1.

ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 30

1.2 Tiristoare de putere şi exemple de utilizare a lor

1.2.1 Caracteristica funcțională şi clasificarea generală a tiristoarelor

Tiristoarele, la fel ca şi diodele, sunt destinate pentru comutaţia discretă şi

conducţia unidirecţională a curentului sarcinilor electrice, având aceiaşi 2 electrozi
de putere (Anod şi Catod) şi aceleaşi 2 stări (regimuri) de funcţionare, echivalente
cu un contact normal-deschis (în stare blocată), sau contact normal-închis (în stare
de conducţie). Însă ele posedă în plus o funcţie importantă, care lipseşte la diode:
intrarea în conducţie (включение) poate fi temporizată (reţinută în timp), în
raport cu apariţia tensiunii pozitive UAK>0. Dacă această tensiune este sinusoidală,
atunci reţinerea în timp a intrării în conducţie permite transmiterea la ieşire numai
a unei porţiuni de sinusoidă, ceea ce condiţionează o micşorare a tensiunii de ieşire
În figura 1.2.1,a este arătat un redresor monofazat mono alternanţă, alimentat
cu o tensiune sinusoidală u(t)=UMsinωt şi comandat de un singur tiristor, sarcina
căruia este pur rezistivă R. Tiristorul poate intra în conducţie în intervalul 0<ωt<π,
când tensiunea UAK>0 şi când la Electrodul de Comandă (EC, sau la Grilă) este
aplicat un impuls scurt de o amplitudine de câţiva Volţi. Dacă acesta din urmă se
aplică cu un unghi de întârziere (fază) ωt=θ (faţă de momentul trecerii sinusoidei
prin 0), atunci în intervalul 0<ωt<θ tiristorul este blocat, cu toate că tensiunea
UAK>0 (fig.1.2.1,b). Ca urmare, în acest interval valoarea momentană a curentului
i(t) şi a tensiunii de pe sarcină uCH(t) sunt nule: i(t)=0 şi uCH(t)=0, iar tensiunea de
alimentare este aplicată către Anodul şi Catodul tiristorului.
In momentul aplicării impulsului de comandă ωt=θ, tiristorul se amorsează,
rezistenţa lui interioară se micşorează Ri≈0, la fel ca şi căderea de tensiune UAK≈0,
iar tensiunea de la bornele sarcinii uCH(t) devine egală cu valoarea momentană a
tensiunii de alimentare u(t). Curentul prin această sarcină va avea aceeaşi formă,
însă o amplitudine diferită: i(t)=u(t)/R.
Însă în momentul de timp ωt=π, când
tensiunea uCH(t)=0, tiristorul se
blochează, iar curentul i(t)=0, rămânând
nul în tot intervalul alternanţei negative,
deoarece tiristorul nu poate conduce un
curent negativ. În acest interval UAK<0.

a) b)
Fig.1.2.1. Schema și diagrame de
funcţionare ale tiristorului într-un circuit monofazat de redresare mono alternanţă
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 31
Din principiul de comandă şi funcţionare, descris mai sus, rezultă, că tiristoarele
pot intra în conducţie numai dacă sunt satisfăcute 2 condiţii prealabile:
1) dacă tensiunea U AK  0 (ca la diode);
2) dacă este aplicat la EC un impuls pozitiv, îngust şi cu o amplitudine de
câţiva volţi; fără acest impuls tiristorul este blocat, chiar dacă UAK>0.
Impunând tiristorului o reţinere reglabilă θ=var, se poate obţine la ieşire o
tensiune redresată variabilă Ud=var, mai mică faţă de valoarea maximă Ud0,
specifică la redresorul cu diode, inclusiv Ud=0, când θ=π.
Aşadar, tiristoarele convenţionale (clasice), spre deosebire de diode, reprezintă
deja nişte elemente comandate (semicomandate), care pot asigura o reglare a
tensiunii de ieşire. Pentru aceasta ele prevăd nu numai un Electrod de Comandă
(EC, sau Grilă =Сетка), ci şi 4 zone de conductibilitate semiconductoare pozitivă
şi negativă: p1-n1-p2-n2 (fig.1.2.2,a).
Fiind compus din 4 zone, tiristorul convenţional are la bază 3 joncţiuni p-n,
adică poate fi reprezentat prin 3 diode, conectate consecutiv, sau prin 2 tranzistoare
bipolare de conductibilitate diferită: p1-n1-p2 (T1) şi n1-p2-n2 (T2), conectate în
inel (colectorul fiecărui tranzistor serveşte ca bază pentru celălalt tranzistor)
(fig.1.2.2,b). Pentru tensiuni negative UAK<0, tiristorul, la fel ca şi dioda, este
blocat, deoarece diodele (joncţiunile) marginale p1-n1, p2-n2 sunt polarizate
invers, curentul ia≈0, chiar dacă dioda (joncţiunea de mijloc n1-p2) este polarizată
direct. Pentru tensiuni UAK>0, joncţiunile marginale A K
se polarizează direct, însă intrarea în conducţie
depinde de valoarea curentului EC ig. În particular, EC
dacă ig=0, tiristorul este blocat ia≈0, deoarece
joncţiunea de mijloc n1-p2 este polarizată invers.
Dacă la EC, adică la joncţiunea p2-n2, se aplică
un impuls cu un curent ig1>0, se deschide A p1 n1 p 2 n 2 K
tranzistorul T2 (n2-p2-n1), Colectorul căruia (n1)
serveşte concomitent ca Bază pentru primul EC
tranzistor p1-n1-p2 (fig.1.2.2,b.). Ca urmare,T1 se
deschide într-o fracţiune de milisecundă), împreună
(în avalanşă) cu al doilea tranzistor T2, deoarece
Colectorul primului tranzistor (p2) serveşte ca bază
pentru T2 şi invers. Aceste 2 reacţii pozitive
interioare menţin starea deschisă a tiristorului, chiar
dacă impulsul de comandă este anulat. Această
proprietate (avantaj) se numeşte automenţinere
(удержание) în stare deschisă după anularea
impulsului de comandă, care permite o comandă a
tiristorului cu impulsuri scurte, iar ca urmare cu o
putere mai mică şi o schemă de comandă mai simplă. b)
Fig.1.2.2. Structura, simbolul şi schema echivalentă a tiristorului
În figura 1.2.3 este arătată caracteristica principală a tiristorului -
dependenţa curentului anodului Ia(UAK). La o amplitudine relativ mare a tensiunii
UAK=UAK0, tiristorul poate totuşi intra în conducţie, chiar şi fără impuls de comandă
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 32
(ig=0), de aceea această tensiune se numeşte tensiune de autoamorsare. Însă
datorită valorii ei foarte mari (UAK0>>0), această amorsare nu se aplică în practică,
deoarece poate distruge joncţiunea mijlocie n1-p2. Dacă se aplică un impuls de
comandă (0<ig< ig1), deschiderea tiristorului are loc la tensiuni UAK 1<UAK0 , ceea ce
exclude distrugerea menţionată. Însă această tensiune este totuşi relativ mare. La
un curent nominal de comandă ign>ig1, amorsarea tiristorului poate avea loc la
tensiuni UD mai mici, decât tensiunea minimă de câţiva volţi: UD<UAK.n (ca la
diode) (fig.1.2.3). După intrarea în conducţie, curentul anodului tiristorului este
limitat de rezistenţa exterioară de sarcină. Porţiunea punctată a caracteristicii
Ia(UAK), reprezintă intrarea ultrarapidă în conducţie a tiristorului, care are loc
datorită reacţiilor pozitive dintre T1 şi T2, menţionate mai sus. Porţiunea acestei
caracteristici pentru tensiuni negative UAK<0 este identică cu cea a diodei.

