FILTRE ACTIVE DE PUTERE

Cuprins
Filtre active de putere ............................................................................................................................. 3
1. Introducere ................................................................................................................................. 3
2. Clasificarea filtrelor active de putere .......................................................................................... 4
2.1 Clasificarea pe scop / obiective ................................................................................................. 4
2.2 Clasificarea conform configurației sistemului........................................................................... 4
2.3 Clasificare în funcție de convertorul utilizat ............................................................................. 7
2.4 Clasificarea bazată pe topologia circuitelor .............................................................................. 9
2.5 Clasificare pe baza sistemului de alimentare .......................................................................... 10
3. Tehnici de estimare a semnalelor de referință ......................................................................... 12
3.1 Abordarea în domeniul frecvențelor ................................................................................ 12
3.2 Abordarea în domeniul timpului ....................................................................................... 13
4. Tehnici de control ..................................................................................................................... 14
4.1 Controlul liniar .................................................................................................................. 14
4.2 Controlul histerezis ........................................................................................................... 14
5. Concluzii .................................................................................................................................... 15

Figură 1 Filtru activ Shunt. ..................................................................................................................... 4

Figură 2 Filtru activ serie. ....................................................................................................................... 5
Figură 3 Combinație între filtru activ Shunt și filtru pasiv Shunt. .......................................................... 6
Figură 4 Combinație între filtru activ serie și filtru pasiv Shunt. ............................................................ 6
Figură 5 Filtru activ contectat în serire cu filtru pasiv Shunt. ................................................................. 6
Figură 6 Filtru activ tip sursă de curent. ................................................................................................. 8
Figură 7 Filtru activ tip sursă de tensiune. .............................................................................................. 8
Figură 8 Topologia Full-Bridge a filtrului activ cu o singură fază bazată pe VSC................................. 9
Figură 9 Topologie Full-Bridge a filtrelor active trifazate bazate pe VSC ............................................. 9
Figură 10 Filtru activ Shunt cu două fire cu invertor de curent ............................................................ 10
Figură 11 Capacitorul de mijloc cu filtru activ Shunt cu patru fire ...................................................... 11
Figură 12 Filtru activ Shunt cu patru poli și patru fire.......................................................................... 11
Figură 13 Subdiviziunea în funcție de tehnica de estimare................................................................... 12
Figură 14 Diagrama bloc și forma de undă a tehnicii de control liniar. ................................................ 14
Figură 15 Diagrama bloc și forma de undă a tehnicii de control histerezis. ......................................... 15
 Filtre active de putere
1. Introducere

În ultimii ani, a existat un interes considerabil în dezvoltarea și aplicarea de filtre active din
cauza preocupărilor din ce în ce mai mari legate de calitatea energiei, atât la nivel de distribuție,
cât și la nivelul consumatorilor, precum și necesitatea de a controla puterea reactivă și
stabilitatea tensiunii la nivelurile de transmisie. Abordările existente sunt clasificate și evaluate
astfel încât să ofere un cadru de referință atât pentru cercetătorii din acest domeniu, cât și pentru
generatorii, furnizorii și consumatorii de energie electrică care sunt sau pot fi preocupați de
problemele legate de calitatea energiei și intenționează să instaleze filtre active pentru seturile
lor specifice de probleme.
Termenul de filtru activ este unul generic și se aplică unui grup de circuite electronice
de putere care încorporează dispozitive de comutare a energiei și elemente de circuite pasive
de stocare a energiei, cum ar fi inductori și condensatori. Funcțiile acestor circuite variază în
funcție de aplicații. Acestea sunt utilizate în general pentru controlul armonicilor de curent în
rețelele de alimentare la nivelul distribuției de joasă până la medie tensiune sau pentru
compensarea de puterea reactivă și /sau tensiunea de control la nivelul distribuției de înaltă
tensiune. Aceste funcții pot fi combinate într-un singur circuit sau în filtre active separate.
Filtrele active de putere, în termeni simpli, generează și injectează armonici egale, dar
opuse celor create de sarcini neliniare, anularea curentului de distorsiune și, prin urmare,
îmbunătățirea calității energiei electrice a sistemului de alimentare. Principiile filtrelor active
de putere au fost propuse în anii 1970. Cu toate acestea, nu a existat nici un avans în filtrele
active de putere dincolo de o etapă de testare în laborator, deoarece tehnologia dispozitivelor a
fost prea slabă pentru a pune în practică principiul compensării. Dezvoltarea procesoarelor de
semnal digitale foarte rapide (DSP), împreună cu progresele remarcabile ale dispozitivelor
semiconductoare de putere, cum ar fi tranzistoarele bipolare cu izolație (IGBT) și tranzistorul
de putere, face posibilă depășirea acestor probleme și realizarea filtrelor active de putere
practice.
 2. Clasificarea filtrelor active de putere

