6.3.

Diacul, tiristorul si triacul

A. Diacul
I
Diacul este
I
un dispozitiv cu
+
0
dou borne (un
U
0
U
dipol)
realizat
_
pentru a produce
pulsuri de curent
necesare
la
Fig. 6.35. Diacul si caracteristica sa static.
amorsarea
unor
dispozitive de comutatie, cum snt tiristoarele si triacele. Momentul la care apar aceste
pulsuri este determinat de atingerea tensiunii de amorsare. Simbolul su, precum si
forma caracteristicii statice snt prezentate n Fig. 6.35. Se observ neliniaritatea si
simetria caracteristicii; astfel, cele dou borne ale diacului, numite anozi, snt perfect
echivalente, fapt reflectat si n simbolul utilizat pentru dispozitiv.
{n plus, caracterstica static a diacului mai prezint o particularitate: exist regiuni
n care panta sa este negativ; aici rezistenta dinamic definit ntr-un punct al
caracteristicii prin rd = dU dI , este negativ. Vom vedea c aceast rezistent
dinamic negativ este elementul cheie n functionarea si utilizarea sa.
{n primul cadran, caracteristica static a
I
diacului (Fig. 6.36) este de tipul celei studiate
cnd am nceput abordarea dispozitivelor cu
rezistent dinamic negativ (Fig. 6.2). La
amorsare
cresterea de la 0 a tensiunii sursei de
blocare
alimentare, dispozitivul este, deci, blocat, pn I H
cnd tensiunea pe el ajunge aproximativ la
U
0
valoarea "de ntoarcere" a caracteristicii, cnd
U REZ
U BO
are loc comutatia n starea de conductie
Fig. 6.36. Salturile de amorsare si
(amorsarea diacului). Pentru diac, aceast
blocare evidentiate n cadranul I al
valoare "de ntoarcere" a caracteristicii poart
caracteristicii diacului.
numele de tensiune de amorsare sau de
aprindere (breakover voltage n limba
englez), U BO ; este, de fapt, corespondenta tensiunii de pic de la caracteristica de
intrare a tranzistoarelor unijonctiune. Cele mai utilizate valori pentru tensiunea de
amorsare snt ntre 30 si 40 V, fiind alese astfel datorit aplicatiei sale tipice, n circuite
alimentate la 220 Vef.

Dup amorsare, tensiunea pe diac rmne practic

constant si valoarea ei este numit tensiune rezidual,
U REZ ; ea este cu U = U BO U REZ mai mic dect

+E
anod
R

cea de amorsare; aceast diferent, cu valoarea tipic

de 5 V, este numit tensiune dinamic de amorsare
(dynamic breakover voltage).
Pentru ca diacul s
catod
I
rmn n conductie este necesar ca valoarea curentului
C
s nu coboare sub curentul de mentinere I H ; acesta
este echivalentul curentului de vale de la TUJ.
Aplicatia tipic a diacului este generarea unor
Fig. 6.37. Utilizarea diacului pentru pulsuri de curent pentru comanda tiristoarelor si triacelor,
comanda tiristorului.
ntr-o schem similar unui oscilator de relaxare. De exemplu n Fig. 6.37 pu

poarta

tiristor

B. Tiristorul
Numit si diod controlat (n limba
A
anod
englez se foloseste frecvent prescurtarea
SCR - Silicon Controlled Rectifier), tiristorul
poarta G
I AK
este un dispozitiv cu trei borne (Fig. 6.38). El
IG
K
poate s permit trecerea unor curenti foarte
catod
mari (de la amperi la sute de amperi, dup
tipul constructiv) ntr-un singur sens: de la
anod la catod. Intrarea n conductie este
comandat prin injectarea n poart (gate n
Fig. 6.38. Tiristorul.
lb. englez) a unui curent mult mai mic dect
cel comandat.
Avnd un terminal n plus, poarta, ne asteptm ca forma caracteristicii statice
ntre anod si catod s depind de curentul de poart. La o valoarea nul a curentului
de poart caracteristica anod-catod este una cu rezistent dinamic negativ (Fig. 6.39).
Deosebirile de cele ntlnite la TUJ si diac snt numai cantitative: tensiunea de amorsare
este foarte mare (peste 400 de volti la tiristorul cu care lucrati) iar tensiunea rezidual
este foarte mic (aproximativ 1 V).
Tensiunea de amorsare are intentionat valori mari pentru a nu putea fi depsit
accidental de tensiunile din circuitele cu care se lucreaz. Astfel, fr curent de poart,
tiristorul nu poate fi amorsat si el este echivalent ntre anod si catod cu un circuit
ntrerupt.

