Sunteți pe pagina 1din 17

Facultatea de Inginerie Electrica

Filtre active si pasive


Studenti: Grigore Petre-Catalin
Dumitrache Daniel
Cernea Mihai
Grupa: 141 SE
Facultatea de Inginerie Electrica

De 10 ani problema calităţii energiei electrice a depăşit domeniul de interes al


specialiştilor fiind privită în prezent ca o problemă de interes major. Societăţile comerciale
depind într-o măsură din ce în ce mai mare de energia electrică pentru alimentarea sarcinilor
critice, în acelaşi timp însă prin creşterea numărului sarcinilor bazate pe electronică de
putere, creşte nivelul distorsiunii armonice în sistemul de alimentare. Echipamentele de
filtrare capătă o importanţă din ce în ce mai mare pentru furnizorii de energie electrică şi
clienţii lor.
O mare parte din sarcina industrială, comercială şi casnică are caracteristici neliniare
şi nivelul distorsiunii armonice în reţeaua de distribuţie de joasă tensiune a devenit o
problemă serioasă. Problemele care ar putea fi determinate de nivelul excesiv al armonicilor
de tensiune în reţeaua electrică sunt cunoscute de mult timp şi au fost stabilite proceduri şi
standarde pentru a limita aceste distorsiuni. Aceste măsuri au cunoscut un succes deosebit,
atunci când problemele pe care le au consumatorii au fost determinate, aproape întotdeauna,
de aspecte din interiorul societăţii şi rareori au fost introduse de reţeaua electrică de
alimentare. Dacă această situaţie se menţine, consumatorii trebuie să-şi limiteze curentul
armonic absorbit din reţea. În consecinţă, consumatorii trebuie să se asigure că este prevăzută
filtrarea armonicilor şi dacă este necesar să realizeze acest lucru.
În general, există trei metode disponibile, fiecare cu avantajele şi dezavantajele sale.
Acestea sunt:
 filtre active
 soluţii utilizând transformatoare − de izolare, zig-zag, grupare
fazorială
 filtre pasive.

1. Filtre active:
In functie de aplicatia concreta, respectiv de modul in care convertorul static
bidirectional este conectat cu sarcina neliniara care produce regimul deformant, filtrele active
pot fi implementate in structura:
 serie
 paralel
 serie-paralel
 fiecare dintre acestea putand fi combinata cu filtre pasive rezultand
filtre hibride.

Reducerea perturbatiilor determinate de distorsiunile produse de receptoarele cu


caracteristică neliniară, larg întâlnite în electronica de putere, a fost posibilă cu ajutorul filtrelor
active care urmăresc corecţia, în domeniul timp, a formei curbelor distorsionate. Acest lucru a
devenit posibil odată cu dezvoltarea sistemelor informatice, cu mare viteză de calcul.

2
Facultatea de Inginerie Electrica

Deşi, în prezent, costurile acestor filtre sunt încă relativ ridicate, eficienţa şi versatilitatea
lor, le fac din ce în ce mai prezente în aplicaţiile industriale.
Filtrele active, numite şi condiţionere de reţea (active harmonic conditioners, AHC), sunt
convertoare statice de putere care pot îndeplini diverse funcţiuni, acestea depinzând fie de modul
lor de comandă (comandate în curent sau în tensiune) fie de modul lor de conectare (serie sau
paralel).

a) Filtrul activ conectat în paralel cu receptorul neliniar:

Un filtru activ paralel, comandat de obicei în curent (filtru activ de curent – FAC) are
rolul de a asigura o formă practic sinusoidală a curentului electric absorbit din reţeaua electrică
de alimentare, independentă de forma curentului electric preluat de consumatorul neliniar. De
asemenea, acest montaj poate asigura şi realizarea unui defazaj practic nul între tensiunea de
alimentare şi curentul absorbit din reţeaua electrică, independent de defajazul de la bornele
consumatorului, asigurând, în acest fel, şi corecţia factorului de putere.
În figura 1 este prezentat modul de funcţionare al unui filtru activ de curent electric
pentru cazul simplu al unui receptor de tip redresor cu bobină de valoare relativ ridicată pe partea
de curent continuu, astfel încât, în circuitul de alimentare, rezultă un curent de formă
drepunghiulară. Informaţiile privind forma curentului irA în circuitul receptorului neliniar sunt
preluate prin intermediul transformatoarelor de măsurare TC. Blocul de calcul asigură analiza
semnalelor achiziţionate şi comandă blocul de putere al filtrului pentru a sintetiza un semnal ifA
care se suprapune curentului distorsionat, realizând un curent practic sinusoidal, iA , absorbit din
reţeaua electrică de alimentare.