Pe măsură ce tehnologia electronică de putere este dezvoltată pe scară largă și dispozitivele

de comutare rapide, cum ar fi IGBT și MOSFET sunt adesea folosite în atât de multe aplicații
de conducere la injectarea armonicilor în sistemul de distribuție. Prin utilizarea acestor
dispozitive de comutare rapide, cercetătorii au propus diferite tipuri de filtre de putere activă.
Clasificarea filtrelor active poate fi făcută din diferite puncte de vedere.

2.1 Clasificarea pe scop / obiective

Există în principiu două tipuri de filtre bazate pe obiective (care sunt responsabile pentru
instalarea de filtre active):

- Instalat de consumatorii individuali în propria lor casă sau industrie pentru a identifica
sarcinile care generează armonici. Scopul principal al acestor filtre este de a compensa
armonicile de curent.
- Instalat de utilități de alimentare cu energie electrică în substații sau în apropierea
substațiilor. Scopul principal al acestor filtre este de a compensa armonicile de tensiune
și dezechilibrele de tensiune în întregul sistem de distribuție a energiei electrice.

2.2 Clasificarea conform configurației sistemului

2.2.1 Filtru activ Shunt

Sunt denumite filtre active paralel echipamentele conectate în paralel cu sursa de

alimentare şi dimensionate numai pentru curenţii armonici absorbiţi de sarcina (sarcinile)
neliniară. În figura 1 este prezentată configurația de sistem independentă a filtrului activ Shunt.
Aceasta este configurația cea mai fundamentală a filtrelor active. Acestea absorb curentul de
sarcină poluat din sistemul de alimentare și apoi curenții compensați vor fi generați de niște
controlori și vor fi injectați înapoi în sistem pentru a anula armonicile pe partea ac a unui tiristor
redresor de uz general cu inductor de legătură dc sau un redresor PWM cu un condensator de
legătură dc.

Figură 1 Filtru activ Shunt.

 2.2.2 Filtru activ serie

Acest tip de filtru conectat în serie în reţelele de distribuţie, asigură compensarea atât a
armonicilor de curent electric generate de sarcină cât şi tensiunea deformată care există în mod
obişnuit în reţeaua electrică de alimentare. Această soluţie este asemănătoare din punct de
vedere tehnic cu un filtru de reţea şi trebuie dimensionat pentru întreaga sarcină.
În figura 2 este prezentată configurația filtrului activ serie de sine stătătoare. Acestea sunt
conectate în serie printr-un transformator astfel încât să poată fi aplicat la redresoare cu diode
de capacitate mare cu un condensator DC-link.

Figură 2 Filtru activ serie.

2.2.3 Filtre hibride

Această soluţie, combină un filtru activ cu unul pasiv, poate fi întâlnită atât la filtrul
paralel cât şi la cel serie. În unele cazuri este soluţia cea mai eficientă din punct de vedere
economic. Filtrul pasiv realizează filtrarea armonicilor principale (de exemplu, armonica de
rang 5), iar filtrul activ, determinat de exactitatea şi dinamica sa, asigură filtrarea celorlalte
armonici.
În figurile 3-5 sunt prezentate trei tipuri de filtre hibride pentru a reduce costurile inițiale și
pentru a îmbunătăți eficiența. Filtrele pasive Shunt constau din filtre LC cu filtru de trecere
superioară. Combinația dintre filtrul activ Shunt și filtrele pasive a fost deja aplicată la
compensarea cicloconvertoarelor evaluate în mare măsură.
Combinația prezentată în figurile 4 și 5 va fi practic aplicată în viitor pentru compensarea și
izolarea armonică între și pentru reglarea tensiunii și a dezechilibrelor.
Comparația dintre diferitele filtre hibride este prezentată în tabelul 1.
Figură 3 Combinație între filtru activ Shunt și filtru pasiv Shunt.