Fig.1.2.3. Caracteristica „Amper-Tensiune” a tiristorului convenţional

O altă proprietate importantă a tiristoarelor - cea de amplificare a curentului

de comandă. Ea se explică prin coeficientul relativ mare de amplificare în curent
al tiristoarelor obişnuite:  = iA / ig  1000 . De exemplu, pentru deschiderea unor
tiristoare obişnuite cu un curent de putere iA=100-1000 A, sunt necesare impulsuri
de comandă cu o amplitudine în curent ig = I A  = (100 − 1000) 1000 = ( 0.1 − 1) A şi de o
durată scurtă de (0,2-0,3)ms. Durata mică de deschidere este cauzată de
proprietăţile dinamice bune ale tiristoarelor, cauzate de cele 2 reacţii pozitive
interioare ale tranzistoarelor echivalente T1 şi T2.
O altă proprietate avantajoasă a tiristorului o constituie limitarea zonei
minime de conducţie. Dacă curentul anodului scade sub valoarea minimă
ia<ia.min<0,5A, tiristorul se autoblochează. Această valoare minimă este numită
curent de menţinere (ток удержания), care este indicată în catalog, împreună cu
alţi parametri, pentru fiecare tip de tiristor.
Pe lângă aceste proprietăţi avantajoase, tiristoarele obişnuite (clasice, sau
convenţionale) sunt totuşi nişte tiristoare incomplet comandate, sau
semicomandate, deoarece impulsul curentului pozitiv de comandă poate doar să le
deschidă, însă impulsul curentului negativ nu le poate închide . Pentru blocarea lor
este necesară aplicarea unei tensiuni de forţă negative U AK  0 , care să micşoreze
curentul anodic ia sub valoarea de menţinere iA  ia.min . În circuitele de curent
alternativ tensiunea U AK devine negativă în fiecare alternanţă, de aceea blocarea
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 33
tiristoarelor se efectuează de către reţea, fără dispozitive adăugătoare de blocare
forţată. Însă în circuitele de curent continuu (invertoare şi choppere), pentru
blocarea (închiderea) tiristoarelor sunt necesare nişte circuite speciale de blocare.
În legătură cu aceasta, au fost elaborate, de asemenea, şi tiristoare complet
comandate prin EC (Grilă), numite GTO–tiristoare, care prin impulsuri pozitive
de comandă se deschid, iar prin impulsuri negative se blochează. Notarea
convenţională a GTO – tiristoarelor se deosebeşte de cea a tiristoarelor obişnuite
doar printr-o cruce adăugătoare la Electrodul de Comandă (fig.1.2.4,a). Aceste
tiristoare însă nu sunt lipsite nici ele de dezavantaje : au o structură interioară mai
complicată (5 zone de conductibilitate semiconductoare p1 – n1 – p2 – n2 – p3) şi
un coeficient de amplificare în curent mult mai mic GTO  5 −10 (la tranzistoare
acest coeficient este mult mai mare - 20-200). Din acest motiv unele companii, de
exemplu ABB, au elaborat, de asemenea, tiristoare hibride complet comandate
GCT - o combinaţie dintre tranzistoarele hibride IGBT (ca etaj unipolar la intrare)
şi tiristoarele - GTO (la ieşire).
Datorită proprietăţii de conducţie unidirecţională, pentru conducţia
curentului alternativ sunt necesare 2 tiristoare T1-T2, conectate antiparalel,
echivalente cu 2 contacte paralele (fig.1.2.4,b). În acest caz un tiristor conduce
curentul în alternanţa pozitivă, iar al doilea – în alternanţa negativă. Pentru o
simplificare a circuitelor de comandă ale tiristoarelor antiparalele, a fost elaborată
o structură integrată într-un singur tiristor bidirecţional, care a primit denumirea de
Triac (Симмистор) (fig.1.2.4,c). El prevede un singur Electrod de comandă EC,
la care se aplică impulsuri cu o frecvenţă dublă, însă se deschide doar acel tiristor,
la care UAK>0. Structura interioară a triacului este constituită, de asemenea, din 5
zone de conductibilitate diferită, însă funcţionarea lui este asemănătoare
tiristoarelor convenţionale.
A K T1

EC T2
a) b) c)
Fig.1.2.4. Reprezentarea GTO - tiristoarelor şi a Triacurilor în scheme electrice

Au fost elaborate, de asemenea, şi alte tipuri de tiristoare, de exemplu

fototiristoare şi fototriacuri, care au o comandă optică (prin impulsuri de
lumină). Aceste impulsuri sunt generate de diode luminiscente (LED-uri), care
luminează, când sunt polarizate direct.
Tiristoarele industriale au 3 tipuri constructive de bază (fig.1.2.5).
Tiristoarele individuale cu curenţi până la 100A au o carcasă metalică de protecţie
mecanică, la care Anodul este filetat, pentru a putea fi înşurubat pe un radiator de
răcire, iar Catodul este rigid şi scurt. Pentru punţi redresoare au fost elaborate, de
asemenea, module până la 100A cu 2 tiristoare conectate în serie şi cu 3 electrozi
de conexiuni exterioare.
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 34
Tiristoarele cu curenţi până la 320A au un anod filetat asemănător pentru
înşurubare în radiator, însă catodul este mai lung şi flexibil, pentru a putea fi îndoit.
Tiristoarele cu curenţi mai mari de
500A necesită o răcire mai puternică,
de aceea ele se execută în formă de
tabletă (pastilă), cu răcire separată a
Anodului şi Catodului, separaţi printr-
un inel de ceramică şi montaţi pe 2
radiatoare diferite. Electrodul lor de
Comandă în acest caz se scoate prin
partea laterală a inelului de ceramică,
adică printre radiatoarele de răcire
(fig.1.2.5).

