Universitatea Tehnica Gh.

Asachi, Iasi Facultatea Constructii de Masini si Management Industrial Specializarea Inginerie Economica Grupa 4306 B2

Student: Serban Valeriu

1

TEMA :
Sa se conceapa procesul tehnologic si proiectarea stantei pentru executarea reperului conform desenului de executie in conditia productiei de serie mare sau masa (1 mil piese/ an).

I. Proiectarea tehnologiei de proiectare 1.1. Analiza datelor iniiale

1.1.1. Analiza materialului din care se confectioneaza piesa

Din standarde se vor extrage date referitoare la: a). Proprietati fizico mecanice (STAS 289 - 88) - rezistena de rupere la traciune: Rm=290........350[N/mm 2]; - alungirea la rupere: A5=20%, A10=17%. - duritatea: Minina - 75 Maxima - 105 HB. b). Compoziie chimic: - 90% Cu, 10% Zn. c). Forme si dimensiuni de livrare: Materialul folosit este CuZn10, un material moale ce se livreaza in trei stari de ecruisare: - 0 - moale - HA - jumatate tare - HB tare Table din aliaj CuZn, STAS 289/2 80 dimensiunea (diamentrul in mm): 0,1 2 mm. Materialul si marca (dupa SAE) CuZn10 Nr. 220 1.1.2. Analiza desenului de execuie Condiii tehnice Pentru grosimea semifabricatului de 1,3 mm avem pentru dimensiunile liniare urmtoarele abateri pentru clasa de precizie 2: Rezistena la forfecare: =210 [N/mm2]; Rezistena la rupere: Rm= 290350 [N/mm2];
2

II. Studiul tehnologicitii piesei

2.1. Studiul procedeelor prin care se obine piesa d 5 x s decupare; d 5 x 1,3 => d 6,5 d < 5 x s perforare; d < 5 x 1,3 => d < 6,5 s = 1,3 mm 2.2. Stabilirea dimensiunilor minime ale orificiilor perforate
Forma orificiului Circulara Dreptunghiulara Dimensiunea minima D= 8 mm Latura mica = 3.31 Materialul piesei (Alama, Cu) 0,8 x s => 0,8 x 1,3 = 1,04 0,6 x s => 0,6 x 1,3 = 0,78

2.3. Stabilirea i verificarea preciziei pieselor perforate Nu sunt orificii perforate 2.4. Precizia pieselor decupate Grosimea : 0.5..1.3mm , Dimensiunea orificiului : pana la 50 mm , Precizia : 0,2 / 0,06 2.5. Precizia distanelor ntre dou orificii alturate Distanta dintre doua orificii : pana la 50 mm Grosimea : 1,3 mm Precizia : 0,12 / 0,04 2.6. Precizia distanelor ntre marginea orificiului i conturul piesei Distanta de la orificiu la contur : pana la 50 mm Precizia : 0,50 / 0.25 2.7. Distana minim ntre muchiile active ale orificiilor plcilor de tiere
3

Grosimea : S = 1,3 mm, Distanta minima admisibila : a = 3.2 2.8. Raze minime de racordare la contururile unghiulare
Decupare

900 R > 0.3 S

900 R > 0.5 S

2.9. Stabilirea volumului anual de producie Producie de serie mare cu peste 1.000.000 de buci.

III.Calcule tehnologice
3.1. Analiza croirii materialului ntocmirea a trei variante de proiect pentru piesa propus Varianta I

Varianta II

Varianta III

3.2. Stabilirea mrimii puntielor Dimensiunile minime ale puntielor: Puntia intermediara : a = k1k2k3 a1; a1=1, Puntia laterala : b = k1k2k3 b1; b1=1.5; k1 = 1.2 - pentru alam; k2 = 1,2 - fia trece de dou ori prin tan; k3 = 0.8 - avans i ghidare precis a benzii; a = 1.2 1,2 0.8 1 = 1.15 mm; b = 1.2 1,2 0.8 1.5 = 1.72 mm; Limea marginii tiate de poansonul de pas: c=1,5 [mm];