Figură 4 Combinație între filtru activ serie și filtru pasiv Shunt.

Figură 5 Filtru activ contectat în serire cu filtru pasiv Shunt.

 Tabel 1 Comparație a diferitelor filtre hibride.
Configurația sistemului
Circuit de putere al
filtrului activ de putere
Funcția filtrului activ de
putere
Avantaje particulare
ale configurației
Probleme particulare a
configurației
Filtru activ Shunt și filtru Filtru activ serie și filtru
pasiv Shunt pasiv Shunt
Invertor PWM alimentat Invertor PWM
cu tensiune cu bucla alimentat cu tensiune
minoră de curent fără bucla minoră de
curent
Compensare armonică Izolarea armonică și
amortizare armonică
Filtrele active Shunt Filtrele pasive Shunt
sunt aplicabile și putere sunt aplicabile și nu
reactivă poate fi există curent armonic
controlată care trece prin filtrul
activ de putere
Distribuițoa Foarte dificil de
compensației în protejat filtrul activ de
domeniul frecvenței putere împotriva
între filtrul de putere supracurnetului și fără
activă și filtrul pasiv control al puterii
reactive
Filtru activ serie
contectat in serie cu
filtru activ Shunt
Invertor PWM
alimentat cu tensiune
cu sau fără bucla
minoră de curent
Amortizare armonică
și compensare
armonică
Filtrele pasive Shunt
sunt aplicabile și
protecție ușoară a
filtrului activ de
putere
Nici o compensare a
puterii reactive

2.3 Clasificare în funcție de convertorul utilizat

În principiu există două tipuri de convertoare pentru realizarea filtrelor active de putere:
- Invertor de tensiune: la acest tip de filtru, sursa de curent continuu a convertizorului
constă dintr-un condensator care rezistă schimbărilor bruște de tensiune.
- Invertor de curent: la acest tip de filtru, sursa de curent continuu constă dintr-un
inductor care rezistă schimbărilor bruște de curent.
Alegerea între aceste două tipuri depinde de sursa de denaturare la magistrala specificată,
costul echipamentelor și cantitatea de corecție dorită. În ambele cazuri, sursa de curent
continuu joacă un rol esențial ca element energetic, dar nu are nevoie de o sursă de alimentare
separată, deoarece primește puterea de la sistemul de alimentare cu curent alternativ prin
acțiunea de comutare.
În figura 6 este prezentat un filtru activ Shunt utilizând un invertor PWM de curent
sau un invertor de curent în punte. Acesta reacționează ca o sursă de curent non-sinusoidal
pentru a echilibra cerința de curent armonic a încărcăturilor poluante. O diodă serie este
utilizată pentru tensiunea de blocare inversă. Ele sunt destul de fiabile, dar pierderile sunt mai
mari și necesită condensatori de mare putere.
 Figură 6 Filtru activ tip sursă de curent.
Celelalte tipuri de convertizaore utilizate în filtrele active Shunt sunt invertoarele de tensiune,
care este prezentat în figura 7. Are tensiune pe magistrala DC cu condesator DC mare. Este
folosit pe scară largă datorită avantajelor față de invertorul de curent, cum mai ieftin și mai
extinsă la versiuni pe mai multe niveluri, la îmbunătățirea calității puterii cu o frecvență de
comutare redusă. Acest tip de filtru este mai popular în aplicațiile bazate pe UPS.

Figură 7 Filtru activ tip sursă de tensiune.

