MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII I TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECICNDIPT / UIP

AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a

MODULUL:
ASAMBLAREA MAINILOR I APARATELOR
ELECTRICE
DOMENIU: ELECTRIC
NIVEL: 2
CALIFICARE: CONFECIONER PRODUSE ELECTROTEHNICE

MARTIE 2009

AUTOR: DR.ING.LUCICA STNCULEANU-PROFESOR GRADUL I,

GRUP COLAR TEHNOLOGIC DIMITRIE FILIPESCU BUZU

1. Competene.........................................................................................
2. Informaii despre specificul agenilor economici............................
3. Modalitatea de organizare a practicii...............................................
4. Recomandri privind respectarea normele de sntatea i
securitatea muncii.............................................................................
5. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfurrii

Pag. 5
Pag. 6
Pag . 8
Pag . 10

Pag.16
practicii................................................................................................
5.1. Fie de observaie........................................................ Pag. 16
5.1.1 Fie de observaie nr.1.......................................
5.1.2. Fie de observaie nr.2......................................
5.1.3. Fie de observaie nr.3......................................
5.1.4. Fie de observaie nr.4.....................................
5.2. Fie de lucru................................................................
5.2.1. Fie de lucru nr. 1............................................
5.2.2. Fie de lucru nr. 2.......................................
5.2.3. Fie de lucru nr. 3.............................................
5.3. Studiu de caz...............................................................
5.3.1. Studiu de caz nr. 1.......................................
5.3.2. Studiu de caz nr. 2.......................................
5.3.3. Studiu de caz nr. 3........................................
5.4. Fie tehnologice..........................................................
5.4.1. Fie tehnologice nr.1........................................
5.4.2. Fie tehnologice nr.2........................................
5.5. Jurnal de practic...................................................
5.6. Proiect/ miniproiect.....................................................
5.5.1. Proiect/ miniproiect nr.1....................................
5.5.2. Proiect/ miniproiect nr.2...................................
5.7. Portofoliul de practic.................................................
6. Evaluarea elevului..............................................................................
8. Bibliografie..........................................................................................

Pag. 15
Pag. 17
Pag. 18
Pag. 19
Pag. 20
Pag . 20
Pag. 21
Pag. 22
Pag. 23
Pag. 23
Pag. 24
Pag. 25
Pag. 26
Pag. 26
Pag. 27
Pag. 28
Pag. 29
Pag. 29
Pag. 30
Pag. 31
Pag. 34
Pag. 37

Modulul Asamblarea mainilor i aparatelor electrice ofer

oportunitatea de a-i forma competene tehnice n legtur

elevilor

cu realizarea principalelor

tipuri de maini i aparate electrice, specificate n Standardul de Pregtire Profesional,

calificarea Confecioner produse electrotehnice.
Parcurgerea coninuturilor modulului i adecvarea strategiilor didactice
utilizate are drept scop formarea competenelor tehnice specializate aferente, n
scopul pregtirii profesionale a elevilor i dezvoltrii capacitilor care s le
permit integrarea pe piaa muncii.
Parcurgerea coninuturilor se va realiza n integralitatea lor. Cadrele
didactice au posibilitatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei
teme, n funcie de:
o dificultatea temelor
o nivelul de cunotine anterioare ale grupului instruit
o complexitatea i varietatea materialului didactic utilizat
o ritmul de asimilare a cunotinelor i de formare a deprinderilor proprii
grupului instruit.
ntre

competene i coninuturi este o relaie biunivoc, competenele

determin coninuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigur dobndirea de

ctre elevi a competenelor dorite. Competenele dobndite la sfrsitul modulului
Asamblarea mainilor i aparatelor electrice sunt:

Monteaz elementele auxiliare pentru maini i aparate electrice

Asambleaz mainile, aparatele i transformatoarele electrice

Pune n funciune mainile, aparatele i transformatoarele electrice

Elimin defectele mainilor, aparatelor i transformatoarelor electrice

Verific mainile, aparatele i transformatoarele electrice

5

Orele de instruire practic se vor desfura la agentul economic cu care

unitatea colar a ncheiat o convenie cadru pentru claificrile pentru care este
relevant modulul Asamblarea mainilor i aparatelor electrice sau n atelierele
coal (acestea trebuie s aib o dotare minim pentru asamblarea mainilor i
aparatelor electrice, utiliznd panoplii cu maini i aparate electrice, aparate electrice,
conductoare, subansambluri ale mainilor i aparatelor electrice, SDV-uri, aparate de
msur).
La agentul economic practica se va sesfura :

