UNIVERSITATEA ,, LUCIAN BLAGA “ SIBIU

FACULTATEA DE INGINERIE HERMANN OBERTH

DISCIPLINA : CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE SI COMPATIBILITATEA ELECTROMAGNETICA

REFERAT

GOLURI DE TENSIUNE

Coordonator : Student:VANCU PAVEL

Prof. dr. ing. MARIA VINTAN Anul І Master DAIE

Anul universitar
2009-2010

1
I. Introducere
Odată cu creşterea şi dezvoltarea pieţei de energie electrică, cu creşterea
gradului de deschidere a pieţei pentru consumatorii care îşi pot alege furnizorul
(consumatorii eligibili) determină ca problemele legate de calitatea energiei electrice
livrată consumatorilor să devină deosebit de importantă pe piaţa concurenţială.
Calitatea energiei electrice, cuprinzând atât calitatea produsului (energie
electrică) cât şi calitatea serviciului realizat (siguranţa şi continuitatea alimentării)
reprezintă criterii importante în alegerea furnizorului de energie electrică, în special
pentru consumatorii care utilizează în procesul de producţie tehnologii moderne,
bazate pe sisteme de control automat, flux tehnologic dezvoltat, reglare adaptivă
utilizând convertoare statice de putere.
Dată fiind importanţa problemei şi efectele ei tehnico-economice complexe, în
prezent s-a trecut la o etapă nouă, de monitorizare permanentă a calităţii energiei
electrice, de condiţionare a racordării consumatorilor la reţea de respectarea unor cote
de perturbaţie admisibile, fixate de furnizorul de energie electrică, care urmăreşte
respectarea nivelurilor de perturbaţie în punctele comune de conectare a
consumatorilor.
Pe baza studiilor efectuate de către specialiştii români şi în concordanţă cu
normativele internaţionale, ANRE a introdus cerinţe de performanţă şi calitate atât
pentru furnizorii de energie electrică participanţi la piaţa de energie cât şi
consumatorilor industriali şi similari racordaţi la reţelele publice. Având în vedere
forma specifică a curbei de sarcină a fiecărui consumator apare necesară
monitorizarea pe intervale mari de timp (uzual o săptămână) şi o prelucrare statistică a
datelor achiziţionate.Informaţiile obţinute permit evaluarea consumatorilor din
punctul de vedere al încadrării, cu o anumită probabilitate (de obicei 95%), pe durata
de monitorizare, în limitele admise privind nivelul de perturbaţii transmise în reţeaua
electrică de alimentare.Echipamentele de măsurare a indicatorilor de calitate existente
în România,în număr redus, sunt destinate în special studiilor complete privind
calitatea energiei electrice. Prin spectrul larg al perturbaţiilor analizate, aceste
echipamente de monitorizare necesită personal specializat pentru utilizare şi au un
preţ de cost ridicat. De regulă, ele sunt utilizate pentru măsurători pe termen limitat
(1-3 săptămâni), fiind montate,supravegheate de către un personal specializat şi care
face – off line – analiza şi prelucrarea datelor obţinute.
În aceste condiţii, este necesară realizarea unor echipamente specializate
pentru urmărirea în timp real a fiecărui indicator de calitate, destinate monitorizării pe
intervale mari de timp, cuprinzând proceduri de prelucrare conforme cu normativele
româneşti(corespunzătoare celor internaţionale). Prin lucrare se urmăreşte studierea
factorilor care determină aparitia golurilor de tensiune într-un sistem electric de forţă.

II. Definitie
Golul de tensiune este o reducere instantanee si temporara a tensiunii intr-un nod al
retelei electrice, care se manifesta prin:variatii bruste de tensiune (datorate unor
defecte cu caracter rapid, trecator sau eliminarea prin protectii)si disparitii scurte ale
tensiunii ca urmare a functionarii automatizarilor de sistem (AAR-RAR).Duratele
golurilor de tensiune sunt uzual intre 60 ms si 3 s, dar sunt posibile si durate de 10 ms,
in special cand defectele sunt eliminate prin sigurante.