3
Facultatea de Inginerie Electrica

Curentul electric irA , de pe faza A, absorbit de redresorul trifazat, are o formă nesinusoi-
dală, cuprinzând armonica fundamentală irA1 şi reziduul deformant irAd :

irA  irA1  irAd  irA1   irAh
. h2
Armonica fundamentală irA1 este defazată faţă de tensiunea de fază, având o componentă
activă irA1a (în fază cu tensiunea de alimentare) şi o componentă reactivă irA1r (defazată cu /2 faţă
de tensiunea de fază)
irA1 = irA1a + irA1r.
Filtrul activ trebuie să determine un curent electric iFa care să permită preluarea din
reţeaua electrică a unui curent electric sinusoidal iA cuprinzând numai componenta activă (irA1a) a
armonicei fundamentale (irA1) a curentului electric (irA) determinat de receptorul neliniar:

i fA  i A  irA  irA1r  i rAh
.
h2

Având în vedere posibilitatea corectării formei curbei de curent electric şi realizarea


formei corectate, în fază cu tensiunea aplicată, acest tip de filtru este denumit şi de corector de
factor de putere PFC (Power factor corrector) sau condiţioner de reţea, având funcţia de limitare
a regimului nesinusoidal, dar şi de compensare a puterii reactive.
Ca filtru activ paralel se poate folosi, pentru sintetizarea curenţilor if , un invertor de
curent cu modulaţia în lăţime a pulsurilor (PWM) comandat în curent sau un invertor de
tensiune cu modulaţia în lăţime a pulsurilor, comandat în tensiune.
În structura filtrului activ, bobina L şi condensatorul C sunt elemente de stocare a
energiei. Având în vedere faptul că aceste elemente nu sunt ideale, iar dispozitivele
semiconductoare prezintă pierderi active, curentul determinat de filtrul activ cuprinde
componenta reactivă a armonicii fundamentale a curentului electric absorbit de receptorul
neliniar, componenta corespunzătoare reziduului deformant al aceluiaşi curent, dar şi o
componentă activă corespunzătoare pierderilor în circuitul filtrului.
Filtrul activ de curent electric are efect numai asupra perturbaţiilor din aval şi nu are nici
un efect asupra perturbaţiilor din restul reţelei, astfel încât la întreruperea receptorului controlat,
filtrul nu are nici un rol.

4
Facultatea de Inginerie Electrica

b) Filtrul activ conectat în serie cu receptorul neliniar:


Filtrele active conectate în serie cu receptorul neliniar (filtre active de tensiune, FAT)
determină controlul tensiunii în punctul de alimentare al receptorului neliniar

Filtrul activ de tensiune este utilizat, în special, în cazul în care receptorul deformant este
conectat la un sistem de bare de alimentare caracterizate de un curent de scurtcircuit relativ
redus. În acest caz, prezenţa receptorului deformant poate conduce la o puternică distorsiune a
tensiunii la barele de alimentare, de la care pot fi alimentaţi şi alţi consumatori, care vor fi
afectaţi de distorsiunea curbei de tensiune. De asemenea, filtrul activ de tensiune poate fi utilizat

5
Facultatea de Inginerie Electrica

în cazurile în care la barele de alimentare tensiunea este puternic distorsionată, iar receptorul
alimentat impune utilizarea unei tensiuni sinusoidale.
Filtrul activ determină o tensiune uf , astfel încât la bornele receptorului rezultă tensiunea
ur :

ur = u + uf , în care u este tensiunea la barele de alimentare.


c) Filtre hibride:
Costurile încă ridicate ale filtrelor active şi prezenţa, în curba curentului electric absorbit
de consumatori, a unor armonice de valoarea semnificativă, face ca, în unele situaţii, să fie
avantajoasă utilizarea unei soluţii hibride, în care pentru principalele armonice (de exemplu 5, 7,
11 şi 13) să fie montat un filtru pasiv, cu circuitele rezonante corespunzătoare, iar, în continuare,
forma curentului electric să fie corectată cu ajutorul unui filtru activ.