n atelierul de bobinaj electric ;

locaia va fi stabilit de agentul economic;

perioada de lucru/ orele de practic pe parcursul unei zile se stabilesc n

colaborare, agentul economic i unitatea de nvtnnt astfel nct s se
respecte condiile de lucru pentru minori;

practica se va desfura numai

sub ndrumarea coordonatorului de

practic din partea agentului economic (mentorul de practic care poate fi

electrician, maistru electrician) i sub ndrumarea/verificarea periodic a
profesorului /maistrului coordonator din partea uniti de nvmnt;

conveniile cadru vor fi semnate de agentul economic i unitatea de

nvmnt specificndu-se drepturile i obligaiile fiecruia, perioada de
practic,

durata

programului,

echipamentul

de

lucru

necesar,

responsabilitile elevului fa de agentul economic (s nu ntrzie la

program, s utilizeze

echipamentul de lucru, s respecte normele de

securitatea i sntatea muncii, normele PSI, sa aib o conduit adecvat

unui elev, s nu lucreze nesupraveghiat) , agentul economic trebuie s
6

asigure condiiile de desfurarea practicii n condiii de siguran, elevii s

nu fie supui riscurilor i s asigure un mentor (electrician, maistru
electrician) care s rspund de buna desfurare a orelor de practic i
s anunte situaiile problem create;

Practica la agentul economic se recomand s se desfoare n grupuri

mici de 2-3 elevi pe unitate/loc de lucru pentru a evita unele situaii
problem sau accidentele.

Pentru atingerea obiectivelor programei i dezvoltarea la elevi a competenelor

vizate de parcurgerea

modulului, recomandm ca n acest proces s se utilizeze

metode :

metodele bazate pe aciune: exercitiul practic sau simularea

metodele explorative (vizite de documentare, excursii tematice,

studii de caz, problematizarea, observarea independent)

metodele expozitive (explicaia, descrierea, exemplificarea) .a .

Diferenierea sarcinilor i timpului alocat, se va face prin:

gradarea sarcinilor de la uor la dificil, utiliznd n acest sens fie

de lucru

fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii s le abordeze n ritmuri

i la niveluri diferite

fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferii, n funcie

de abiliti

prezentarea temelor n mai multe moduri (raport sau discuie sau

grafic);

Se va urmrii:

abordarea tuturor tipurilor de nvare (auditiv, vizual, practic sau

prin contact direct)

formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta

reciproc

utilizarea verificrii de ctre un coleg, verificrii prin ndrumtor,

Avantajele efecturii practici la agentul economic

practica se va desfsura n grupuri de 2-3 elevi

diversitate mare n modul de realizare a instalaiilor electrice

8

diversitate mare de aparate electrice

elevul se confrunt cu situaii concrete apropiate de cele pe care le v-a

ntlni dup angajare

adaptarea la cerinele unui agent economic

tranziia de la coal la locul de munc nu va fi brusc, elevul

cunoscnd cerinele unui agent economic

Dezavantajele efecturii practici n unitatea de nvmnt:

practica se desfoara cu o grup de elevi (minim 10 elevi) astfel

timpul acordat fiecrui elev este mai mic

nu se poate asigura o mare diversitate de aparate electrice, instalaii

electrice i situaii problem

tranziia de la coal la locul de munc va fi brusc elevul

necunoscnd cerinele unui agent economic

Pe parcursul desfurri orelor de practic se vor respecta urmtoarele normele

de securitatea muncii, PSI i normele de asamblare a mainilor i aparatelor electrice:

n timpul lucrului se va utiliza echipamentul de protecie;

nu se utilizeaz scule defecte, deteriorate sau care nu respect

normele de siguran

Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesara eliminarea posibilitatii de

trecere a unui curent periculos prin corpul omului.
Masurile, amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre
tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate.
Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt:

Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care
se realizeaza prin:
o amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum si a unor
echipamente electrice, la o inaltime inaccesibila pentru om. Astfel, normele
prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric
sa fie de 4M, la traversarea partilor carosabile de 6M, iar acolo unde se
manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare, aceasta inaltime
se depaseasca cu 2.25m gabaritele respective.
o Izolarea electrica a conductoarelor;
o Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant;
o Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate, respectandu-se distanta
impusa pana la elementele sub tensiune.

Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24, 36V) pentru lampile si sculele electrice
portative. Sculele si lampile portative care functioneaza la tensiune redusa se
alimenteaza la un transformator coborator. Deoarece exista pericolul inversarii
10

bornelor este bine ca atat distanta picioruselor fiselor de 12, 24 si 36V, cat si
grosimea acestor picioruse, sa fie mai mari decat cele ale fiselor obisnuite de 120,
220 si 380 V, pentru a evita posibilitatea inversarii lor.
La utilizarea uneltelor si lampilor portative alimentate electric, sunt obligatorii:
o varificarea atenta a uneltei, a izolatii ai a fixarii sculei inainte de incperea
lucrului;
o evitarea rasucirii sau a incolacirii cablului de alimentare in timpul lucrului si a
deplasarii muncitorului, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei;
o menajarea cablului de legatura in timpul mutarii uneltei dint-un loc de munca
in altul, pentru a fi solicitat prin intindere sau rasucire; unealta nu va fi
purtata tinandu-se de acest cablu;
o evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si in locurile
de depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi
protejat prin ingropare, acoperire, cu scanduri sau suspendate;
o interzicerea repararii sau remedierii defectelor in timpul functionarii motorului
sau lasarea fara supraveghere a uneltei conectate la reteua electrica.

Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor de avertizare. Mijloacele

de protectie individuala se intrebuinteaza de catre electricieni pentru prevenirea
electrocutarii prin atingere directa si pot fi impartite in doua categorii: principale si
auxiliare.
Mijloacele principale de protectie constau din: tije electroizolante, clesti izolanti si

scule cu manere izolante. Izolatia acestor mijloace suporta tensiunea de regim a

instalatiei in conditii sigure; cu ajutorul lor este permisa atingerea partilor conductoare de
curent aflate sub tensiune.
Mijloacele auxiliare de protectie constau din: echipament de protectie (manusi,
cizme, galosi electroizolanti), covorase de cauciuc, platforme si gratare cu picioruse
electroizolante din portelan etc. Aceste mijloace nu pot realiza insa singure securitatea
impotriva electrocutarilor.
Intotdeauna este necesara folosirea simultana cel putin a unui mijloc principal si a
unuia auxiliar.

11

Mijloacele de avertizare constau din placi avertizoare, indicatoare de seuritate

(stabilita prin standarde si care contin indicatii de atentionare), ingradiri provizorii
prevazute si cu placute etc. Acestea nu izoleaza, ci folosesc numai pentru avertizarea
muncitorilor sau a persoanelor care se apropie de punctele de lucru periculoase.

Deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase sau

a unor scurgeri de curent periculoase. Se aplica mai ales la instalatiile electrice
care functioneaza cu punctul neutru al sursei de alimentare izolat fata de pamant.
Mentionand faptul ca un curent de defect 300-500A poate deveni in anumite

conditii, un factor provocator de incendii, aparatul prezentat asigura protectia si

impotriva acestui pericol.
Intreruptorul este prevazut cu carcase izolante, si este echipat cu declansatoare
termice, electromagnetice si releu de protectie la curenti de defect.

Separarea de protectie se realizeaza cu ajutorul unui transformator de separatie.

Prin acesta, se urmareste crearea unui circuit izolat fata de pamant, pentru
alimentarea echipamentelor electrice, la care trebuie inlaturat pericolul de
electrocutare. In cazul uni defect, intensitatea curentului care se inchide prin om
este foarte mica, deoarece trebuie sa treaca prin izolatia care are o rezistenta
foarte mare.
Conditiile principale care trebuie indeplinite de o protectie prin separare sunt:
o la un transformator de separatie sa nu se poata conecta dacat un singur
utilaj;
o izolatia conductorului de alimentare sa fie intotdeuna in stare buna, pentru a
fi exclusa posibilitatea aparitii unui curent de punere la pamant de valoare
mare.

Izolarea suplimentara de protectie consta in executarea unei izolari suplimentare

fata de izolarea obtinuta de lucru, dar care nu trebuie sa reduca calitatile mecanice
si electrice impuse izolarii de lucru.
Izolarea suplimentara de protectie se poate realiza prin:
o aplicarea unei izolari suplimentare intre izolatia obisnuita de lucru si
elementele bune conducatoare de electricitate ale utilajului;
o aplicarea unei izolatii exterioare pe carcasa utilajului electric;
12

izolarea amplasamentului muncitorului fata de pamant.