Fig.1.2.5. Variante constructive de bază ale tiristoarelor industriale

1.2.2 Redresoare monofazate semicomandate cu sarcină activ-indusctivă

Redresoarele semicomandate RSC (полууправляемые выпрямители) sunt

realizate cu diode și tiristoare, ceea ce asigură funcționarea într-un singur cadran,
adică cu o singură polaritate a tensiunei și curentului de ieșire. Redreoarele
integral comandate RC sunt realizate numai cu tiristoare, ceea ce permite o
funcționare în două cadrane (la tensiuni pozitive și negative, la unul și același sens
pozitiv al curentului redresat).
Principiul şi schemele redresoarelor semicomandate (RSC) şi comandate (RC)
nu se deosebesc de principiul şi schemele redresoarelor necomandate (RNC),
realizate cu diode și analizate în punctul 1.1. Diferenţa principală o constituie
obţinerea unei tensiuni reglabile la ieşirea RSC (RC) Ud(α)=var, prin variaţia
unghiului impulsurilor de comandă ale tiristoarelor α=var, la o reglare a vitezei,
sau excitației motorului de curent continuu.
In figura 1.2.6,a este reprezentat un RSC monofazat cu sarcină activ-
inductivă Rd-Ld şi unghi de comandă (întîrziere) α=45º. Acest redresor conţine 2
diode şi 2 tiristoare, conectate în punte monofazată (однофазный мост), la o
diagonală a căruia se aplică tensiunea sinusoidală de intrare u(t)=Um sinωt. În
intervalul 0  t   al alternanţei pozitive sunt polarizate direct ventilele
încrucişate T1 D1, însă tiristorul T1 se deschide împreună cu dioda D1 în momentul
ωt=ά=45º, conducând curentul până în momentul t =  , când dioda D1 se închide,
iar dioda D2 se deschide, deoarece se schimbă polarizarea lor (fig.1.2.6,b). Însă în
intervalul   t   +  de reţinere a impulsului tiristorului T2, tiristorul T1 rămâne
deschis, conducând curentul împreună cu dioda D2, şuntând bornele sarcinii Rd-Ld
şi cauzând o porţiune de tensiune redresată nulă ud(α)=0. Curentul redresat în acest
interval este pozitiv id (t )  0 , deoarece este susţinut de tensiunea de autoinducţie
eL = −Ld did dt  0 , generată de inductivitatea de sarcină Ld, când derivata
(производная) este negativă did dt <0.
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 35

a)
Fig.1.2.6. Redresor
monofazat semicomandat cu
funcţionare la o sarcină activ-
inductivă Rd-Ld şi diagrame
temporale ale elementelor lui
principale b)

Diodele D1-D2 nu permit obţinerea unei tensiuni redresate negative, adică RSC
funcţionează numai într-un singur cadran, deoarece ele se polarizează periodic la
fiecare trecere a sinusoidei reţelei prin zero (când UAK>0), şuntând sarcina Rd-Ld.
Valoarea medie a tensiunii redresate pozitive în acest caz

U 2 (cos + 1) / 2 = (cos + 1)
1 2 2 Ud0
Ud =
 U 2m sin t =
 2
Ud0
unde 0     − unghiul de fază al impulsurilor de
comandă ale tiristoarelor T 1 ,T 2 ; Ud0 – tensiunea U d ( )
redresată pentru α = 0º (redresor necomandat).
Dependenţa U d (α) constituie caracteristică de
reglare a RSC, construită pe baza relaţiei de mai sus şi
arătată în figura 1.2.7, unde 0 <UD(α)< Ud0 .

Fig.1.2.7. Caracteristica de reglare a RSC monofazat 0 180
Această schemă de redresare are însă un dezavantaj - o funcționare instabilă,
însoțită de supratensiuni, în regimuri de curenți redresați mici și întrerupți, când nu
se realizează șuntarea sarcinii la blocarea unui tiristor. În aceste intervale
tiristoarele se deconectează înainte, ca energia reactivă, acumulată de inductivitatea
de sarcină, să fie descărcată prin șuntarea, efectuată de conducția unui tiristor și a
diodei, înseriate cu el. Pentru a înlătura acest dezavantaj, sarcina trebuie șuntată
obligatoriu de o diodă adăugătoare (a 3-a), numită diodă de Nul, conectată în sens
invers în raport cu borna pozitivă și negativă a RSC.
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 36
De acest dezavantaj este lipsită schema redresorului semicomandat RSC cu o
conectare a tiristoarelor T1-T1 și diodelor D1-D2 în ramuri separate ale punții
monofazate (fig.1.2.8). În acest caz, la deconectarea unui tiristor, dioda de Nul este
asigurată de conectarea în serie a ambelor diode D1-D2, în intervalele cu tensiuni
redresate nule Ud(t)=0.

Fig.1.2.8. Schema redresorului semicomandat cu o conectare a tiristoarelor și

diodelor în ramuri separate ale punții monofazate
Dezavantajul principal al redresoarelor monofazate – pulsațiile relativ mari ale
tensiunii redresate Ud(t), deoarece, la o alimentare monofazată, durată acestor
pulsații este mare (≈180°). De aceea în cazul reglării tensiuii și vitezei unui motor
de curent continuu este necesar un filtru inductiv, iar în cazul alimentării circuitele
electronice – un filtru capacitiv.