Conectarea filtrelor active în reţeaua electrică a consumatorului:


Filtrele active pot fi amplasate în diferite puncte din reţeaua utilizatorului care cuprinde
surse de emisii perturbatoare:
 centralizat, în punctul comun de cuplare (PCC), pentru o compensare
globală a armonicelor de curent electric;
 la o bară intermediară, cu compensare parţială a armonicelor de curent
electric;
 în apropierea sarcinii poluante, asigurând o compensare locală a
armonicelor de curent electric.

Stabilirea locului în care este amplasat filtrul se face în funcţie de configuraţia reţelei
industriale şi de nivelul distorsiunii curbelor de curent electric. În cazul unor distanţe mari între
receptoarele perturbatoare de mare putere este preferată compensarea locală pentru a evita
circulaţia curenţilor distorsionaţi între receptoare, pe distanţe mari, ceea ce ar conduce la
creşterea pierderilor active. În cazul unui mare număr de receptoare neliniare, aflate la distanţe
relativ reduse, este raţională conectarea filtrului la barele de alimentare a grupurilor de
receptoare.

Avantajele filtrelor active:


 reduc factorul de distorsiune de curent TDHI în raport de circa 10:1;
 crește factorul de putere;

6
Facultatea de Inginerie Electrica

 nu sunt afectate de variaţia frecvenţei − de exemplu la funcţionarea pe o


sursă de rezervă;
 nu prezintă riscul rezonanţelor cu o armonică oarecare;

 nu pot fi supraîncărcate;
 sunt foarte flexibile;
 dacă este necesar, pot fi programate să răspundă la o armonică specifica;

Metode de reglare ale filtrelor active:


 Reglare în coordonate (a,b,c)
 Reglare în coordinate (d,q)
 Reglare după curenți
 Reglare după puteri – metoda p-q
 regulatoare predictive
 regulatoare cu histerezis
 regulatoare PI
 regulatoare P-SSI

Schema de princpiu reglare in coordonate a,b,c:

Fig.4 Metoda de reglare in coordonate a,b,c


Schema de princpiu reglare in coordonate d,q:

7
Facultatea de Inginerie Electrica

Fig.5 Metoda de reglare in coordonate d,q

2. Filtre pasive:
Modernizarea receptoarelor de energie electrică, în primul rând prin posibilitatea reglării
consumului de energie electrică în funcţie de proces, a determinat utilizarea largă a
semiconductoarelor de putere şi creşterea, astfel, a surselor de regim nesinusoidal. Atât marii
consumatori, industria de aluminiu, industria metalurgică (cu un aport deosebit datorită
dezvoltării în viitor a cuptoarelor cu arc electric alimentate la tensiune continuă), industria
prelucrătoare, dar şi micii consumatori, consumatorii casnici, consumatorii din sectorul terţiar,
reprezintă, în prezent, surse importante de armonice şi interamonice. Limitarea acestora, într-o
zonă cât mai apropiată de sursa perturbatoare, este una dintre condiţiile reducerii pierderilor de
energie activă în circuitele parcurse de curenţii nesinusoidali, dar şi a altor efecte datorate
propagării acestor curenţi.
Una dintre soluţiile eficiente pentru limitarea curenţilor armonici, plecând de la analiza în
domeniul frecvenţă a formei curbelor distosionate de curent electric, este utilizarea filtrelor
pasive.
În principiu, un filtru pasiv cuprinde mai multe circuite rezonante LC care realizează,
pentru armonicele semnificative, căi de impedanţă practic nulă. În acest fel, circulaţia curenţilor
armonici se limitează numai pe circuitul sursă perturbatoare filtru. Locul de plasare a filtrului şi,
deci, nivelul daunelor pe circuitul parcurs de curentul electric distorsionat, este stabilit, în
special, pe criterii economice. În mod obişnuit, filtrul pasiv este conectat la barele de alimentare
ale consumatorului, astfel încât curentul electric absorbit de consumator să se afle în limitele de
distorsiune acceptată de furnizorul de energie electrică.