3.3. Determinarea limii benzii

Stabilirea corect a limii benzii contribuie n mare msur la folosirea eficient a materialului, la obinerea unor piese n concordan cu desenul de execuie etc. Schema de croire este cu deeuri, cu un cuit de pas, iar schia croirii fr apsarea lateral este:

I. B1 = n D + (n - 1)b + 2(a+Dl) + k c = 1 35 + (1 - 1)1.72 + 2(1,15 + 0.6) + 1 1.5 = 35 + 3.5 + 1.5 = 40 mm II. B2 = 1 44 + (1 - 1)1.72 + 2(1,15 + 0.6) + 1 1.5 =44 + 3.5 + 1.5 = 49 mm III. B3 = 2 35 + (2 - 1)1.72 + 2(1,15 + 0.6) + 1 1.5
7

=70 + 1.72 + 3.5 + 1.5 = 76.72 mm

3.4. Alegerea limii benzii Se alege din STAS 290 limea benzii, majorndu-se cu cel mult 1 valoarea obinut la punctul anterior. Bcalcul1 = 40 mm; BSTAS1 = 40 mm Bcalcul2 = 49 mm; BSTAS2 = 50 mm Bcalcul3 = 76.72 mm; BSTAS3 = 77 mm 3.5. Determinarea pasului de tanare I. P1 = Lpiesa + a = 44 + 1.15 = 45.15 mm II. P2 = 35 + 1.15 = 36.15 mm III. P3 = 44 + 1.15 = 45.15 mm 3.6. Calculul cantitii de material pentru volumul de producie planificat I. Nr. piese = 30000/45.15 = 664 piese pe 1 rnd II. Nr. piese = 30000/36.15 = 830 piese pe 1 rnd III. Nr. piese = (30000/45.15)2 = 1 328 piese pe 2 rnduri 3.7. Calculul coeficientului de utilizare a materialului

kf =

An 100; LB

A - aria piesei fr orificii; n - numrul de piese obinute din band; L - lungimea colacului de tabl; B - limea benzii(STAS). Varinta 1: A = 1650 mm2 L = 30000 mm n = 664 B = 40

= 1650 664 100 = 79.81[%] f1 30000 40

Varianta 2: A = 1650 mm2 L = 30000 mm n = 830 B = 50

= 1650 830 100 = 91.3[%] f 2 30000 50

Varianta 3 A = 1650 mm2 L = 30000 mm n = 1328 B = 77

= 1650 1328 100 = 94.85[%] f 3 30000 77

3.8.1 Adoptarea variantei cu coeficientul de utilizare a materialului maxim

Nr. variant a 1 2 3

kf 79.81 91.3 94.85

Ierarhie

3 2 1

Se va adopta varianta I cu kf = 79.81% 3.8.2 Adoptarea variantei optime

Considerand coeficientul de utilizare, varianta 3 este cea mai eficienta, dar datorita costului mult mai mare de realizare a stantei, se va opta pentru varianta 1, cu o stanta mult mai ieftina si cu coeficient de utilizare apropiat.

3.9 ntocmirea fiei tehnologice Denumirea piesei Materi al Denumire Grosime Caracteristici Piesa stantata Desen piesa

Banda CuZn30 1 [mm] Rm=290...350[N/m m2] A5min=20%; 75HBmin-105HBmax Schita operatiei

Nr. op.

Denumire operatie Decupare :

SDV

1.

- decupare pe conturul piesei; - decupare 8 0.5 - decupare 9 0.5, drept. 1 - latura mica: 3.31, drept 2 latura mica: 1.

Stanta pentru decupat

2.