1.2.3 Redresoare trifazate integral comandate cu sarcină activ-inductivă

Redresorul integral comandat în punte trifazată cu 6 tiristoare T1-T6

(fig.1.2.9,a), a obţinut cea mai largă răspândire în practică, deoarece tensiunea
redresată are pulsaţii mult mai mici (faţă de RSC monofazate), ceea ce permite
funcţionarea şi fără inductivitate de filtrare LF la ieşire. Acest lucru se datorează
creşterii numărului de comutaţii ale tiristoarelor într-o perioadă (de la 2 la 6) şi
micşorării duratei fiecărui tact (de la 180º la 60º).
Puntea comandată trifazată, la fel ca şi cea necomandată cu 6 diode, are
același algoritm de comutații, deoarece poate fi reprezentată ca fiind alcătuită din
2 redresoare trifazate echivalente cu nul: unul pozitiv (P) - T1, T3, T5 cu catozii
comuni şi altul negativ (N) - T2, T4, T6, cu anozii comuni. Aceste 2 redresoare
sunt conectate în serie cu sarcina lor comună, de aceea ea poate fi alimentată, dacă
în fiecare moment de timp este deschis câte un tiristor din fiecare redresor, însă din
ramuri diferite ale punţii. Deoarece redresorul pozitiv are catozii comuni, în fiecare
moment de timp se deschide acel tiristor, care are tensiunea anodului mai pozitivă,
pe care o transmite la ieşire. În mod analogic, în redresorul negativ se deschide
acel tiristor, care în momentul dat are tensiunea catodului mai negativă.
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 37

1200

T1 T 3 T 5 T1
T6 T2 T4 T6
600 1200

a) b)
Fig.1.2.9. Redresor integral comandat în punte trifazată și sarcină activ-inductivă

Într-un sistem trifazat simetric raportul relativ al tensiunilor sinusoidale de

fază U A (t ), U B (t ), U C (t ) se schimbă peste fiecare 120º (120º mai pozitivă este faza A,
120º - faza B şi apoi 120º - faza C). De aceea durata sumară de conducţie a fiecărui
tiristor, din fiecare redresor cu nul, este egală cu 120º (fig.1.2.10). Însă punctele de
comutaţie naturală A, B, C ale redresorului pozitiv sunt defazate cu 60º faţă de
punctele de comutaţie naturală A, B, C  ale redresorului negativ. Ca urmare,
comutaţiile tiristoarelor în ambele redresoare sunt defazate, de asemenea, cu 60º,
având o succesiune, care coincide cu numeraţia lor, indicată în figura 1.2.9,b.
Fiecare tiristor conduce curentul 60º cu tiristorul precedent şi 60º cu tiristorul
următor. Într-o perioadă se obţin astfel 6 tacte consecutive de comutaţie în
următoarele perechi:
...T1T2-T2T3-T3T4-T4T5-T5T6-T6T1-…

Deschiderea tiristoarelor are loc în momentul aplicării impulsului de

comandă, dacă tensiunea UAK>0 în acel moment. Însă blocarea lor se efectuează
sub acţiunea tensiunii reţelei de alimentare. Într-adevăr, la deschiderea următorului
tiristor, către cel precedent din grupa respectivă se aplică o tensiune UAK<0, care
condiţionează un curent invers și o blocare a tiristorului, la un curent de menținere.
În figura 1.2.10, a-b sunt prezentate diagramele tensiunilor de intrare/ieşire
ale punţii pentru două unghiuri de comandă: α = 0º şi α=45º, la o sarcină activ–
inductivă. Valoarea momentană şi medie a tensiunii redresate ud(t) se obţine ca o
diferenţă a tensiunilor redresate ale redresoarelor cu nul (pozitiv P şi negativ N):
ud ( t ) = udP ( t ) − udN ( t ) ,
 3 6  3 6
U d = U dP − ( −U dN ) =
3 6
U f cos  −  − U f cos   = U f cos  =
2  2  
= 2.34U f cos  = 1.35U L cos  = U d 0 cos  = U d ( )
unde U d 0 = 2.34U f = 1.35U L - tensiunea redresată pentru un redresor necomandat cu 6
diode și un unghi de comandă  = 0 ; 0    1800 − .
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 38

a)

b)
Fig.1.2.10. Diagrame temporale de funcţionare ale punţii trifazate pentru ά=0º,45º
Aşadar, tensiunea redresată a punţii trifazate ud(t) este alcătuită din porţiuni de
60º ale tensiunilor alternative de linie, care include o componentă pulsatorie
(alternativă) şi o componentă continue medie Ud. Pulsaţiile cele mai mici se obţin
pentru un unghi ά =0º (fig.1.2.10,a), iar cele mai mari – pentru ά=90º .
Caracteristică de reglare U D ( ) a acestei punţi, la o sarcină activ-inductivă,
este o caracteristică cosinusoidală cu valori pozitive şi negative (în 2 cadrane)
(fig.1.2.11). Tiristoarele conduc curentul pozitiv în
intervalele negative ale tensiunilor de intrare datorită U d 0
R
energiei reactive acumulate de inductivitatea de sarcină
Ld, la fel ca şi la redresoarele monofazate. La o sarcină 
pur rezistivă însă tiristoarele se blochează în
0 0
0 90 180

momentele de trecere a sinusoidei prin zero, de aceea I

tensiunea redresată are o singură polaritate și un singur
−Ud0
cadran (primul).
Fig.1.2.11.Caracteristica de reglare a punţii trifazate integral comandate
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 39
Diapazonul maxim de reglare 00    1800 în acest caz este împărţit în 2
intervale, cărora le corespund 2 regimuri și 2 cadrane diferite (fig.1.2.11) :
- Regimul de Redresor (R), pentru 00    900 şi U d ( )  0 , căruia îi corespunde
regimul de Motor, în cazul unei maşini de curent continuu (MCC), ca sarcină;
- Regimul de Invertor (I), pentru 900    1800 şi U d ( )  0 , căruia îi corespunde
regimul de Generator al MCC, tensiunea continue a căreia este transformată în
tensiune trifazată alternativă şi reîntoarsă în reţea prin invertorul, care funcționează
cu frecevnță, egală cu frecvența rețelei de alimentare 50Hz;
O altă caracteristică importantă a fiecărui redresor comandat este cea de ieșire
(de sarcină) – dependența tensiunii redresate de curentul redresart de sarcină
Ud(Id), pentru diferite unghiuri de comandă α=const:
Ud(Id) =Ud0cosα ± IdRd
Modificarea unghiului de comandă a tiristoarelor 0°˂α˂180° asigură o familie
întreagă de caracteristici de sarcină, amplasate în 2
cadrane (Fig.1.2.12). Odată cu creșterea curentului de
sarcină Id, tensiunea Ud(Id) în regim de Redresor se
micșorează. datorită căderilor de tensiune ΔUd=-IdRd, iar
în regim de Invertor – crește cu aceeași valoare
ΔUd=+IdRd, pentru fiecare unghi de comandă α=const.
Aceste caracteristici pot fi obţinute în mod natural în
acţionările electrice reglabile ale macaralelor și
ascensoarelor, în care regimul de Redresor - Motor (R-
M) are loc la ridicarea greutăţilor, iar regimul de Invertor–
Generator (I-G) – la coborârea lor.
Fig.1.2.12. Caracteristici de sarcină ale redresorului trifazat comandat