8
Facultatea de Inginerie Electrica

Conectarea unui filtru electric absorbant la barele de alimentare ale consumatorului


perturbator, cu regim staţionar cunoscut, este unul dintre mijloacele cele mai eficiente de limitare
a transferului de armonice în reţeaua electrică şi de limitare a solicitării
condensatoarelor din bateria pentru compensarea puterii reactive, conectată la barele de
alimentare.
Filtrul electric absorbant cuprinde un ansamblu de circuite rezonante serie, fiecare dintre
aceste circuite prezentând o impedanţă practic nulă pentru una dintre armonicele generate de
consumatorul perturbator.

Filtrul absorbant este conectat la barele de alimentare ale consumatorului perturbator, la


care sunt racordate receptoarele cu caracteristică neliniară RN, receptoarele liniare RL, precum
şi, dacă este necesară, bateria de condensatoare C pentru compensarea puterii reactive.
Deoarece fiecare dintre circuitele rezonante ale filtrului de armonice prezintă caracter
capacitiv la frecvenţe inferioare frecvenţei de rezonanţă, definită de armonica hi şi caracter
inductiv pentru frecvenţe superioare acestei valori, rezultă că, la frecvenţa fundamentală, fiecare
dintre circuite generează putere reactivă şi trebuie luate în consideraţie la analiza problemelor
legate de compensarea puterii reactive. În mod obişnuit, la barele de alimentare ale consumato-
rului este conectată bateria de condensatoare C care, împreună cu capacitatea echivalentă a
circuitelor rezonante, asigură compensarea puterii reactive pentru a obţine valoarea impusă a
factorului de putere.

Dimensionarea filtrului absorbant se face pe baza informaţiilor privind sursa de armonice


(considerată ca sursă de curent), a caracteristicilor reţelei electrice de alimentare, precum şi de

9
Facultatea de Inginerie Electrica

valoarea admisă a factorului de distorsiune. În calcule, se iau în considerare valorile probabile,


cele mai mari, ale curenţilor armonici. În mod obişnuit, filtrul absorbant cuprinde circuite rezo-
nante pe armonicele de rang 5, 7, 11 şi 13, cele mai importante în sistemul electroenergetic. De
regulă, nu sunt luate în consideraţie armonicele pare şi cele multiplu de 3, având în vedere
limitarea acestora de către transformatoarele stea-triunghi. Problema armonicelor de rang
multiplu de 3 devine importantă dacă se are în vedere tendinţa de utilizare a transformatoarelor
stea-stea în locul celor stea- triunghi (mai scumpe faţă de cele stea-stea, de aceeaşi putere normată,
cu peste 15%).
Fiecare dintre circuitele rezonante ale filtrului poate fi definit de mărimile:
 putere reactivă la frecvenţa fundamentală;
 frecvenţa de rezonanţă fhi corespunzătoare armonicei hi ;
 factorul de calitate (atenuarea determinată de rezistenţa electrică a circui-
tului, în special a bobinei din componenţa filtrului).
Elementele fiecărui circuit rezonant se dimensionează astfel încât să nu fie depăşite
solicitările termice şi electrice admisibile. Conform normelor actuale, este admisă o
supraîncărcare de durată a condensatoarelor utilizate în circuitul filtrelor de armonice până la
1,3ICN , unde ICN este curentul normat al condensatorului, şi o supratensiune de durată până la
1,1UCN , unde UCN este tensiunea normată a condensatoarelor.
Prezenţa filtrului absorbant la barele de alimentare ale consumatorului face ca în reţeaua
electrică, să se propage numai armonicele reziduale, care pot fi limitate prin conectarea unei
bobine în serie sau de către inductivitatea transformatorului de alimentare a barei. Tensiunea la
barele de alimentare, în prezenţa filtrului de armonice, poate să fie considerată ca fiind apropiată
de sinusoidă. La dimensionarea circuitelor rezonante ale filtrului absorbant, se consideră că
tensiunea de alimentare este sinusoidală (cuprinde numai armonica fundamentală).
Fiecare dintre circuitele rezonante ale filtrului absorbant este parcurs de un curent electric
determinat de armonica pentru care este dimensionat (pentru care prezintă o impedanţă practic
nulă), de armonica fundamentală (determinată de tensiunea sinusoidală de la barele de
alimentare), precum şi de armonice pentru care nu sunt prevăzute circuite rezonante. Astfel, dacă
la barele de alimentare sunt conectate circuite rezonante pentru armonicele 5, 7, 11 şi 13, toate
circuitele rezonante vor fi parcurse şi de armonice de rang mai mare sau egal cu 17.
Amplitudinea acestor curenţi, prin circuitele rezonante dimensionate pentru armonice de rang in-
ferior, este neglijabilă. Acest lucru este determinat de faptul că fiecare circuit rezonant prezintă,
pentru armonice de frecvenţă superioară frecvenţei de rezonanţă, un caracter inductiv.