Control tehnic

Conform schemei

-micrometru -subler

10

4. Calculul forelor
4.1. Calculul forei de tiere a cuitului de pas F = L s [N]. L - lungimea conturului cuitului de pas; s - grosimea materialului; - rezistena la forfecare ( = 0,7 r) Lcp = P = 45.15 mm s = 1,3 [mm] = 0,7 300 [N/mm2 ] = 210 [N/mm2 ] F = 45.15 1,3 210 = 12325.95 [N] Fcp = 12325.95 [N] 4.2. Calculul forelor de decupare-perforare F = k l s [N]. K = 0,8 l - lungimea conturului orificiului. s 1,3 mm F1 = F2 = F3 = F4 = F5 = k k k k k l l l l l s s s s s = = = = = 0.8 0.8 0.8 0.8 0.8 (p 8) 1,3 210 = 5486,2 [N] (p 9) 1,3 210 = 6171,98 [N] (2 25 + 2 3,31) 1,3 210 = 12365,8 [N] (2 25 + 2 1) 1,3 210 = 11356,8 [N] 178 1,3 210 = 38875,2 [N]

11

4.3. Calculul forei de mpingere din placa activ Fmp = kmp Fdec n; N = h/s; h = 3..7 (nlimea brului cilindric), h=4; k = 0,031; n = 4 mm s = 1,3 F1mp = 0,031 5486,2 4 = 680,28 [N] F2mp = 0,031 6171,98 4 = 765,32 [N] F3mp = 0,031 12365,8 4 = 1533,35 [N] F4mp = 0,031 11356,8 4 = 1408,24 [N] F5mp = 0,031 38875,2 4 = 4820,52 [N]

4.4. Fora de scoatere de pe poanson Fsc = ksc Fdec. Ksc= 0,038 F1sc = F2sc = F3sc = F4sc = F5sc = ksc ksc ksc ksc ksc F= F= F= F= F= 0,038 0,038 0,038 0,038 0,038 5486,2 = 208,47 [N] 6171,98 = 234,53 [N] 12365,8 = 469,9 [N] 11356,8 = 431,55 [N] 38875,2 = 1477,25 [N]

4.5. Calculul forei totale Ft = F + F + Fsc + Fa + Fext.inv. Fa = 0; Fext.inv. = 0 a) Ft1 = F1 + F1 + F1sc = 5486,2 + 680,28 + 208,47 = 6374,95 [N] b) Ft2 = F2 + F2 + F2sc = 10972.41 + 765,32 + 234,53 = 11972,26 [N] c) Ft3 = F3 + F3 + F3sc = 12365,8 + 1533,35 + 469,9 = 14369,05 [N] d) Ft4 = F4 + F4 + F4sc = 11356,8 + 1408,24 + 431,55 = 13196,59 [N]
12

e) Ft5 = F5 + F5 + F5sc = 38875,2 + 4820,52 + 1477,25 = 45172,97 [N]

4.6. Calculul forei totale pe indoire

A=

c + F max h 0, 64+ 45172,97 4 = = 180, 69[ ] J 1000 1000

4.7. Determinarea centrului de presiune al tanei

13

F x + F x + F x + F x + F x 1 1 2 2 3 3 4 4 cp cp x = p F + F + F + F + Fcp 1 2 3 4 6374,955+11972,265+14369,0523,81+13196,5927,47+ 45172,97 67,15 x = p 6374,95+11972,26 +14369,05+13196,59 + 45172,97 x = 42,04mm p F y + F y + F y + F y + Fcp ycp y = 1 1 2 2 3 3 4 4 p F + F + F + F + Fcp 1 2 3 4 6374,957 +11972,2632 +14369,0520 +13196,5920 + 45172,9719,5 y = p 6374,95+11972,26 +14369,05+13196,59 + 45172,97 y = 20,41mm p

B. Proiectarea echipamentului de deformare 5. Adoptarea dimensiunilor elementelor componente ale tanelor

5.1. Alegerea materialelor din care se confecioneaz elementele componente Poansoane i plci de tiere 60 HRC) Plci ghidare Coloane si buce de ghidare Rigle de ghidare Poansoane laterale de pas 55 HRC) Placa de desprindere Plac de baz Plac port-poanson Placa superioara uruburi -OSC 10 TT(clire+revenire la 58-OLC 45 -OLC15 -OLC45 -OLC 45 TT(Clire+revenire la 50-OL42 -OL 45 -OL 457 -OL42 -OLC 45
14

tifturi de poziie Arcuri de compresie

-OLC45 -Rul12 (d<3mm); Arc6 (d>3mm)