1.2.4 Variatoare de tensiune alternativă cu tiristoare

Variatoarele de tensiune alternativă (VTA) reprezintă nişte convertoare

electronice cu tiristoare, care transformă o tensiune sinusoidală, de amplitudine şi
frecvenţă constantă, într-o tensiune alternativă nesinusoidală de aceeaşi frecvenţă,
însă de o amplitudine mai mică şi variabilă. De aceea ele mai sunt numite şi
regulatoare de tensiune alternativă cu tiristoare.
Întrucât tiristoarele pot conduce curentul numai într-o singură direcţie,
curentul alternativ poate fi reglat de 2
tiristoare, conectate antiparalel – unul T1
pentru alternanţa pozitivă, iar altul
pentru alternanţa negativă, atât în cazul
variatoarelor monofazate, cât şi al U T2
Ud Z
A s
variatoarelor trifazate (fig. 1.2.13).
Fiecare pereche de tiristoare poate fi M
înlocuită cu un Triac, ceea ce
simplifică schema de comandă.
Fig. 1.2.13. Scheme tipice ale VTA monofazate şi trifazate
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 40
Funcţia de micşorare a tensiunii efective de ieşire U S se bazează pe aplicarea
impulsurilor de comandă cu un unghi de întârziere t =  , faţă de punctele de
comutaţie naturală t = k (de trecere a tensiunii U AK prin zero). În rezultat
tiristoarele transmit sarcinii numai o parte din alternanţele tensiunii sinusoidale de
intrare, „tăind” astfel o parte din ele.
În figura 1.2.14,a sunt arătate diagramele de funcţionare ale unui VTA
monofazat pentru un unghi de reglare t =  =π/2=90° şi o sarcină rezistivă
( Z S = RS ), de aceea tiristoarele T1 şi T2 transmit la ieşire numai câte o jumătate de
sinusoidă, blocându-se în momentele de timp t = k (de comutaţie naturală),
deoarece ele conduc curentul numai de o singură polaritate. Durata de conducţie a
tiristoarelor λ în acest caz depinde unghiul de comandă α: λ=π-α – pentru T1 şi
λ=2π-(π+α) – pentru tiristorul T2.
La o sarcină activ-inductivă Rs-Ls durata de conducţie a tiristoarelor depăşeşte
punctele de comutaţie naturală cu un interval de timp, egal cu unghiul de fază al
sarcinii: ωt = s = arctg Ls / Rs , în decursul căruia tensiunea UAK<0, iar curentul
prin tiristoare este totuşi pozitiv (fig. 1.2.14, b,c). În aceste intervale curentul este
susţinut de tensiunea de autoinducţie eL = −Ls dis / dt , care se opune creşterii
curentului dis / dt  0 şi susţine descreşterea lui dis / dt  0 prin energia reactivă,
acumulată de către inductivitatea de sarcină LS.
T1 T2
t T1 T2 t T1 T2 t
 =  / 4 = 45
  = 3 / 4 = 135

iT
t
iT
t t
0  2 3 0  2 3
 2 3
U s (t )
00

Z s = Rs U s (t ) Z s = Ls U s (t )

a) b) c)
Fig. 1.2.14. Diagrame de funcţionare ale VTA monofazat pentru sarcini pur active
şi activ-inductive
Dacă prin sistemul de comandă al tiristoarelor se modifică unghiul  în
diapazonul de la 0,  (0-180°), atunci tensiunea de
ieşire U S variază de la valoarea maximă U S = U A U s ( )
până la U S = 0 (fig. 1.2.15). Dependenţa U S ( ) U A
Z s = Ls
reprezintă caracteristica de reglare a VTA.
Această caracteristică neliniară însă depinde nu Z s = Rs
numai de unghiul de reglare ά(t), ci şi de unghiul
de fază al sarcinii φ (RS,LS) , dependent, la rândul 
său, de raportul dintre componenta activă Rs şi 0  / 2 
reactivă (inductivă) Ls a acestei sarcini.
Fig. 1.2.15 Caracteristica de reglare a VTA monofazat

La o sarcină pur inductivă (ZS=LS) diapazonul de reglare al unghiului ά se

 
micşorează de 2 ori, fiind cuprins în intervalul  2 ,  . Aplicarea impulsurilor de
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 41