Protectia prin legarea la pamant este folosita pentru asigurarea personalului contra
electrocutarii prin atingerea achipamentelor si instalatiilor care nu fac parte din
circuitele de lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect
de izolatie. Elementele care se leaga la pamant sut urmatoarele: carcasele si
postamentele utilajelor, masinilor si ale apartelor electrice, scheletele metalicecare
sustin instaltiile electrice de distributie, carcasele tablourilor de distributie si ale
tablourilor de comanda, corpurile mansoanelor de calibru si mantalele electrice ale
cablurilor, conductoarele de protectie ale liniilor electrice de transport etc. Instalatia
de legare la pamant consta din conductoarele de legare la pamant si priza de
pamant, formata din electrozi. Prizele de paman verticale sau orizontale se
realizeaza astfel incat diferenta de potential la care ar putea fi expus muncitorul
prin atingere directa sa nu fie mai mare de 40V.
In general, pentru a se realiza o priza buna, cu rezistenta mica, elementele ei

metalice se vor ingropa la o adancime de peste 1M, in pamantul bun conducator de

electricitate, bine umezit si batut.
Sistemul de priza (legare la pamant) separata pentru fiecare utilaj prezinta
urmatoarele dezavantaje: este costisitor (cantitati mari de materiale si manopera); unele
utilaje (transformatoare de sudura, benzi transportoare etc.) se muta frecvent dintr-un
loc in altul; legatura este de multe ori incorect executata datorita caracterului de
provizorat al instalatiei.

Protectia prin legare la nul se realizeaza prin construirea unei retele generale de
protectie care insotesc in permanenta reteua de alimenare cu energi electrica a
utilajelor.
Reteaua de protectie are rolul unui conductor principal de legare la pamant, legat

la prize de pamant cu rezistenta suficient de mica.

Sistemul prezinta o serie de avantaje:
-

utilajle electrice pot fi legate la o instalatie de legare la pamant cu o rezistenta

suficient de mica;
-

este economic, deoarece la instalatiile provizorii pentru santiere, materialele

folosite pot fi recuperate in cea mai mare parte;

13

este usor de realizat, putand fi folosite prizele de pamant naturale, constituite

chiar din constructiile de beton armat;

-

permite sa se execute legaturi sigure de exploatare, deoarece are prize stabile cu

durata mare de functionare;

-

toate utilajele electrice pot fi racordate cu usurinta la reteua de protectie;

se poate executa in mod facil un control al instalatiei de legare la pamant,

deoarece legaturile sunt simple si vizibile, iar prizele de pamant pot fi separate pe rand
pentru masurare, utilajele ramanand protejatesigur de celelalte prize. Pentru cazul unei
intreruperi accidentale a legaturii la nul se prevede, ca o masura suplimentara, un
numar de prize de pamant.
In aceeasi instalatie nu este permisa protejarea unor utilaje electrice prin legare
la pamant, iar a altora prin legare la nul. Instalatia de protectie nu poate fi modificata in
timpul exploatarii, fara un proiect si fara dispozitia sefului unitatii respective.
Conductoarele de legare la pamant si la nul nu se vor folosi pentru alte scopuri
(alimentarea corpurilor de iluminat, a prizelor monofazate etc.). Conductoarele circuitelor
electrice prin care circula curentul de lucru (conductoarele de nul, de lucru) nu pot fi
folosite drept conductoare de protectie. Pentru a nu se crea confuzii, conductoarele de
nul de protectie se vopsesc in culoarea rosie (sau se folosesc conductoare cu izolatie
rosie), iar cele de lucru in culoare alb-cenusie.

Protectia prin egalizarea potentialelor este un mijloc secundar de protectie si

consta in efectuarea unor legaturi, prin conductoare, in toate partile metalice ale
diverselor instalatii si ale constructiilor, care in mod accidental ar putea intra sub
tensiune si ar fi atinse de catre un muncitor ce lucreaza sau de catre o persoana
care trece prin acel loc.
Prin intermediul legatuirlor se realizeaza o reducere diferentelor de potential

dintre diferite obiecte metalice sau chiar o anulare a acestor diferente, obtinandu-se
astfel egalizarea potentialelor si deci eliminarea pericolului de electrocutare. De precizat
insa ca reteua de egalizare trebuie conectata la instalatia de legare la pamant sau la
nul.