5.2. Adoptarea dimensiunii plcii active

5.2.1 Adoptarea dimensiunilor plcii active a) nlimea plcii Hpa=15.40mm Hpa=30[mm] b) Distana minim dintre marginea plcii i muchia activ b1=Hpa=30 [mm]; c) Lungimea plcii active Lpa =nphp+(22,5)hp;np-numrul de pai;hp=mrimea pasului Lpa min= 200 mm d) Limea minim a plcii lpa = b + (2,54)*Hpa = 100 mm e) Diametrul gurilor pentru fixare cu uruburi i tifturi
15

dsurub= 6,512,5; dsurub =10 dstift=d-(1-2)= 10-1=9 f) Distana minim ntre gurile de tift i urub

b4=

0.8d surub + dstift 0.810+9 = = 8.5 mm 2 2

5.2.2. Dimensionarea poansoanelor pentru decupare si taiere a) Lungimea poansoanelor Lp= Hpp+ Hpsc+ Hrg+Hp+Hpatrundere Hpp=(0,5..0,8)g=0.71=0.7mm Hpsc=Hpa=30mm Hrg=5mm Hp=30.40mm=35mm Hpatrundere=(2.2,5)g=2.51=2.5mm Lp=0.7+35+30+5+2.5=73.2mm Pentru decuparea lui 10 d=10 mm; L=73.2 mm;D1=8 mm; h=2. Pentru decuparea lui 16 d=16 mm; L=73.2mm; D1=10 mm; h=2. Pentru decuparea conturului L=73.2 mm;

b) Stabilirea formei constructive i al modului de fixare

16

5.2.3. Calculul dimensiunilor partilor de lucru ale elementelor active la decupare si perforare
jmin I = jmin k k = 1, 2 1,5 jmin I = 1,5 0, 040 = 0, 060 jmax I = 1,5 0, 080 = 0,120

Pentru decupare

Stabilirea dimensiunilor elementelor active: La decupare: -dimensiunile placii active sunt:

D pl = ( Dmin )
+ Tpl

= ( D + Ai )

+ Tpl

-dimensiunile poasoanelor sunt:

D p = ( D pl jmin ) Tp = ( D + Ai jmin ) Tp

Pentru 10 (decupare) -dimensiunea poasonului este:

D p = (10 0.04 0.06) 0.08 D p = 10.92mm

- dimensiunea orificiului in placa activa este:

D pl = (10 0.04) +0.08 D pl = 10.04mm 17

P Pentru orificiu 16 (decupare): -dimensiunea poasonului este:

D p1 = (16 0.04 0.06) 0.08 D p1 = 15.82mm D pl = (16 0.02) +0.04 D pl = 16.02mm

Pentru decuparea pe contur : -dimensiunea poasonului este: Conform desenului de executie -dimensiunea orificiului in placa activa este cat cea a poansonului la care se adauga jocul de 0,1 mm. 5.3. Adoptarea dimensiunilor geometrice ale elementelor de susinere i reazem a) Adoptarea dimensiunilor pentru placa de baz Hpb=(1,31,5)Hpa= 1,3*30=39mm Lpb= Lpa+ (80 100) mm =280mm lpb = lpa=100 mm Diametrele orificiilor pentru evacuarea deeurilor si a pieselor se adopt conform

desenului de execuie a tanei.

b) Adoptarea dimensiunilor pentru placa suport sau de cap

Lps = Lpb=280mm lps = lpb=100 mm Hps=(1,21,3)Hpa= 1,2*30=36 mm

18

c) Adoptarea dimensiunilor pentru placa port-poansoane Lppp = Lpa=200 mm lppp = lpa=100 mm Hppp=Hpa= 30 5.4. Elemente de ghidare a) Placa de ghidare Lpg = Lpa=200 mm lpg = lpa=100 mm Hpg=Hpa=30 b) Coloane i buce de ghidare Dimensiunile coloanei de ghidare sunt: L = 185 mm d = 25 mm Bucele de ghidare mpreun cu coloanele de ghidare formeaz un ajustaj
H7 n6