 
comandă în intervalul 0 −  2 nu schimbă starea tiristoarelor, întrucât în acest
interval curentul este negativ, datorită rămânerii lui în urma tensiunii cu π/2. Din
această cauză caracteristica US(ά) în acest sub diapazon constituie o linie dreaptă.
Pentru un unghi de comandă    / 2 , curentul de sarcină is devine întrerupt, iar
tensiunea U S se micşorează faţă de tensiunea de intrare U A , adică U S ( )  U A .
Aşadar, variatoarele monofazate de curent alternativ au o schemă şi o
funcţionare relativ simplă, însă reglarea în fază a unghiului de comandă este
însoţită de un dezavantaj important al lor. Odată cu creşterea unghiului de
reglare ά are loc o distorsionare tot mai puternică a formei sinusoidale a
tensiunii de ieşire (fig. 1.2.16, b). De aceea aceste variatoare se utilizează în
practică mai mult pentru reglarea curentului sarcinilor pur active: plitelor şi
cuptoarelor electrice, boilerelor, lămpilor şi proiectoarelor din teatre şi săli de
concerte, unde variatoarele asigură o aprindere şi stingere lentă a luminii. Ele pot fi
utilizate, de asemenea, şi în calitate de contactoare electronice de curent alternativ
pentru comutaţia discretă a sarcinilor puternic inductive, funcţionând în regim
discret şi nereglabil (  = 0 ). În acest caz nu apare arcul electric la deconectare,
deoarece tiristoarele se deconectează la un curent, aproximativ egal cu zero.
Funcţionarea variatoarelor trifazate cu 6 tiristoare este identică cu cea a
variatoarelor monofazate cu 2 tiristoare numai în caz, dacă nulul sarcinii
trifazate, conectate în Stea, este conectat la nulul reţelei N. În acest caz un
variator trifazat se transformă în 3 variatoare monofazate, care funcţionează
autonom şi paralel cu un defazaj de 120º. Curentul fiecărei faze nu depinde curenţii
celorlalte faze, deoarece se închide prin nulul sarcinii trifazate, conectat la nulul N.
În caz dacă nulul sarcinii trifazate este izolat nulul reţele N, comutaţia
tiristoarelor VTA se complică, iar forma tensiunilor momentane se înrăutăţeşte
şi mai mult, datorită interacţiunii curenţilor dintre faze. In regim trifazat
simetric curentul unei faze nu mai este autonom, ci depinde de curenţii celorlalte
două faze, în particular, curentul fazei A este egal cu suma inversă a curenţilor
fazelor B şi C: iA=-(iB+iC). În plus la aceasta, diapazonul de polarizare directă a
tiristoarelor se micşorează de la 180º (VTA monofazat) la 150º VTA trifazat.
În figura 1.2.16,a sunt reprezentate diagramele de funcţionare ale VTA
trifazat, comandat cu un unghi α=75º, izolat de nulul reţelei şi conectat la o sarcină
pur rezistivă. În partea superioară sunt arătate impulsurile de comandă, aplicate
peste fiecare 60º, la tiristoarele cu curent pozitiv ale fiecărei faze R,S,T şi la
tiristoarele cu curent negativ R1, S1, T 1 . Mai jos sunt prezentate duratele haşurate de
conducţie ale fiecărei perechi de tiristoare, identificate ca contactoare electronice
KR , KS, K T, în care valoarea pozitivă corespunde tiristorului de conductibilitate
pozitivă, iar valoarea negativă – tiristorului de conductibilitate negativă. Sub
contactoare sunt arătate tensiunile şi curenţii fiecărei faze pentru o sarcină rezistivă
Din aceste diagrame se observă, că la un unghi de comandă α=75º, în fiecare
moment de timp sunt în conducţie numai 2 faze (conducţie bifazată), curentul
fazei a 3-a este nul timp de 60º. Acest curent devine nul în momentele amorsării
tiristoarelor fazei următoare, când tiristoarele respective ale fazei precedente se
blochează (datorită polarizării inverse a tensiunii fazei următoare).
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 42
La o conducţie bifazată (a 2 faze conectate în serie), tensiunea de fază este
egală cu ½ din tensiunea dintre faze (de linie). Fiecare fază conduce consecutiv
curentul 60º cu faza precedentă şi 60º - cu faza următoare. În aceste 2 intervale de
60º, valoarea momentană a tensiunilor de fază este constituită din 2 porţiuni ale
jumătăţilor tensiunilor respective de linie (de exemplu, URS/2 şi UTR/2 -
fig.1.2.16,a). Valoarea acestor tensiuni este mai mică faţă de valoarea UL/1,73 a
variatoarelor cu conducție trifazată, iar forma lor este distorsionată şi mai mult de
armonici superioare. Ca urmare, și cuplul dezvoltat de motor va fi relativ mic.
Dacă unghiul de comandă α<60º, duratele de conducţie ale contactoarelor
electronice KR,KS,KT depăşesc 120º, deoarece duratele de conducţie bifazată
alternează cu duratele de conducţie trifazată. Valoarea momentană a tensiunilor de
fază în aceste cazuri se apropie către forma sinusoidală, care are loc la un unghi
α=0. Dacă însă unghiul de comandă depăşeşte α>90º, duratele de conducţie ale
contactoarelor KR,KS,KT devin mai mici de 120º, iar valorile momentane al
tensiunilor de fază se înrăutăţesc, deoarece în aceste cazuri alternează conducţia
bifazată şi conducţia întreruptă (intervale cu tensiune şi curent nul – fig.1.2.16,b).
Unghiul maxim de comandă constituie αmax=150º, adică variatorul trifazat cu nulul
izolat asigură un diapazon de reglare cu 30º mai mic faţă de variatorul monofazat.

a)
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 43

b)
Fig. 1.2.16. Diagrame de funcţionare ale VTA trifazat la o sarcină rezistivă şi
unghiuri de comandă ά =75º şi ά =105º

1.2.5 Softstartere industriale tiristorizate de pornire lină a motoarelor

asincrone trifazate
1.2.5.1 Noţiuni şi principii generale
Motoarele asincrone (MA) sunt pretenţioase la o formă nesinusoidală a
tensiunii de alimentare, deoarece în acest caz scade randamentul şi factorul de
putere din cauza armonicilor superioare. De aceea VTA nu se utilizează pentru
reglarea vitezei şi a tensiunii MA în regim staţionar, ci
numai pentru pornirea şi frânarea lor lină, din care motiv
au fost numite Softstartere (sistemul lor de comandă este
realizat în soft), sau Demaroare Electronice (Устройства
плавного пуска и торможения). Timpul pornirii MA cu
aceste demaroare este scurt, de aceea pierderile adăugătoare,
datorate formei nesinusoidale, nu reuşesc să-l încălzească.
După pornire MA i se aplică o tensiune nominală (100%),
absolut sinusoidală prin deschiderea completă a tiristoarelor
(la un unghi ά=0), sau motorul este transferat, printr-un
contactor electromagnetic paralel, la o alimentare directă la
reţea (fig.1.2.17).
Fig.1.2.17.Şuntarea demarorului cu contactor paralel după pornire
Pornirea lină a MA se efectuează prin micşorarea curentul de pornire a MA,
aproximativ de 2 ori (de la Ip= ( 5 − 7 ) I N la Ip=(2,5-3,5) IN), care se realizează, la
rândul lui, prin creşterea lină (în formă de rampă) a tensiunii statorului, începând
cu o valoare minimă de start Up=(0,3-0,35)Un (fig.1.2.18). O astfel de valoare
relativ mică este suficientă pentru pornirea MA doar în caz de legare directă a
nulului motorului, conectat în Stea, la nulul reţelei N, când variatorul trifazat se
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 44
transformă în 3 variatoare monofazate, decalate cu 120º. În caz contrar, sau la o
conexiune Triunghi, valoarea iniţială de Start se dublează: Up=(0,6-0,7)Un.