IAK

IG =9 mA
I G =9.5 mA
0

IG =0

UAK

Fig. 6.39. Caracteristica static anodcatod a tiristorului.

Amorsarea tiristorului trebuie s fie fcut numai

la comanda n poart. Din figur se observ cum
cresterea curentului de poart micsoreaz
valoarea tensiunii de amorsare. La o valoare a
curentului de poart suficient de mare,
caracteristica anod catod este identic practic cu
aceea a unei diode, fr s se mai vad portiunea

de "ntoarcere". {n aplicatiile practice curentul de poart nu se modific gradual. El este

mentinut nul dac nu vrem s amorsm tiristorul (ca n Fig. 6.40 a), iar n momentul n
care am decis s-l trecem n conductie, curentul de poart este adus brusc la o valoare
care s determine amorsarea sigur( desenul b al figurii). Din circuit deschis, tiristorul
devine brusc diod si curentul ncepe s circule.
{ntreuperea ulterioar a curentului de poart, desi produce revenirea tensiunii de
amorsare la o valoare foarte mare (Fig. 6.40 c), nu poate bloca tiristorul deoarece nu
afecteaz caracteristica n zona n care se gseste acum punctul de functionare. Singura
posibilitate de blocare este coborrea curentului anod-catod la valori sub curentul
minim de mentinere.
{n concluzie,
tiristorul poate fi amorsat prin cresterea curentului de poart dar nu se mai bloccheaz la
revenirea la zero a curentului de poart.

Blocarea tiristorului nu mai poate fi realizat dect prin aducerea la zero a curentului
anod-catod, tocmai curentul comandat, care este de valoare mare.

Din acest motiv, functionarea sa nu este echivalent cu aceea a unui releu

electromagnetic (ntreruptor mecanic controlat de bobina unui electromagnet) si el nu
este utilizat, dect foarte rar, n circuitele de curent continuu.

dreapta de sarcina

IAK

IAK

IAK

UAK

tiristorul este blocat

tensiunea este insuficienta
pentru amorsare

a)

dreapta de sarcina

dreapta de sarcina

UAK
disparitia curentului de poarta
aparitia unui curent in poarta
coboara tensiunea de amorsare
readuce forma initiala a
punctul de functionare este obligat caracteristicii dar punctul de
sa sara in punctul M (amorsare)
functionare ramine in M
(tiristorul ramine amorsat)
UAK

b)

c)

Fig. 6.40. Amorsarea tiristorului prin cresterea curentului de poarta.

{n cazul regimului sinusoidal, ns, curentii trec automat prin valoarea nul de
dou ori ntr-o perioad.. Tiristorului i se spune (printr-un puls de curent n poart) cnd

s se amorseze iar el se blocheaz singur la coborrea curentului anod-catod la valoarea

zero.

C. Triacul
Triacul, care are simbolul din Fig. 6.41,
este un dispozitiv cu trei terminale, care are o
functionare similar cu aceea a tiristorului.
Deosebirea este c
triacul conduce n ambele sensuri;

A 2 anod
G
poarta

A 1 anod

din acest motiv se mai numeste si tiristor

bilateral (de unde si codificarea TB a
productorului romn IPRS). Astfel, bornele
Fig. 6.41. Triacul.
ntre care circul curentul comandat, de valori
mari, se numesc amndou anozi (n literatura
de limb englez se numesc simplu main terminals, terminale principale).
C si la tiristor, intrarea n conductie este comandat prin curentul de poart. De
data aceasta, trebuie s lum n
consideratie relatia ntre sensul
curentului de poart si al celui
comandat.
Pentru
aceasta,
se
definesc, ca n Fig. 6.42, patru
cadrane de functionare. Triacul poate fi amorsat n oricare din acestea, dar sensibilitatea (valorea necesar
Situatia optim (curenti de comand
mai mici) se obtine atunci cnd
curentul de poart si curentul
comanadat au ntodeuana acelasi
sens (cadranele I si III); functionarea
n cadranul IV este bine s fie evitat.
Aceasta nseamn c, dac pulsurile
snt produse cu o singur polaritate,
curentul trebuie s fie absorbit din
poart.

Fig. 6.42. Definirea cadranelor pentru comanda

triacului.

