AMPERMETRU

Instrumentatie electronica de masura

Student: Popa Andra Bianca – grupa 8215

Profesor coordonator: Nemtoi Lacramioara
 Cuprins

Intensitatea curentului electric 2

Masurarea intensitatii curentului. 3
Ampermetre
Ampermetru – caracteristici 6
Extinderea domeniului de masurare 8

1
 Intensitatea curentului electric
Intensitatea curentului electric este o mărime fizică fundamentală
a Sistemului Internațional.
Intensitatea curentului electric este o mărime fizică scalară egală cu sarcina
electronică transportata în unitatea de timp printr-o secţiune transversală a
circuitului. Intensitatea curentului electric poate fi exprimată matematic prin
relaţia: I=q/t

    Unitatea de măsură pentru intensitatea curentului electric, în sistemul

internaţional SI, este amperul [A].

   Multiplii şi submultiplii utilizaţi ai amperului sunt:

   - kiloamperul kA.
   - miliamperul mA;
   - microamperul μA;

 Orice aparat electric are o anumită intensitate nominală(la care

funcţionează bine)
 De exemplu, becurile de lanternă au intensitatea nominală 0,2 Amperi,
iar becurile de lustră au intensitatea 0,5A
 Cu cât intensitatea printr-un bec este mai mică, cu atât mai slab
luminează becul

Amperul este definit ca fiind intensitatea unui curent constant care,

menținut în două conductoare paralele, rectilinii, de lungime infinită, de secțiune
transversală circulară neglijabilă și plasate la o distanță de 1 metru unul de
celălalt, în vid, produce între aceste conductoare o forță egală cu 2·10 -7 N pe
unitatea de lungime (metru). Conform primei teoreme a lui Kirchhoff, în fiecare
nod al unui circuit electric, suma algebrică a intensităților curenților care intră în
acel nod este zero. Drept convenție de semn, se consideră că intensitățile
curenților sunt pozitive dacă aceștia intră în nod și negative dacă ies din nod.
Intensitatea curentului electric se măsoară cu ajutorul unui ampermetru,
care trebuie conectat în circuit în serie.
2
 MĂSURAREA INTENSITĂŢII CURENTULUI
AMPERMETRE
Intensitatea curentului electric se măsoară prin metode directe, cu aparate
indicatoare numite, în tehnică, ampermetre.

 În schemele electrice, simbolul ampermetrului este:

   
Indicaţia ampermetrului depinde de intensitatea curentului electric, ca
atare se impune ca aparatul de măsurat să fie montat în serie cu circuitul
respectiv.

    Indiferent de natura curentului care trece prin circuit (continuu sau
alternativ), schema echivalentă de măsurare a intensităţii curentului electric va
ţine seama de tensiunea U (E) şi rezistenţa consumatorului R : .
I=U/R.

3
   Scheme electrice de măsurare a intensităţii curentului electric

Atenţie !! :Nu se conectează ampermetrul direct la baterie, fără

consumator ( bec sau rezistor).Se va arde ampermetrul !
    Se conectează borna + a bateriei la borna pozitivă (roşie,de obicei) a
ampermetrulului.
   Intensitatea curentului electric se poate măsoara si cu multimetrul montat
în serie cu consumatorul!
     Se reglează selectorul multimetrului pe un calibru(de ampermetru!) notat
cu A.

 Conectarea ampermetrului în circuitul de măsurare nu trebuie să

influenţeze valoarea mărimii de măsurat şi, implicit, regimul de lucru al circuitului.

4
Practic, oricât de precise ar fi aparatele de măsurat folosite, acestea vor introduce
erori de măsurare. Între valoarea mărimii indicate de aparatele de măsurat şi cea
reală, care exista înainte de conectarea acestora în circuitul de măsurare, este o
diferenţă determinată de rezistenţa aparatului de măsurat (RA-rezistenta
ampermetrului nu este 0).
    În concluzie, eroarea introdusă este cu atât mai mare cu cât consumul
aparatelor de măsurat este mai mare. Se impune o corecţie care depinde de
rezistenţa internă a aparatului de măsurat. Aceasta trebuie să fie mult mai mică
decât rezistenţa consumatorului, pentru a nu influenţa măsurarea:   *(mult
mai mică).
    Înainte de montarea ampermetrului în circuit intensitatea curentului
electric, care trece prin consumator, este:
I=U/R
    Montând ampermetrul, în circuitul de măsurat , intensitatea curentului
electric, care trece prin consumator, este:
I=U/R+RA
    Curentul măsurat de ampermetrul A (IA) se doreşte a fi egal cu intensitatea
curentului ce trece prin consumator (I).
Pentru aceasta trebuie ca rezistenţa totală (R + RA) să fie apropiată de valoarea R.
Condiţia poate fi îndeplinită numai dacă rezistenţa ampermetrului RA este mult
mai mică decât rezistenţa
consumatorului .
   