Fig.1.2.18. Principiul de variaţie lina a tensiunii demarorului în timpul pornirii MA

Fiecare Demaror Electronic industrial asigură o setare reglabilă a valorii

tensiunii iniţiale de pornire, precum şi rampei (timpului) de accelerare a motorului.
Odată cu micşorarea tensiunii de alimentare, cuplul de pornire a MA scade, însă
dacă acest cuplu depăşeşte valoarea cuplului de rezistenţă a maşinii de lucru,
accelerarea motorului are loc relativ lin, inclusiv mai lin şi faţă de metoda de
pornire STEA-TRIUNGHI, deoarece aceasta din urmă micşorează tensiunea de
pornire până la Up=U/1,732≈0,58Un. Evident, că timpul de accelerare prin
Softstarter va fi relativ mai mare, însă acesta depinde, în mare măsură, de
momentul de inerţie al maşinii de lucru a MA.
Motorul asincron poate fi oprit lin printr-o micșorare lentă a tensiunii, la fel ca
la pornire, sau poate fi deconectat Demarorul, însă timpul de oprire în acest caz
este mai mare, dacă momentul de inerţie ale maşinii de lucru este înalt. În cazul,
dacă este necesară o frânare rapidă, se recurge la regimul de frânare dinamică a
MA trifazate cu alimentare în curent continuu. În acest caz variatorul trebuie să
asigure o redresare mono alternanţă a 2 faze, blocând câte un tiristor din ele şi
ambele tiristoare din faza a treia. În regim de frânare dinamică motorul asincron
lucrează ca generator de curent continuu cu rotor scurtcircuitat. Acest generator
transformă energia mecanică a maşinii de lucru în energie electrică, care încălzeşte
rotorul motorului, de aceea un astfel de procedeu de frânare dinamică este
admisibil doar pentru MA cu momente mici de inerţie ale maşinilor de lucru.
Unele Demaroare industriale mai performante asigură nu numai o micşorare
setată a tensiunii în timpul pornirii MA, ci o stabilizare (limitare) exactă a
curentului, prescris de operator în acest regim, care se efectuează în buclă închisă
de curent. Această buclă include adăugător un traductor de curent cu 3
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 45
transformatoare de curent TATBTC la intrarea tiristoarelor, un redresor necomandat
în punte trifazată (Выпрямительный Мост BM), o diodă Zener VD1, un
regulator de curent (Регулятор Тока РТ) şi sistemul de comandă impuls-fază
(СИФУ), care reglează unghiul α al tiristoarelor (fig.1.2.19,a). Semnalul de ieşire
al punţii redresoare (reacţiei negative de curent) este aplicat la intrarea
regulatorului de curent PT numai după ce este străpunsă dioda Zener VD1, ceea ce
asigură o creştere mai rapidă a curentului iniţial de pornire, iar ca urmare - o
acceleraţie iniţială mai intensivă. Însă când curentul de pornire depăşeşte de 2-2,5-
ori valoarea nominală, se străpunge dioda Zener VD1, care conectează reacţia
negativă la intrarea regulatorului de curent, care preia controlul curentului de
pornire în buclă închisă, comparându-l cu valoarea prescrisă, aplicată la cea de-a
doua intrare. Dacă în procesul de pornire, curentul real depăşeşte valoarea
prescrisă, regulatorul blochează creşterea tensiunii VTA, până când curentul
motorului nu scade sub valoarea prescrisă, ceea ce este necesar în cazul unor
porniri îndelungate ale ventilatoarelor centrifugale, suflantelor sau altor mecanisme
cu momente de inerţie mare. Dependenţa relativă a curentului cu o valoare setată
Ip/In=3, precum şi a vitezei motorului (de culoare albastră) în timpul pornirii sunt
arătate în figura 1.2.19,b. Buclă închisă stabilizează valoarea maximă a curentului
de pornire la valoarea prescrisă IP/IN=3, iar după accelerare, după ce momentul de
inerţie dispare, curentul se micşorează până la valoarea nominală (relativă 1).

Fig. 1.2.19. Schema funcţională de limitare-stabilizare a curentului prescris al

motorului în procesul de pornire lină cu Softstarter şi caracteristicile lui

În afară de micşorarea şi stabilizarea curentului de pornire, Demaroarele

Electronice pot asigura o protecţie complexă, efectivă, rapidă şi integrată a
MA nu numai la scurtcircuit şi suprasarcină, ci şi in alte regimuri de funcţionare
anormală: la dispariţia unei faze, la asimetria tensiunilor de fază, la schimbarea
succesiunii fazelor, la depăşirea timpului de pornire stabilit, la creşterea
temperaturii statorului, la blocarea rotorului şi altele.
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 46
Utilizarea Demaroarelor Electronice cu tiristoare este recomandată pentru
maşini de lucru, care nu necesită o reglare lină a vitezei în regim staţionar, însă au
o pornire grea, datorată momentului relativ mare de inerţie mecanică. Din această
grupă fac parte ventilatoarele şi centrifugele, pompele submersibile cu multe roţi
centrifugale, amestecătoarele de ciment şi mixerele, maşinile de măcinat şi
fărâmiţat, conveierele de transportare a sticlelor (care se pot răsturna la o pornire
bruscă) şi altele. Softstarterele mai sunt recomandate pentru motoare de puteri
mari, alimentate de la reţele săteşti şi montane cu puteri maxime limitate, precum
şi de la generatoare autonome, sau mobile (generatoare eoliene, Diesel –
Generatoare) şi altele.