D. Variatoare de putere
Exist multe situatii practice cnd trebuie s modificm puterea pe o sarcin
alimentat la tensiune alternativ (nclzirea cuptoarelor, variatia puterii unui motor
electric, controlul luminii emise de un bec cu incandescent, etc.). Solutia utilizrii unui

transformator reglabil (variac) este neeconomic datorit pretului mare al acestui

dispozitiv. Intercalarea n serie cu sarcina a unei rezistente reglabile de putere (reostat)
aduce, n plus, si dezavantajul disiprii unei cantitti importante de energie. Existent
tiristoarelor si triacelor face posibil realizarea unor variatoare de putere care
functioneaz n curent alternativ si care elimin dezavantajele aminitite mai sus.
Disipatia de putere pe elementul de control este mult redus: n stare blocat curentul
este prcatic nul iar n stare de conductie tensiunea rezidual are valori mici (1 - 2 V).
Exist dou moduri complet diferite n care pot functiona variatoarele de putere.
{n cazul celor cu und plin (stating switches) triacul conduce un numr ntreg de
semiperioade si apoi este mentinut blocat un alt numr de semiperioade; prin
modificarea raportului celor dou numere,este controlat puterea medie pe sarcin
Principiul acestui mod de control este reprezentat n Fig. 6.43 a). Dezavantajul su este
viteza mic de modificare a puterii medii pe sarcin. {n figura anterioar, amorsarea
triacului este fcut sincron cu reteaua, la nceputul fiecrei semialternante, dar n
circuitele economice, de puteri mici, poate fi fcut si asincron.
Al doilea mod de functionare se bazeaz pe amorsarea triacului pe fiecare
semialternant, dar cu ntrziere diferit, ca n Fig. 6.43 b).
{n functionare cu und tiat (sau cu control n faz), prin rezistenta de sarcin trece
numai o "portie" din semilaternanta curentului. Lungimea portiei este controlat prin
momentul amorsrii.
Momentul amorsrii este caracterizat, asa cum se vede n figur, de unghiul de
ntrziere. Atfel, unghiul de conductie poate fi modificat de la zero (putere nul pe
sarcin) pn la aproape 180o (aproximativ puterea maxim disponibil). Viteza cu care
se poate controla acum puterea medie este mai mare dar curentul prin sarcin sufer
acum salturi rapide care produc perturbatii electromagnetice.

IAK

tensiune
de intrare

0
t

curentul
de poarta

curentul
prin sarcina

unghi de intirziere
unghi de conductie

IAK

0
0

180

360

(grade)

Fig. 6.4. Controlul puterii cu und plin (a) si cu und tiat (b).
Ambele moduri de functionare pot fi aplicate consumatorilor care accept salturi
bruste ale tensiunii aplicate (becuri, rezistente de nclzire) dar nu si celor pentru care
variatia sinusoidal este obligatorie (de exemplu, primarul transformatorului de
alimentare al unui aparat de radio).

Principala problem care trebuie

rezolvat este producerea pulsurilor de
amorsare la o ntrziere controlat fat de
trecerea prin zero a tensiunii retelei. De
fapt, nu trebuie s modificm ungiul de
conductie chiar pe ntreg domeniul 0 180o, deoarece, asa cum se vede n Fig.
6.44, la un unghi de conductie 30o puterea
pe sarcin este abia 3 % din cea maxim,
pe cnd la unghiul de 150o ea a ajuns deja
la 97 %.
Cea mai simpl si comun cale de
producere a pulsurilor de amorsare este
prin utilizarea unui oscilator de relaxare
cu becuri cu neon tranzistoare unijonctiune
sau diace. {ncrcarea condensatorului se
face de la o tensiune sincron cu reteaua Fig. 6.44. Dependenta de unghiul de
iar ntrzierea cu care se atinge pragul de conductie a tensiunii de pic (PEAK
amorsare
depinde
de
capacitatea VOLTAGE), tensiunii efective (RMS) si
condensatorului si rezistenta prin care se tensiunii medii (AVG), toate normalizate la
ncarc.
valoarea de 220 V. Este reprezentat, de
Un circuit tipic este cel din Fig. 6.45. asemenea, puterea (POWER) normalizat
Valoarea aleas pentru condensatorul C2
la valoarea sa maxim).
trebuie s fie suficient de mare pentru ca
pulsul de curent s amorseze cu sigurant triacul. {n general, o capacitate de 47 nF 100 nF este suficient pentru aceasta.
Efectul rezistentei R 1+ R2 asupra momentului amorsrii are loc prin dou prin
dou mecanisme. {n primul rnd, gruparea rezistent - condensator poate fi privit ca un
divizor
pentru
semnale
bec cu
sinusoidale. Cresterea valorii
incandescenta
rezistentei produce micsorarea
L
0.2 mH
amplitudinii si valoarea de
amorsare este atins mai trziu;
n
consecint,
unghiul
de
R1
3.3 k
conductie scade, asa cum se
R3
vede n Fig. 6.46 a). De
100
220 V
exemplu, la o valoare a
R2
500 k
50 Hz
rezistentei de
350 k,
C1
A2
C3
~ 100 nF
amplitudinea n punctul M este
G
100 nF
de 28 V si valoarea de amorsare
M
A1
de 32 V nu mai este atins,
C2
100 nF
unghiul de conductie devenind
zero. Dac acesta ar fi singurul
mecanism de actiune, nu s-ar
Fig. 6.45. Variator de putere.