14

5.1. Fie de observaie a procesului tehnologic a instalaiei

5.1.1. Fie de observaie nr. 1
5.1.2. Fie de observaie nr. 2
5.1.3. Fie de observaie nr. 3
5.1.4. Fie de observaie nr. 4
5.2. Fie de lucru
5.2.1. Fie de lucru nr. 1
5.2.2. Fie de lucru nr. 2
5.2.3. Fie de lucru nr. 3
5.3. Studiu de caz
5.3.1. Studiu de caz nr. 1
5.3.2. Studiu de caz nr. 2
5.3.3. Studiu de caz nr. 3
5.4. Fie tehnologice
5.4.1. Fie tehnologice nr.1
5.4.2. Fie tehnologice nr. 2
5.5. Proiect/ miniproiect
5.5.1. Proiect/ miniproiect nr.1
5.5.2. Proiect/ miniproiect nr. 2
5.6. Jurnal de practic
5.7. Portofoliul de practic

15

Fi de observaie
a procesului tehnologic de asamblare a aparatelor electrice
1. Desfurai practica la un agent economic care asambleaz maini i aparate
electrice.
2. Observai procesul tehnologic de asamblare a aparatelor electrice i completai
fia urmtoare:
Localizare:

Data:
Tipul aparatelor electrice

Tipuri de aparate

Contactoare

Relee termice

electrice
Aparate electrice

ntreruptoare
automate

utilizate
Conductoare
electrice
Subansambluri
componente
Elemente
auxiliare
SDV-uri
Defecte ce pot s
apar
Situaii deosebite
Observaiile coordonatorului de practic
Evaluator:
Control calitate:

16

Fi de observaie
a procesului tehnologic de reparare a aparatelor electrice
1. Suntei chemat mpreun cu coordonatorul de practic (electricianul) pentru a
depista i remedia defecte la cteva tipuri de aparate electrice (contactor, releu
termic, ntreruptor automat).
2. Urmrii procesul tehnologic de reparare a defectelor.
3. Dup ncheierea activittii de observare, completati fia de mai jos:
Denumirea

Norma de timp:

Data:

aparatului
electric:
Ce defecte
posibile pot fi?
Care sunt
etapele de
depistare a
defectului?
Cum este
remediat
defectul
constatat?
Ce SDV-uri se
utilizeaz?
Verificarea

Electrician

aparatului

Evaluator

electric
Observaiile
coordonator
ului de
practic

17

Fi de observaie
a procesului tehnologic de asamblare a mainilor electrice rotative
1.mpreun cu coordonatorul de practic v deplasai
pentru asamblarea mainilor electrice la ATELIERUL DE
BOBINAJ
2.Urmrii procesul tehnologic de asamblare a mainilor
electrice rotative
Dup ncheierea activittii de observare, completati fia de mai jos:
Denumirea instalaiei:
Tipuri maini electrice
Motoare electrice de curent
continuu

Data:
Motoare electrice de curent
alternativ

Tipuri de circuite:
(dup modul cum sunt
amplasate)
Etapele procesului
tehnologic
Obdervaiile
coordonatorului de practic
Evaluator:

Control calitate:

18

Fi de observaie
a procesului tehnologic de asamblare a transformatoarelor electrice
1. mpreun cu colegul de grup identificai elementele componente ale
transformatoarelor de msur
2. Identificati elementele componente ale transformatoarelor de putere.
3. Completai fia de observaie

Transformatoare de msur

S.D.V.-uri utilizate

Transformatoare de putere

S.D.V.-uri
utilizate

Etapele procesului de

Etapele

asamblare a

procesului de

transformatoarelor

asamblare a
transformatoarel
or
Observaiile coordonatorului de practic

Evaluator:

Control calitate:

19

Fi de lucru nr.1
1. Realizai asamblarea unui aparate electric de joas tensiune.
2. Identifivi subansamblurile componente ale aparatului electric.
3. Completai fia de lucru:

Denumirea aparatului
electric:

Data

Elev:

Clasa:

Etapele procesului
tehnologic
Stabilirea prioritilor
Subansambluri
componente utilizate

Caracteristici tehnice

Cantitate

SDV-uri utilizate
Verificarea aparatului
electric
Obdervaiile
coordonatorului de
practic
Evaluator:

Control calitate:

20

Fi de lucru nr.2
1. ntocmii mpreun cu colegul de grup un necesar de material pentru
asamblarea unei maini electrice de curent alternativ monofazat
2. Completai fia de mai jos
Denumire lucrare:
ntocmit:

Data:
Clasa:

Grupa

Subansambluri
componente
SDV-uri utilizate
Etapele asamblrii
mainii electrice
Verificarea mainii
electrice
Observtiile
coordonatorului de
practic
Evaluator:

Control calitate:

21

Fi de lucru nr.3
1. ntocmii mpreun cu colegul de grup un necesar de material pentru
asamblarea unui transformator de msur
2. Completai fia de mai jos
Denumire lucrare:
ntocmit:

Data:
Clasa:

Grupa

Subansambluri
componente
SDV-uri utilizate

Aparate
electrice

Tipuri de
conductoare

Tipuri de
tuburi
de
protecie

Receptoare
electrice

Tipuri de
instalaii
necesare

Etapele asamblrii
mainii electrice
Verificarea
transformatorului
electric
Observtiile
coordonatorului de
practic
Evaluator:

Control calitate:

22

Studiu de caz nr.1

Trebuie s se pun n funciune o main electric de curent continuu, dup asamblare.
1. Precizai etapele de verificare vizual a corectitudinii asamblrii mainii electrice;
2. Alegei ncercrile specifice acestui tip de main electric;
3. Efectuai msurtorile specifice
Completai fia de mai jos
Etapele de

Aparate

verificare

utilizate

vizual
ncercrile

Ce defecte

specifice

pot s
apar n
timpul
funcionrii

Msurtorile

Concluzii

specifice
Observii ale mentorului sau coordonatorului de Observator: Data:
practic

23

Studiu de caz nr.2

1. Observai cu atenie urmtoarele aparate electrice i prezentai semnificia

fiecruia.
2. Identificti aceste aparate electrice pe durata unei sptmni de practic la

agentul economic.

1
Anexa 22
3. Completai tabelul urmtor.
Nr.crt

Tipul aparatului

Unde se folosesc
aceste aparate

Avantajele
aparatelor

Dezavantajele
aparatelor

1.
2.
3.

Data: Grupa..
Completat : ...
Observaiile coordonatorului de practic.

24

Studiu de caz nr.3

1 Observai cu atenie urmtoarele transformatoare electrice i precizai elementele
componente
2 Identificti aceste aparate electrice pe durata unei sptmni de practic la
agentuleconomic.

1
2
3 Completai tabelul urmtor.
Nr.crt

Tipul
Unde se
transformatorului folosesc
electric

Avantaje

Dezavantaje

1.
2.
3.
Data: Grupa..
Completat : ...
Observaiile coordonatorului de practic

25

Fi tehnologic nr. 1
asamblarea unei maini electrice de mic putere
1. Completai fia tehnologic pentru asamblarea unei maini electrice de mic
putere
2. Precizai etapele de asamblare a mainilor electrice de mic putere
3. Completai tabelul urmtor.

Denumirea etapei de
asamblare

Denumirea
subansamblurilor
utilizate

Caracteristici
tehnice

Cantitate

Verificarea
funcionrii
inatalaiei
Rezulratele confruntrii..

Observaii ale maistrului sau mentorului de practic.

..
Executant:
Control calitate:

26

Fi tehnologic nr. 2
asamblarea unei maini electrice de medie putere
1. Completai fia tehnologic pentru asamblarea unei maini electrice de medie
putere
2. Precizai etapele de asamblare a mainilor electrice de medie putere
3. Completai tabelul urmtor.

Denumirea
etapei de
asamblare

Denumirea
subansamblurilor
utilizate

Caracteristici tehnice

Cantitate

Verificarea
Rezultatele confruntrii

Observaii ale maistrului sau mentorului de practic..

...........
Executant:

Control calitate:

27

JURNAL DE PRACTIC
Elev:
Perioada:
Locaie (Agent
economic i
departament):
Modul:
Tema:
Coordonator
de practic:
n jurnalul de practic, elevul va completa urmtoarele informaii:
1.

2.

Care sunt principalele

activiti
relevante
pentru modulul
de
practic pe care le-ai
observat sau le-ai
desfurat?
Ce lucruri noi ai nvat?

3.

Care
au
evenimentele
lucrurile
care
plcut? Motivai.

4.

Ce lucruri/ evenimentele
care nu v-au plcut?
Motivai.

fost
sau
v-au

28

PROIECTUL NR 1
1. mpreun cu grupul din care facei parte realizi un proiect pe parcursul a 3
sptmni de practic. Tema proiectului este:Asamblarea unui aparat
electric de comand, de joas tensiune
2. Pentru aces aparat precizai:
Etapele de montare
Subansamblurile componente
ncercrile dup asamblare
Tipuri de defecte
Remedierea defectelor
3. Respectai cerinele unui proiect:
Foaia de capt
Argument
Cuprins
Memoriu tehnic
Lista de material
Procesul tehnologic
Norme de protecia muncii
Bibliografie
Anexe (scheme, tabele, pliante cu produse)