 2.4 Clasificarea bazată pe topologia circuitelor

Filtrele active de putere Shunt se pot clasificia și în funcție de topologia adoptată, și anume,
Half-bridge, full-bridge și H-bridge.

Figură 8 Topologia Full-Bridge a filtrului activ cu o singură fază bazată pe VSC

Figură 9 Topologie Full-Bridge a filtrelor active trifazate bazate pe VSC

 2.5 Clasificare pe baza sistemului de alimentare

Există multe cu sarcini neliniare conectate la o singură fază, iar unele sarcini neliniare
trifazate sunt fără neutru, cum ar fi acționările de viteză reglabilă. Există unele sarcini
monofazate pe sistemul distribuiție. Prin urmare, filtrele active shunt sunt clasificate ca sisteme
monofazate (două fire) și trei faze (trei fire și patru fire).
Filtre active de putere cu două fire: Filtrele active cu două fire sunt utilizate în toate cele trei
moduri, cum ar fi sistemul de serie, shunt și unificat. Ambele configurații de convertoare PWM
de la sursele de curent și de la sursa de tensiune PWM sunt utilizate pentru a forma un circuit
filtrant activ cu două fire. În figura 10 este prezintată configurația cu două fire a filtrului activ
shunt cu sursă de curent în punte, folosind inductorul ca element de stocare. În același mod se
poate proiecta pentru serii și combinații de serii și shunt cu invertor de tensiune, precum și cu
invertor de curent.

Figură 10 Filtru activ Shunt cu două fire cu invertor de curent

Filtre active cu trei fire: Sarcini precum acționari de viteză reglabilă, convertoare de putere și
sarcini neliniare trifazate sunt încorporate în acest tip de filtru activ de putere. O mulțime de
cercetări se desfășoară în sistemele cu trei fire în ultima vreme. Toate configurațiile arătate în
figurele 1-6, cum ar fi filtrele de tensiune AF, filtrele de curent AF, serie, Shunt și filtrele
hibride sunt dezvoltate în sistemul cu trei fire.
Filtrele active Shunt sunt, de asemenea, proiectate cu trei faze monofazate cu
transformatoare de izolație. Filtrele serie și Shunt sunt utilizate pentru aparatele de climatizare
unificate de calitatea utilizate în filtrele universale și, de asemenea, în sistemele de energe
eoliană.
Filtre active cu patru fire: Consumatorii casnici folosesc un număr mare de sarcini monofazate
care sunt conectate la una din cele trei faze cu neutru, astfel încât curentul neutru excesiv va
curge și ar provoca o pierdere de sarcină reactivă și dezechilibru în sistem. Pentru a depăși
aceste probleme, sunt dezvoltate filtre active cu patru fire. Acestea sunt clasificate ca un mijloc
de condensare cu patru fire, patru poli cu patru fire și filtru activ shunt cu trei punți cu patru
fire. Figura 11 prezintă configurația cu patru fire a mijlocului de condensator, utilizată pentru
evaluări mai mici, iar aici întregul curent neutru curge prin condensatoarele magistralei DC. În
figura 12 este prezentată configurația comutatoatoarelor cu patru poli în care polul al patrulea
este utilizat pentru stabilizarea neutrului.

Figură 11 Capacitorul de mijloc cu filtru activ Shunt cu patru fire

Figură 12 Filtru activ Shunt cu patru poli și patru fire

 3. Tehnici de estimare a semnalelor de referință

Una dintre cele mai discutate părți software (în cazul implementării DSP) a unui filtru activ
este metoda de detecție armonică. Pe scurt, aceasta reprezintă partea care are capacitatea de a
determina atribute specifice de semnal de la un semnal de intrare (care poate fi tensiune, curent
sau ambele) prin utilizarea unui algoritm matematic special. Au apărut diferiți algoritmi pentru
detectarea armonică, care a dus la o mare dezbatere științifică despre direcția pe care trebuie
pus accentul, acuratețea detectării, viteza, stabilitatea filtrului, implementare ușoară și ieftină,
etc. Clasificarea acestor metode poate fi făcut în raport cu domeniul în care este dezvoltat
modelul matematic.
Astfel, sunt descrise două direcții majore, domeniul timpului și metodele domeniului de
frecvență.