Condiţiile de dimensionare a circuitelor rezonante ale filtrelor pasive pot fi scrise sub
forma:

10
Facultatea de Inginerie Electrica

 ;
I h≤k I⋅I CN

 ;
U Ch ≤k U⋅U CN

 ;
1
Lh =
4⋅π 2⋅C h
- Ih este intensitatea curentului electric ce parcurge circuitul rezonant de rang h
(determină solicitarea termică a condensatorului corespunzător Ch),
- kI = 1,3 factor admis de supraîncărcare a condensatoarelor utilizate în circuitele
filtrelor de armonice,
- ICN curentul nominal al condensatorului utilizat în circuitul rezonant de rang h;
- UCh tensiunea la bornele condensatorului din circuitul rezonant de rang h;
- kU =1,2 factor admis de creştere a tensiunii la bornele condensatoarelor utilizate
în circuitele filtrelor de armonice;
- UCN tensiunea nominală a condensatorului utilizat în circuitul rezonant de rang h;
- Lh inductivitatea bobinei din circuitul rezonant de rang h .
La dimensionarea schemei se consideră faptul că circuitul rezonant de rang h este parcurs
numai de curentul Ihh de rang h determinat de receptorul neliniar şi de curentul Ih1 determinat de
tensiunea sinusoidală, de armonică fundamentală, la barele de alimentare
2
I h  I hh  I h21
Tensiunea la bornele condensatorului Ch este determinată numai de curentul electric Ihh de
rang h şi de curentul electric Ih1 de frecvenţă fundamentală
2 2
U Ch  U Chh  U Ch1
- UChh este tensiunea la bornele condensatorului din circuitul de rang h atunci când
este parcurs de curentul electric Ihh ;
- UCh1 tensiunea la bornele condensatorului din circuitul rezonant de rang h atunci
când este parcurs de curentul electric Ih1;
Deconectarea, pentru revizii sau reparaţii, a unor circuite rezonante din componenţa
filtrului absorbant, pe durata funcţionării sursei de perturbaţii, conduce, atât la creşterea valorii
factorului de distorsiune a curentului electric ce se propagă în reţeaua de alimentare, cât şi la
suprasolicitarea circuitelor rezonante rămase în funcţiune şi având frecvenţa de rezonanţă
superioară celei a circuitului deconectat. Pentru a evita această situaţie, sistemele de control
automat al regimului deformant şi al compensării puterii reactive asigură conectarea circuitelor
începând de la circuitul cu frecvenţa de rezonanţă cea mai mică şi deconectarea începând de la
circuitul cu frecvenţa de rezonanţă cea mai mare. Bateria de condensatoare C, pentru

11
Facultatea de Inginerie Electrica

compensarea puterii reactive, poate fi conectată numai dacă toate circuitele rezonante ale
circuitului sunt conectate.
Prezenţa filtrului absorbant la barele de alimentare ale consumatorului perturbator
determină, însă, modificarea caracteristicii de frecvenţă a reţelei electrice în acest punct. În acest
fel, este posibilă apariţia unor circuite rezonante, care să conducă la suprasolicitarea
componentelor schemei, în cazul în care frecvenţa de rezonanţă a circuitelor oscilante este egală
cu frecvenţa unor armonice generate de alţi consumatori din reţea.
Analiza propagării perturbaţiilor sub formă de armonice în reţeaua electrică, rezolvarea
problemelor de alocare a perturbaţiilor, precum şi dimensionarea filtrelor de armonice, conectate
la barele de alimentare ale consumatorilor industriali, surse de perturbaţii armonice, impun
cunoaşterea de către furnizorul de energie electrică a caracteristicilor de frecvenţă ale reţelei
electrice de alimentare. Rezolvarea problemelor legate de implementarea unui filtru pasiv
necesită o bună colaborare între utilizatorul de energie electrică şi furnizor.