29

PROIECTUL NR 2
1. mpreun cu grupul din care facei parte realizi un proiect pe parcursul a 3
sptmni de practic. Tema proiectuluieste:Asamblarea unei maini electrice
de mic putere
2. Pentru aces aparat precizai:
Etapele de montare
Subansamblurile componente
ncercrile dup asamblare
Tipuri de defecte
Remedierea defectelor
Respectai cerinele unui proiect:
Foaia de capt
Argument
Cuprins
Memoriu ethnic
Lista de material
Procesul tehnologic
Norme de protecia muncii
Bibliografie
Anexe (scheme, tabele, pliante cu produse)

30

Portofoliul elevului include rezultatele relevante, obinute prin

metode i tehnici de evaluare (probe scrise, verificri orale, probe practice,
autoevaluare, proiect, observarea sistematica a comportamentului, etc.) sau
prin activiti extracurriculare. Elevul are libertatea de a cuprinde n portofoliu
materialele pe care le considera necesare sau care l reprezint cel mai bine.
Portofoliul reprezint cartea de vizita a elevului, prin care profesorul poate
s-i urmreasc progresul n plan cognitiv, atitudinal i comportamental la
o anumit disciplin de-a lungul unui interval mai lung de timp ( un semestru,
perioada de practic sau un an colar). Reprezint un pact ntre elev i
profesorul care trebuie s-l ajute pe elev s se autoevalueze. Profesorul
discut cu elevul despre ce trebuie s tie i ce trebuie s fac acesta de-a
lungul procesului de nvare. La nceputul demersului educativ se realizeaz
un diagnostic n concordan cu stilul de nvare a acestuia asupra
necesitilor elevului de nvare pentru a stabili obiectivele i criteriile de
evaluare. Diagnosticul este facut de profesor i este discutat cu elevul
implicat n evaluare.(Conform definiiei dat de prof ec. Aneta Radu).
Portofoliul de practic poate s conin o serie de materiale obligatorii cerute
de ctre profesor ct i materiale obionale lsate la latitudinea elevului care
pun n eviden progresele sale, permit aprecierea aptitudinilor, contribuiilor
personale la realizarea sarcinilor care i revin pe parcursul parcurgerii
modulului.
Un exemplu de ceea ce poate s cuprind un portofoliu :

Pagina de nceput (care cuprinde : denumirea unitii de nvmnt,

Portofoliul de practic al elevului , numele elevului, clasa, numele
profesorului coordonator, anul colar)

lista coninutului acestuia (cuprinsul cu numele fiecrei fie/lucrare,

indicnd numrul pagini umde se gsete materialul )
31

argumentaia care explic ce lucrri sunt incluse n portofoliu, de ce

este important fiecare i cum se articuleaz ntre ele ntr-o viziune de
ansamblu a elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv i locul
unde s-au desfurat orele de practic)

lucrri efectuate de elev:

rezumate
eseuri
articole, referate, comunicri
fie individuale de studiu
proiecte i situaii deosebite ntlnite la rezolvarea problemelor
temele de zi de zi
teste i lucrri
chestionare de atitudini
nregistrri, fotografii care reflect activitatea desfurat de
elev individual sau mpreun cu colegii si
observaii pe baza unor ghiduri de observaii
refleciile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucreaz
autoevaluri scrise de elev sau de membrii grupului
alte materiale, hri cognitive, contribuii la activitate care
reflect

participarea

elevului/

grupului

la

derularea

soluionarea temei date

viitoare

obiective

elevului/grupului,

pornind
pe

baza

de

la

realizrile

intereselor

curente

ale

progreselor

nregistrate
comentarii suplimentare i evaluri ale profesorului, ale altor
grupuri de nvare i/sau ale altor pri interesate, de exemplu
prinii
Rezultate ale activitilor de autoevaluare i dovezi ale
discuiilor care au avut loc
Opiniile elevilor privind activitile desfurate

32

Planuri de aciune/ evaluri/ activiti viitoare planificate i

efectuate de ctre elev
Comentarii ale profesorului privind atitudinea i rezultatele
elevului