Figură 13 Subdiviziunea în funcție de tehnica de estimare.

3.1 Abordarea în domeniul frecvențelor

Estimarea semnalului de referință în domeniul frecvenței este adecvată atât pentru sistemele
monofazate cât și pentru cele trifazice. Ele au derivat în principal din principiul analizei Fourier
după cum urmează. În principiu, transformata Fourier (transformata Fourier convențională sau
rapidă (FFT)) se aplică semnalului de tensiune / curent captat.
Componentele armonice ale semnalului de tensiune / curent captat, sunt mai întâi separate prin
eliminarea componenentei fundamentale. Apoi se aplică o transformare Fourier inversă pentru
a estima compensația semnalului de referință în domeniul timpului.
Principalul dezavantaj al acestei tehnici este întârzierea în eșantionarea variabilelor de sistem
și calculul coeficenților Fourier. Acest lucru face imposibilă aplicarea în timp real cu sarcini
variabile în mod dinamic. Prin urmare, această tehnică este potrivită numai pentru sarcini
variabile lente. Pentru a face calculul mult mai rapid, s-au propus și s-au practicat câteva
modificări mai târziu. În această modificare, se calculează numai componenta fundamentală a
curentului și se utilizează pentru a separa semnalul armonic total de forma de undă a curentului
de sarcină eșantionat.

3.2 Abordarea în domeniul timpului

Abordarea în domeniul timpului este bazată pe estimarea instantanee a semnalului de

referință sub forma fiecarui semnal de tensiuni sau curent de la semnalele de tensiune și
curent de poluare armonică și distorsionate. Această abordare este aplicată atât pentru
sistemele monofazate, cât și pentru cele trifazate, cu excepția teoremei de detectare sincronă
și a teoremei cadrului de referință sincronă, care poate fi adoptată numai pentru sistemele
trifazate.
Pe scurt, există trei metode de detectare armonică, care sunt propuse in domeniul timpului
pentru filtrele active shunt: detectarea curentului de sarcină, detectarea curentului de
alimentare și detectarea tensiunii.
 4. Tehnici de control

Scopul controlului filtrelor active de putere este de a genera semnale adecvate pentru
tranzistoarele de comutare pe baza semnalelor de referință de compensare estimate.
Performanța unui filtru activ de putere este afectată semnificativ de alegerea tehinici de
control. Prin urmare, alegerea și implementarea tehnicii de control este foarte importantă
pentru realizarea unei performanțe satisfăcatoare a unui filtru activ de putere. Există o
varietate de tehnici de control, cu ar fi controlul liniar, controlul digital al vibrațiilor,
contorlul histerezis etc., pentru aplicațiile cu filtre active de putere. Vor fi prezentate pe scurt
tehnicile de control considerate și caracteristicile lor de bază.
4.1 Controlul liniar

Controlul liniar al filtrelor active de putere se realizează prin utilizarea unui sistem de
reacție negativă, așa cum se arată în figura 14 (a).
În această schemă de control, semnalul de compensare a curentului 𝑖𝑓 sau tensiunea 𝑣𝑓 este
comparat cu referința estimată 𝑖𝑓𝑟𝑒𝑓 sau 𝑣𝑓𝑟𝑒𝑓 prin amplificatorul de eroare compensat pentru
a produce semnalul de control.

Figură 14 Diagrama bloc și forma de undă a tehnicii de control liniar.