Aspecte practice la utilizarea filtrelor pasive absorbante:


La funcţionarea filtrelor pasive absorbante în reţeaua electrică este necesar a lua în
consideraţie şi următoarele aspecte:
Pentru a evita deteriorarea filtrului absorbant în cazul apariţiei unor surse de
armonice în reţeaua de alimentare (altele decât cele generate de consumatorul perturbator
analizat), circuitele rezonante ale filtrului trebuie dimensionate pentru un curent armonic cu cel
puţin 15 % mai mare decât cel al consumatorului studiat;
Dacă frecvenţa f1 a fundamentalei nu se menţine constantă la valoarea de calcul
(f1 = 50 Hz) din cauza furnizorului de energie electrică, introducerea filtrelor electrice în instalaţii
are eficienţă redusă, deoarece, odată cu modificarea frecvenţei armonicei fundamentale, se
schimbă, în mod corespunzător, şi frecvenţele armonicelor, care nu vor mai corespunde
frecvenţelor pe baza cărora s-a efectuat calculul de dimensionare a circuitelor filtrului;
Utilizarea condensatoarelor în reţeaua electrică, în prezenţa regimului nesinusoidal, este
admisă numai în schema filtrelor de armonice, asigurându-se limitarea puterii fictive (comple-
mentare) sau circuite cu condensatoare dezacordate.
Utilizarea eficientă a instalaţiei de filtrare a armonicelor, împreună cu instalaţia de
compensare a puterii reactive, impune existenţa unor informaţii corecte privind mărimile
electrice corespunzătoare consumatorului perturbator; în acest sens, o importanţă deosebită o au
sistemele de măsurare, care trebuie să asigure date corecte în prezenţa unor perturbaţii
electromagnetice importante;
Condensatoarele Ch din circuit prezintă, la borne, o tensiune mai ridicată decât tensiunea
de la bare; acest aspect trebuie avut în vedere, atât la alegerea condensatoarelor, cât şi pe durata
exploatării;

12
Facultatea de Inginerie Electrica

Plasarea filtrelor de armonice la barele generale de alimentare ale consumatorului


determină ca, pe circuitul dintre sursa perturbatoare şi barele de alimentare, curentul electric să
aibă o valoare mai ridicată (în mod corespunzător pierderile de energie activă) faţă de lipsa
filtrului, având în vedere că, în prezenţa filtrului, fiecare dintre circuitele rezonante prezintă o
cale de impedanţă foarte coborâtă pentru armonicele corespunzătoare;
Utilizarea filtrelor de armonice în apropierea fiecărui receptor perturbator este, în
general, o soluţie mai scumpă faţă de soluţia centralizată, dar asigură reducerea pierderilor active
în reţeaua industrială; adoptarea acestei soluţii impune o atenţie deosebită la dimensionarea
circuitelor rezonante, având în vedere faptul că unele mici abateri ale frecvenţei de rezonanţă, la
circuitele rezonante ale filtrelor plasate în diferite puncte ale instalaţiei, dar dimensionate pentru
acelaşi rang armonic, pot determina solicitări inadmisibile ale unora dintre circuitele rezonante;
în aceste condiţii este necesar să se acorde o atenţie deosebită analizei reactanţei dintre filtre;
Având în vedere posibilitatea utilizării, în viitor, a semnalelor de frecvenţă ridicată pentru
comenzi, utilizând conductoarele electrice ca suport fizic, este necesar să se realizeze filtrul
astfel încât aceste frecvenţe să nu fie excesiv limitate;
Utilizarea filtrelor pasive este posibilă numai la consumatorii care funcţionează în mod
normal în regim inductiv; rezolvarea problemelor legate de prezenţa armonicelor trebuie făcută
în corelare cu analiza compensării puterii reactive pe frecvenţa fundamentală; deconectarea
circuitelor filtrului, din motive legate de depăşirea necesarului de putere reactivă, trebuie făcută
cu multă atenţie;
Costul filtrelor pasive este, în prezent, între 0,3 şi 0,5 din costul unui filtru activ
echivalent;
Filtrele pasive cuprind un număr fix de circuite rezonante realizând limitarea numai a
acestor armonice şi, în mod normal, nu pot fi exploatate parţial;
Dimensionarea unui filtru se face pentru o anumită configuraţie a sursei de alimentare şi
o anumită sarcină şi, deci, nu poate fi realizat ca module standard;
Factorul de calitate al circuitului filtrului, definit ca raportul dintre reactanţa şi rezistenţa
electrică ale circuitului determină, în mare măsură, eficienţa filtrului pentru o anumită frecvenţă.