33

Evaluarea elevilor se caracterizeaz prin integrarea sa n curriculum,

astfel nct s devin dificil de delimitat de instruire. Scopurile specifice evalurii
se diversific i se combin cu scopuri specifice predrii i nvrii. Evaluarea
devine ntr-adevr o modalitate de a sprijini/ transforma procesul de predarenvare, de a ntri aspectele pozitive i de corectare rapid i eficient a
lacunelor.
Evaluarea poate mbrca urmtoarele forme :
Evaluarea "comparativ" a carei funcie principal cea de a clasa elevi, de
a le acorda diplome dupa nivelul lor de reuit, raportndu-i pe unii la alii
Evaluarea "prin obiective" sau evaluarea "criterial" care are ca rol s
furnizeze informaii funcionale, permind elevilor sa se situeze n raport cu
atingerea obiectivelor i oferind soluii de ameliorare (Cardinet, 1993)
Evaluarea "corectiv" care propune o nou paradigm, nu numai
"decizional" ci i "informaional". Ea are ca scop s ofere elevului
informaii suplimentare n funcie de dificultile constante pentru a-i facilita
nvarea
Evaluarea "contientizat" (Cardinet, 1993) corespunde unui demers
dominant pedagogic, care privilegiaz participarea activ i autonomia
elevului, furnizndu-i repere explicite, n scopul de a lua n mini propria
transformare, fiind contient de propriile dificultati.
Evaluarea trebuie s fie un proces continuu i sumativ, referindu-se n
mod explicit la criteriile de performan i la condiiile de aplicabilitate ale
34

acestora, corelat cu tipul probelor de evaluare specificate n Standardul de

Pregtire Profesional pentru fiecare competen i viznd exclusiv probele de
evaluare solicitate n aceste standarde ( nimic mai puin, nimic mai mult).
Demonstrarea altor abiliti, n afara celor din competenele specificate, este
lipsit de semnificaie n cadrul evalurii. O competen se evalueaz o singur
dat.
Ca metode de evaluare recomandm :
Observarea sistematic a comportamentului elevilor, activitate care permite
evaluarea capacitilor i atitudinilor lor fa de o sarcin dat
Investigaia
Autoevaluarea, prin care elevul compar nivelul la care a ajuns cu
obiectivele i standardele educaionale i i poate impune /

modifica

programul propriu de nvare

Metoda exerciiilor practice
Lucrul cu modele

Fie de observaie ,fie de lucru i fie tehnologice

Fie de autoevaluare
Lucrri practice executate sub observaia cadrului didactic
Miniproiect/Proiectul se poate realiza individual sau n grup. Organizarea sa
n grup aduce mai multe beneficii. Particularitile individuale reclam
organizarea activitilor n grupuri mici, unde sarcinile pot fi individualizate i
pot fi mai uor msurate performanele i progresul nregistrat. nvarea
reciproc este un tip de nvare eficient i, de obicei, puin valorificat n
coal, care apare n contextul nvrii n grupuri mici i n derularea de
proiecte. Strategiile didactice trebuie s includ nvarea prin cooperare,
nvarea prin descoperire, jocul, ntruct acestea sunt modalitile de
abordare interdisciplinar care creeaz un context al nvrii plcut,
stimulativ, care valorific interesele, nevoile copilului i experienele lor de
via i creeaz premisele nvrii automone i ale reuitei colare

35

 Portofoliu - include rezultatele relevante, obinute prin celelalte metode i

tehnici de evaluare (probe scrise, verificri orale, probe practice,
autoevaluare, proiect, observarea sistematic a comportamentului etc.) sau
prin activiti extracurriculare. Reprezint "cartea de vizit" a elevului,
urmrindu-i progresul pe o perioad de timp.
Este important ca elevii s neleag criteriile de evaluare, procesul evaluativ,
pentru a putea reflecta asupra performanelor obinute, a le explica i a gsi
modaliti de progres. Elevii nu trebuie evaluati unii n raport cu ceilalti, scopul nu
este de a-i ierarhiza ci de a vedea evolutia, progresul, achizitiile.

36

Mira Niculae, Negu Constantin, 1999, Instalaii i echipamente

electrice, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic

Cnescu Traian, Stan Alexandru Iulian, 1983, Tehnologia lucrrilor

electrotehnice, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic

Cioc, I., Instalaii i echipamente, Manual pentru licee industriale,

clasele a XIa i a XIIa, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,
1992

Maier Virgil, Pavel GH. Virgil, Rafiroiu Corina, 2003, Instalaii electrice
industriale-Lucrri practice, Cluj-Napoca, Editura U.T. Pres

Radu Lucan, Dorina Sccian, 2008, Circuite electrice, Oradea,

Editura Imprimeriei de Vest

Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu

tensiuni pn la 1000 v c.a. i 1500 v c.c.indicativ: i 7 - 02nlocuiete: i
7-98

Olimpia Istrate, Botoani, 2004, Ctre o abordare interdisciplinar prin

evaluarea autentic, EDICT Revista Educaei nr 7

www.finder.ro (sursa internet)

37