Concluzie: Cu cât rezistenţa ampermetrului este mai mică faţă de rezistenţa
consumatorului, cu atât erorile datorate acestei rezistenţe sunt mai mici, deci
calitatea măsurării este mai bună.
   
Observaţie: La montarea greşită a ampermetrului, în derivaţie faţă de
conectarea în serie, în circuitul de măsurare, ampermetrul se va deteriora
(rezistenţa ampermetrului fiind foarte mică, curentul care va trece prin aceasta va
fi foarte mare). Pentru a preveni distrugerea (“arderea”) aparatelor electrice,
acestea sunt prevăzute cu siguranţe fuzibile, care se topesc dacă intensitatea e
prea mare, întrerupând curentul şi protejând piesele mai valoroase ale aparatului

5
 Ampermetru – caracteristici
Clasificare:
După natura curentului măsurat, ampermetrele pot fi:

 ampermetre de curent continuu;

 ampermetre de curent alternativ;
 ampermetre de curent continuu și alternativ.
După principiul de măsurare, ampermetrele pot fi:

 magnetoelectrice: cu magnet permanent și bobină mobilă;

 electromagnetice: cu fier mobil;
 electrodinamice
 aparate de  inducție: bazat pe acțiunea câmpului învârtitor al curentului
asupra unui disc de cupru sau aluminiu parcurs de curenți turbionari induși;
 termice: bazat pe efectul dilatării sau deformării unui bimetal.
După gradul de precizie, ampermetrele pot avea următoarele clase de
precizie: 0,001; 0,002; 0,005; 0,01; 0,2; 0,5; 1; 1,5; 2,5.
În funcție de valoarea intensității curentului măsurat, există:
microampermetre, miliampermetre, ampermetre și kiloampermetre.

6
Eroarea de masurare:
Ampermetrele sunt caracterizate de eroarea de măsurare (care determină
clasa aparatului) și de valoarea rezistenței interne. Astfel, ampermetrele cu sistem
magnetoelectric sunt de cea mai înaltă clasă.
Pentru calculul erorii de măsurare vom considera un circuit de curent
continuu alimentat la o tensiune electromotoare E. Dacă R este rezistența
consumatorului, iar rcea internă a alimentării, atunci intensitatea curentului din
circuit este:

E
I=
R +r

Introducând în circuit ampermetru de rezistență internă Ra, valoarea

curentului scade și va fi:
E
I=
R +r + Ra

Eroare absolută datorată inserării aparatului de măsură în circuit este:

∆ I =I 0−I

Se observă că eroarea este cu atât mai mică cu cât rezistența internă a

ampermetrului este mai mică.

7
 Extinderea domeniului de masurare
Indiferent de tipul aparatului de măsurat, acesta este construit pentru a
suporta o anumită valoare de măsurat (tensiune electrică, curent electric, putere
electrică, frecvenţă etc.). Pentru a putea măsura intensităţi electrice, mai mari
decât cele suportate de dispozitivul de măsurat, se apelează la şunturi sau, în
cazul măsurărilor de curenţi foarte mari, la transformatoare de măsură de
curent.
  Şuntul este o rezistenţă electrică, de obicei de valoare mică, care se
montează în paralel pe aparatul de măsurat şi prin care trece o parte din curentul
de măsurat.
    Extinderea domeniului de măsură cu ajutorul şuntului este posibilă numai
pentru curenţi până la ordinul zecilor sau sutelor de amperi. Valoarea rezistenţei
şuntului, foarte mică, se determină cu ajutorul relaţiei:

Unde: RA este rezistenţa internă a ampermetrului;

n= este factorul de multiplicare, egal cu 

Şuntul se va monta în paralel cu ampermetrul A , ca în figură :

 Lamăsurarea intensităţilor unor curenţi alternativi care depăşesc 50 A,

ajung pînă la zeci de mii de amperi, se folosesc ampermetre de 5 a sau de 1 A
împeună cu transformatoare de curent.
8
Transformatorul de măsură de curent este folosit în instalaţiile de medie sau
înaltă tensiune pentru a măsura valori de ordinul zecilor, sutelor sau miilor de
amperi.
Montarea transformatorului se face ca în figură:

Ampermetrul este construit pentru a suporta un curent de 5 A. Acesta se va

monta în secundarul transformatorului de măsură.
    La transformatoarele de curent, în funcţie de valorile impedanţei secundare
ZS şi ale intensităţii curentului primar I1 , se disting următoarele regimuri de
funcţionare: regim normal şi regim de avarie.

Observaţie: Secundarul transformatorului de măsură de curent nu trebuie lăsat să

funcţioneze în gol. Curentul care va trece prin secundar va fi foarte mare, în
consecinţă, datorită efectului termic, se va arde.