Circuite de filtrare în scheme cu convertoare:


Utilizarea largă a convertoarelor în instalaţiile consumatorului şi modul specific de
funcţionare a acestor convertoare fac necesară utilizarea filtrelor pentru limitarea perturbaţiilor
determinate de funcţionarea convertoarelor. Ca exemplu, în figura 2.10 este indicat efectul
filtrelor inductive din circuitul unui convertor de frecvenţă care alimentează un motor asincron.

13
Facultatea de Inginerie Electrica

Prezenţa filtrelor inductive determină o importantă limitare a perturbaţiilor care apar, atât
în reţeaua electrică de alimentare şi care ar putea perturba funcţionarea celorlalţi consumatori
conectaţi la aceleaşi bare, cât şi în curba curentului electric absorbit de motorul de acţionare.
Probleme asemănătoare apar la utilizarea motoarelor de tensiune continuă pentru
acţionare. Filtrul F asigură, în special, limitarea perturbaţiilor de înaltă frecvenţă determinate de
funcţionarea variatorului de tensiune continuă, iar filtrul inductiv Lr determină limitarea
armonicelor în curba curentului electric ir absorbit din reţeaua electrică de alimentare.
Bobina Lm are rol de filtru care limitează armonicele ce apar în curba curentului electric la
ieşirea variatorului de tensiune continuă precum şi armonicele din curba curentului electric
absorbit din reţeaua electrică de alimentare.

14
Facultatea de Inginerie Electrica

Avantajele filtrelor pasive:


 Simplitate
 Cost redus

Dezavantajele filtrelor pasive:


 Curentul absorbit de filtru nu este controlabil
 Filtrul generează putere reactivă
 O singură armonică compensată

Comparaţie între caracteristicile filtrelor pasive şi ale celor active:

Caracteristici Filtru activ Filtru pasiv

Control în domeniul frecvenţă


Controlul formei curbei
Control în domeniul timp (circuite specializate pentru
distorsionate
fiecare armonică)

15
Facultatea de Inginerie Electrica

Influenţa variaţiilor de
frecvenţă Fără efect Reducerea eficienţei filtrului

Influenţa variaţiilor în
impedanţele schemei Fără efect Riscul apariţiei rezonanţei
reţelei electrice

Influenţa creşterii Fără risc de supraîncărcare, dar cu Risc de supraîncărcare a circuitelor


distorsiunii curbei scăderea eficienţei filtrului filtrului

Influenţa conectării unor Fără risc de supraîncărcare, dar cu Poate fi necesară înlocuirea unor
echipamente suplimentare scăderea eficienţei filtrului circuite ale filtrului

Modificarea frecvenţei Este posibilă prin modificarea Nu este posibilă decât prin înlocuirea
fundamentale setărilor elementelor circuitelor

Controlul distorsiunii Numai pentru perturbaţii din Pentru toate perturbaţiile


armonice aval de filtru armonice din reţea.
Dimensiuni Reduse Relativ mari
Greutate Mare Redusă
De 2 3 ori mai reduse decat cele
Costuri Relativ mari
ale unui filtru activ echivalent

Bibliografie

 Suport curs “Calitatea energiei electrice”;


 www.scribd.com;

16
Facultatea de Inginerie Electrica

 http://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/CALITATEA-
ENERGIEI-SI-COMPATIB292.php;
 http://www.etti.tuiasi.ro/dce/laborator/lucrarea12/L12deea.pdf;

17