5.5. Elemente pentru conducerea i poziionarea semifabricatului n interiorul tanei Pentru conducerea semifabricatului n interiorul tanei se folosesc riglele de ghidare i un sistem manual sau automat de alimentare cu tabl. a) Dimensiunile riglelor de ghidare sunt: Lrg= Lpa+(10..20)mm=200+15=215 mm Br=25.40 mm=30 mm Grosimea = 4..6=5mm Distana dintre riglele deghidare: B0=B+j=60+1 =61 b) Poansoane sau cutite de pas Lcp= Lp=60 mm Latimeacp= 1.5 mm

5.8. Elemente de asamblare si fixare Fixarea se face su suruburi cu cap hexagon interior si stifturi cilindrice.
19

6.Alegerea utilajului de presare la rece

6.1. Alegerea si verificarea presei Pentru alegerea presei cu care se va prelucra piesa se ine cont de fora total necesar pentru acionarea tanei. Futilaj = 40 kN Se va alege o pres de tip PAI 40 cu urmtoarele caracteristici: Fora maxim de presare 40 kN Numrul de curse duble a culisoului 110 cd/min Domeniul de reglare a cursei culisoului 10 pn la 120 mm Distana dintre axa culisoului i batiu R=220 mm Dimensiunile mesei A1 x B1= 360mm x 450mm Dimensiunea orificiului de mas 200 Locaul pentru cep (d x l) = 40mm x 90 mm Reglarea lungimii bielei M =63 nclinarea maxim a presei 300 Puterea motorului 4kw Lungimea maxim a presei L =1180 mm Limea nenclinat ln =1660 mm Limea nclinat l = 2040 mm nlimea presei h =2390 mm Lucrul mecanic dup puterea instalat - lucrul mecanic consumat pentru tiere: L = Domeniul de reglare a cursei berbecului: 20 mm Dimensiunile de gabarit ale tanei: nlimea tanei: nchis: Hmin= 135 mm deschis: Hmax=145 mm Lungimea tanei: L = 250mm Limea tanei: l = 100 mm
F g = 16,534 J 1000

Cap. 7. Calcule tehnico economice

20

1.1 Normarea tehnica a lucrarilor Norma de productii Np pentru un schimb de 8 ore se determina cu relatia:

Np =

480 480 = = 97[buc ] Tu 4,94

1.2. Calculul costului unei piese stantate la rece

Costul pe bucata al unei piese obtinute prin stantare sau matritare la rece rezulta ca suma cheltuielilor cu materialul si manopera necesara pentru obtinerea piesei, cheltuieli de regie, cheltuieli de amortizare a stantei.

C = Cman + Cmat + Cr + Cap + Cas[ lei / buc] 1100 1 8, 5 2,1 = 2, 48 4 10 45, 25 10, 70 12,10 18 Cman = 10 + = 1,86 60 60 45 350 Cr = Cman = 6,51 100 94000 4, 2 Cap = 7,1 = 0, 009 30000 104 700 Cas = = 0, 029 30000 C = 2, 48 + 1,86 + 6, 51 + 0, 009 + 0, 023 = 10,88lei Cmat =

21

Bibliografie Dr. Ing. Vasile Braha, Dr. Ing. Gheorghe Nag Tehnologii de tanare i matriare ndrumar de proiectareEditura TehnicInfoChiinu-2002 M. Teodorescu, Gh. Zgura, D. Nicoar, Fl. Drgnescu, M. Trandafir, Gh. Sindil - Elemente de proiectare a tanelor i matrielor Editura Didactic i Pedagogic Bucureti 1983 Adrian A. Cirillo Proiectarea tanelor i matrielor vol. I i II Institutul Politehnic Iai, Facultatea de Mecanic Iai 1972 Gheorghe Nag, Vasile Braha Analiza creativ a proceselor de tanare i matriare la rece-ndrumar pentru lucrri practice Editura TehnicaInfo Chiinu-2001

22