1.2.5.2 Clasificarea Demaroarelor Electronice industriale

Majoritatea companiilor industriale, care produc aparate şi dispozitive

electronice pentru acţionări electrice, produc, de asemenea, şi Demaroare
Electronice pentru pornirea lină a motoarelor asincrone (tab.1.2). Gama de puteri
a lor este relativ mare – de la 0,37 kW şi până la 1200-1400 kW la tensiune joase -
230-690V. Compania Mitsubishi Electric produce în plus şi Demaroare cu
tiristoare de tensiuni înalte -2300-6600 V cu puteri a 300-9700kW. După
complexitate şi performanţele tehnice realizate, toată această gamă poate fi
împărţită în 3 clase principale de putere şi complexitate diferită :
1) Simplificată, compactă şi de putere mică;
2) Universală, flexibilă şi de putere mijlocie;
3) Avansată, complexă şi de putere mare.
Prima clasă prevede o reglare analogică a tensiunii unei singure faze din trei,
sau a 2 faze ale motorului. Acordarea parametrilor principali în această clasă se
efectuează cu ajutorul a 3 potenţiometre, scoase pe partea frontală, împreună cu
diodele luminiscente de semnalizare. Masa şi gabaritele acestor startere sunt atât
de mici, încât pot fi instalate pe şina standardizată DIN 35mm .
Clasa universală şi de putere mijlocie aste prevăzută, de regulă, cu funcţii
adăugătoare de protecţie a motoarelor şi pentru 2 regimuri de pornire :
• Pornire normală, cu timp de pornire relativ mic (15-30) s, utilizată pentru
mecanisme cu moment de inerţie mic – pompe, compresoare, conveiere de
lungime scurtă, elevatoare, scări rulante, uşi automate şi altele;
• Pornire grea, cu timp de pornire mai mare (30-60s), utilizată pentru
ventilatoare centrifugale, suflante, mori, concasoare, mixere şi altele.
Clasa de puteri medii şi mari este realizată cu tiristoare în toate fazele
motorului, cu microcontroler de comandă digitală, cu funcţii complexe şi avansate
de protecţie, cu posibilităţi lărgite de funcţionare în reţea computerizată, cu
indicator de afişare şi indicare. Unele startere sunt programate pentru o inversare a
motorului prin modificarea succesiunii a 2 faze de intrare, iar altele asigură o
pornire consecutivă lină a mai multor motoare (de exemplu, a unei staţii de
pompare cu 3-6 agregate), cu o reconectare a lor la reţea după pornire.
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 47
În tabelul 1.2 sunt indicate unele firme producătoare, tipul şi diapazonul de
puteri al Demaroarelor, produse de fiecare din ele. Unele dintre aceste tipuri
includ, de asemenea, modificaţii speciale.
Softstartere industriale moderne Tabelul 1.2
Compania Siemens Schneider ABB Danfoss Mitsubishi Lovato
Clasa Electric Electric Electric
Simplă, Sirius Altistart01 PSR MC 1 Solstart
compactă 3RW30 N1,N2 1-11 0,1-11 RVS-AX
1-55kW 0,3-15kW kW kW 4-30kW
Universală 3RW40 Altistart22 PSS MCD- RVX-DX ADX
flexibilă 75-250kW 4-400 kW 7,5- 201 4-90kW 7-132
160kW 7-110kW kW
Avansată 3RW44 Altistart48 PST MCD- RVS-DN ADX
complexă 15-710kW 4-900kW 15- 3000 4-1550kW 160-639
1400kW 7-800kW kW
Tensiune HRVS-DN
înaltă 300-9700kW

1.2.5.3 Demaroare ALTISTART ale companiei Schneider Electric

Clasă simplificată, compactă şi de putere mică este reprezentată în 2 variante

diferite (cu 2 şi 3 potenţiometre de setare analogică) (fig.1.2.20):
1) Altistart (ATS) 01 N1 este elaborată pentru sarcini monofazate (boilere, plite
electrice), pentru pornirea motoarelor monofazate 1x230V, sau trifazate 3x230V,
0,37-5,5kW - prin reglarea lină a tensiunii doar într-o singură fază;
2) Altistart (ATS) 01 N2 - pentru pornirea şi frânarea lină a motoarelor cu
tensiuni 3x380V, şi puteri 0,75-15 kW) prin reglarea lină a tensiunii doar în două
faze ale motorului.

Fig.1.2.20.Clasa inferioară simplă de demaroare ATS 01 N1(a) şi ATS 01 N2 (b)

1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 48
În figura 1.2.21,a sunt arătate conexiunile electrice exterioare ale demarorului
ATS 01 N2 cu alimentare prin întrerupător automat de protecţie Q1 şi cu 2 (sau 3)
conductoare de comandă discretă Start/Stop, iar în figura 1.2.21,b – cu 2
contactoare electromagnetice KM2-KM3 de alimentare/inversare a motorului,
bobinele cărora sunt alimentate de la un transformator monofazat 230/110V şi
comandate prin 3 butoane: S1 - Stop, S2- Start sens Direct, S3 –Start sens Invers.

Fig.1.2.21.Variante posibile de
conexiuni exterioare ale
demaroarelor ATS 01 N2 cu pornire
într-o singură, sau în 2 direcţii de
rotaţie a motorului asincron

Demaroarele Altistart asigură o funcţie necesară BOOST, utilizată pentru

porniri grele, când este necesar un
cuplu mai mare de urnire din loc a
maşinii de lucru (fig.1.2.22). Un
astfel de cuplu este necesar pentru
concasoare, maşini de tocat, sau
frământat, care poate fi obţinut cu
un impuls iniţial scurt de 100-200
ms de 100 % din tensiunea
nominală, după care amplitudinea
poate micşorată chiar sub 40%,
deoarece cuplul de sarcină după
urnire din loc scade, ceea ce
accelerează pornirea.
Fig.1.2.22. Caracteristica specială de pornire grea BOOST a demaroarelor Altistart
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 49
Clasa de complexitate medie Altistart 22 (demarreurs-ralentisseurs) a
obţinut cea mai largă utilizare în practică pentru pornirea şi frânarea următoarelor
maşini de lucru: pompe, ventilatoare, compresoare cu debit constant, centrifuge,
conveiere, benzi transportoare, amestecătoare de beton, mixere cu puteri de la
4kW la 400 kW pentru tensiuni în diapazonul 230-660V (fig.1.2.23). Panoul de
comandă locală al acestor demaroare prevede doar 4 taste şi un display digital.

Fig.1.2.23. Demaroare ATS 22 de pornire şi frânare lină a motoarelor

Toate modificaţiile ATS 22 se execută în clasa de protecţie 10 a motoarelor cu

moment sumar de inerţie relativ mic, care asigură un timp de pornire până la 10s.
Utilizarea Softstarterelor ATS 22 în acest caz asigură un timp de pornire până la
tp≤16s, la curenţi de pornire Ip≤3,5In. Dacă maşinile de lucru ale motoarelor
posedă un moment de inerţie mediu, adică o clasă de pornire 20 (până la 20s),
demarorul ATS 22 trebuie ales din catalog cu 1 modificaţie mai înaltă, faţa de clasa
10 (nominal+1). Pentru maşini cu pornire grea (momente de inerţie mari) şi o clasă
de pornire 30 (până la 30s), trebuie ales un demaror cu 2 modificaţii mai înalte,
faţă de clasa de inerţie 10 (nominal+2).
Demaroarele ATS 22 prevăd modificaţii separate pentru conectarea lor în
conductoarele de linie ale motorului, conectat în Stea, sau Triunghi prin
conexiunile din cutia cu borne W2-U2-V2 și U1-W2 V1-U2, W1-V2 (fig.1.2.24,a),
sau în conductoarele de fază ale motorului, conectat în Triunghi (fig.1.3.24,b). În
ultimul caz este necesar un demaror mai mic, deoarece curentul de fază IF<IL.
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE ELECTRONICII DE PUTERE 50

a)

b)

Fig.1.2.24. Conectarea ATS 22 în conductoarele de linie şi de fază ale motorului

Cea mai performantă clasă de demaroare ATS este clasa ATS 48, care este
prevăzută cu puteri 4-900 kW şi pentru maşini complexe nereglabile în turație.