putea obtine unghiuri de ntrziere mai mari de 90o si unghiul de conductie nu ar putea
ajunge n intervalul 0 - 90 o.
{n al doilea rnd, gruparea RC produce o defazare napoi a tensiunii sinusoidale,
ca n Fig. 6.46 b). De exemplu, la R1 + R2 = 32 k , defazajul este de 45o; la ntrzierea
produs de primul mecanism se adaug, deci, si acest unghi.
momentul amorsarii
unghi de conductie

momentul amorsarii
unghi de conductie

potentialul in M

potentialul in M
tensiunea
de amorsare
a diacului

tensiunea
de amorsare
a diacului
0

180

360
(grade)

180

potentialul in M

potentialul in M
tensiunea
de amorsare
a diacului

0
180

360
(grade)

0
180

0
tensiunea
retelei

a)

(grade)

momentul amorsarii
unghi de conductie

momentul amorsarii
unghi de conductie

tensiunea
de amorsare
a diacului

360

b)

Fig. 6.46. Efectul rezistentei asupra momentului amorsrii: prin modificarea

amplitudinii (a) si prin defazare (b).

360

(grade)

bec cu
incandescenta
L
0.2 mH

bec cu
incandescenta
L
0.2 mH
R1
220 V
50 Hz

R2
C1
100 nF

R1

3.3 k
R3
100
500 k
A2
R4 15 k

M
C2

G
A1
C4

C3
100 nF

220 V
50 Hz

3.3 k

R4
15 k

R3
100
R2

C1
100 nF

500 k
A2

D2
D1

100 nF

C2

G
A1

100 nF

b)

a)

Fig. 6.47. Variatoare de putere fr histerezis.

Analiza anterioar a luat n considerare o form de und sinusoidal, dar
amorsarea diacului face ca potentialul nodului M s nu evoleze sinusoidal; n plus, la
amorsarea triacului, tensiunea ntre anozii si scade practic la zero si nici tensiunea la
captul rezistentei R1 nu este sinusoidal. {n consecinta, lucrurile sunt mai complicate,
aprnd un fenomen de histerezis la mofificare valorii rezistentei: cu triacul blocat, la
scderea rezistentei, se obtin dintr-o dat unghiuri de conductie mari, urmnd ca numai
la cresterea ulterioar a rezistentei s ajungem la unghiuri de conductie mici. Diminuarea
histerezisului se poate face modificnd reteaua de defazare, ca n Fig. 6.47 a) sau b).
{n sfrsit, s ne ocupm de celelalte elemente care apar n schemele variatoarelor.
Inductanta L1 si condensatorul C1 formeaz un filtru de deparazitare care mpiedic
perturbatiile produse de variatia brusc a curentului s ajung n reteaua de alimentare
si s afecteze functionarea altor consumatori (fr acest filtru, un aparat de radio pe
unde medii nu ar putea fi utilizat n apropierea variatorului).
Dac tensiunea la bornele A1 si A2 ale triacului variaz prea repede, triacul se
poate amorsa fr s fie comandat n poart (autoamorsare prin efect dU dt ).
Micsorarea acestei viteze de variatie se face cu gruparea serie R3 - C3 , numit snubber
n limba englez.
Circuitele de comand discutate au avantajul c functioneaz alimentate direct de
la retea si nu complic aparatul cu alimentatoare suplimentare (transformatoare,
redresoare, filtre...). {n cazul n care se urmreste realizarea unui sistem mai performant
(ca, de exemplu, termostatarea unei incinte) sau sursele de alimentare cu tensiune
continu sunt oricum utilizate, controlul amorsrii tiristoarelor sau triacelor poate fi
efectuat cu circuite integrate specializate. Acestea permit controlul electronic al
unghiului de deschidere prin intermediul unei tensiuni electrice. Astfel, circuitul A145,
produs de IPRS, controleaz unghiul de conductie ntre 0 si 178o cnd tensiunea sa de
comand evolueaz ntre 0 si 8 V, dependenta fiind liniar.

C3
100 nF