mm],
lăţimea rulmentului; diametrele şi lungimile tronsoanelor 1 şi 6 se consideră: dA2=60 [mm], LA2 = a-
x+b+c= 36 [mm]; dA6 = 60 [mm], LA6 = B = 22 [mm];

Tronsonul 3 şi 5 sunt zone libere şi din considerente constructive se adoptă dA3,5 > dA2,6 +3…5 mm:
dA3 = dA5 = 64 [mm], LA3 = LA5 = x+y = 18 [mm].

Tronsonul 4 corespunde zonei pinionului şi se consideră cu dimensiunile: dA4 = 56.28 [mm] (diametrul
de picior al pinionului), LA4 = b1 = 89.05 [mm] (lungimea pinionului);

3.3.3 SCHEMA DE CALCUL

 Se determină reacţiunile din lagăre(rulmenţi):

BIBLIOGRAFIE

1. Jula, A. ş.a. Proiectarea angrenajelor evolventice. Craiova, Editura “Scrisul românesc”, 1989.
2. Jula, A. ş.a. Organe de maşini, vol. I,II. Universitatea din Braşov, 1986, 1989.
3. Mogan, Gh. Organe de maşini. Bazele teoretice, proiectare şi aplicaţii
4. Radulescu, C. Organe de maşini, vol. I, II, III. , 1985.
5. Moldovean, Gh. ş.a. Proiectarea arborilor drepţi din transmisiile mecanice. Universitatea 1995.
6. Culegerea de norme şi extrase din standarde pentru proiectarea elementelor componente ale
maşinilor, vol. I. şi II. 1984.
7. Cataloage de rulmenţi, C.I.R.O.A, FAG, SKF etc.