Semnalul de control rezultat este apoi comparat cu un semnal dintelui de fierăstrău printr-
un controler de modulare a lățimii pulsului (PWM) pentru a genera semnale adecvate de
conectare pentru tranzistorul de comutare. Frecvența semnalului dintelui dințat repetitiv
stabilește frecvența de comutare. Această frecvență este menținută constantă în tehnica de
control liniar. După cum se arată în figura 14 (b), semnalul de intrare este setat înalt atunci când
semnalul de comandă are o valoare numerică mai mare decât semnalul dintelui de ferăstrău și
viceversa. În general, criteriul de stabilitate Nyquist și graficele Bode sunt folosite pentru a
determina compensația corespunzătoare în buclă de feedback pentru starea de echilibru dorită
și răspunsuri tranzitorii. Cu circuit analogic PWM, răspunsul este rapid și implementarea sa
este simplă. Cu toate acestea, datorită problemei inerente a circuitelor analogice, tehnica de
control liniar are o performanță de compensare armonică nesatisfăcătoare. Acest lucru se
datorează în principal limitării lățimii de bandă realizabile a amplificatorului de eroare
compensat.
4.2 Controlul histerezis

Controlul filtrelor active de putere poate fi realizat prin tehnica de control histerezis.
Aceasta impune un control instantaneu de tip bang-bang care forțează și semnalul de
compensare a curentului 𝑖𝑓 sau tensiune 𝑣𝑓 pentru a urmări semnalul de referință estimat 𝑖𝑓𝑟𝑒𝑓
sau 𝑣𝑓𝑟𝑒𝑓 într-o anumită bandă de toleranță. Această schemă de control este prezentată intr-o
diagramă bloc în figura 15. În această schemă de control, este proiectată și impusă o abatere de
semnal (H) și impusă asupra 𝑖𝑓𝑟𝑒𝑓 sau 𝑣𝑓𝑟𝑒𝑓 pentru a forma limitele superioare și inferioare ale
unei banda de histerezis. Valoarea 𝑖𝑓 sau 𝑣𝑓 este apoi măsurată și comparată cu 𝑖𝑓𝑟𝑒𝑓 sau 𝑣𝑓𝑟𝑒𝑓 ;
eroarea rezultată este supusă unui controler de histerezis pentru a determina semnalele de
intersecție atunci când depășește limitele superioare sau inferioare setate de (semnalul de
referință estimat + H / 2) sau (semnalul de referință estimat - H / 2). Atâta timp cât eroarea se
află în banda de histerezis, nu se ia nicio acțiune de comutare. Comutarea apare ori de câte ori
eroarea atinge banda de histerezis.

Figură 15 Diagrama bloc și forma de undă a tehnicii de control histerezis.

Prin urmare, filtru activ de putere este comutat astfel încât semnalul de curent / tensiune de
compensare de la vârf la vârf să fie limitat la o bandă specificată determinată de H, așa cum
este ilustrat în figura 15 (a). Controlerul de curent hysterezis cu un H fix este implementat, este
cunoscut ca fiind mai popular. Pentru a obține un curent de compensare (𝑖𝑓 ) cu valori de
comutare cât mai mici posibil, valoarea lui H poate fi redusă. Dar rezultă o frecvență mai mare
a comutării și o creștere a pierderilor de comutare a tranzistoarelor. Avantajele utilizării
controlerului de curent histerezis sunt performanțele sale dinamice excelente și
controlabilitatea curentului de vârf până la vârf în cadrul unei banda de histerezis specificată.
Principalul dezavantaj este acela că produce frecvențe de comutare inegale. În consecință, apar
dificultăți în proiectarea filtrelor hibride active de putere. În afară de aceasta, este posibilă
generarea unor rezonanțe nedorite pe sistemul de distribuție a energiei electrice; comutarea
neregulată afectează de asemenea eficiența și fiabilitatea filtrelor active de putere.
5. Concluzii

În sistemele moderne de distribuție a energiei electrice există o creștere accentuată a utilizării

sarcinilor neliniare monofazate și trifazate care cauzează perturbații armonice. Filtrele de
putere activă sunt dispozitivele emergente, care pot executa corect misiunea de eliminare
armonică. Mai întâi, distorsiunile armonice sunt detectate de la linia electrică folosind
traductoare, iar apoi forma de undă armonică este separată de undă sinusoidală fundamentală
utilizând tehnici de estimare a semnalului de referință. Semnalele PWM pentru scopul de
control sunt apoi generate folosind oricare dintre schemele de generare a semnalelor de control.
Astfel, un filtru activ de putere asigură eliminarea armonică cu metode mai bune de control.