2
 Fig. 1 Gol de tensiune

Golul de tensiune (fig. 1) este definit ca fiind o reducere, pe o durată ∆t g

determinată (în mod obişnuit sub 3 s), a amplitudinii sau a valorii efective a tensiunii
unei reţele electrice. Amplitudinea ∆U g a golului de tensiune poate avea valori de
(0,1...0,9) U n în care ⋅U n este tensiunea nominala. Se consideră că variaţiile de
tensiune sub 0,1 U n sunt cuprinse în banda admisă de lucru, iar variaţiile ∆U g mai
mari de 0,9 U n corespund unei întreruperi de tensiune.
Când se conectează o sarcină mare, de exemplu motoarele de mare putere,
curentul de pornire este mare, de cateva ori curentul nominal. Deoarece alimentarea şi
conductoarele instalaţiei sunt dimensionate pentru curentul nominal de funcţionare,
curentul de pornire determină o cădere de tensiune atât în reţeaua de alimentare cât şi
în instalaţie. Amploarea efectului depinde de „cât de puternică” este reţeaua, adică cât
este de mică impedanţa în punctul comun de cuplare (PCC) şi de impedanţa
conductoarelor din instalaţie. Golurile determinate de curenţii de pornire se
caracterizează prin aceea că sunt mai puţin adânci şi cu o durată mult mai mare decât
cele datorate defectelor din reţea – care de regulă au o durată de una până la câteva
secunde sau zeci de secunde, mai degrabă sub o secundă.
Reţeaua de alimentare este foarte complexă. Amploarea unui gol de tensiune
datorat unui defect într-o altă parte a reţelei depinde de topologia reţelei şi de
impedanţele surselor în punctul de defect, de impedantele sarcinilor şi ale
generatoarelor la punctul lor comun de cuplare. În figura 2 se prezintă un exemplu.

3
 Figura 2. Cauze ale golurilor de tensiune

Un defect în punctul F3 conduce la un gol de tensiune de 0 % la sarcina 3, de

64 % la sarcina 2 şi 98 % la sarcina 1. Un defect în F1 va afecta utilizatorii cu 0 % la
sarcina 1 şi 50 % pentru toate celelalte sarcini. De reţinut că un defect la nivelul 1
afectează mai mulţi consumatori şi mai sever decât un defect la nivel 3. Sarcinile
conectate la nivelul 3 vor suferi mai multe goluri de tensiune decât cele conectate la
nivelul 1, deoarece sunt mai multe potenţiale locuri în care pot să apară defecte care
să-i afecteze: nivelul 1 şi nivelul 2. Sarcinile la nivelul 2 şi 1 sunt – progresiv – mai
puţin sensibile la defectele de la nivelul 3. În general, cu cât o sarcină este mai
„aproape” de sursă cu atât va suferi mai puţine goluri de tensiune şi cu atât vor fi ele
mai puţin severe.
Durata unui gol depinde de durata în care sistemele de protecţie reuşesc să
detecteze şi să izoleze defectul şi este, în mod obişnuit, de ordinul a câtorva sute de
milisecunde. Dacă defectele sunt trecătoare, ca de exemplu căderea unei crengi de
copac pe o linie, defectul poate fi eliminat foarte repede după ce s-a produs. Dacă
circuitul ar rămâne deconectat permanent de către echipamentul de protecţie, toţi
consumatorii de pe circuit vor suferi o întrerupere până când circuitul va fi verificat şi
reconectat. Reanclanşarea automată rapidă (RAR) poate face situaţia mai uşoară, dar
produce şi o creştere a numărului de goluri. Un RAR aşteaptă până să reconecteze
curentul un timp scurt (sub 1 secundă) după acţionarea protecţiei. Dacă defectul a fost
eliminat, reanclanşarea va fi reuşită şi alimentarea restabilită. Sarcinile de pe acest
circuit suferă un gol de tensiune de 100 % între deconectare şi reanclanşare automată,
în timp ce alte sarcini suferă un gol de tensiune mai mic şi mai scurt între momentul
în care defectul a apărut şi momentul în care a fost eliminat, aşa cum s-a arătat mai
sus. Dacă defectul nu a fost eliminat când RAR a reconectat circuitul, echipamentul
de protecţie va acţiona din nou, procesul se poate repeta conform cu modul de
programare a reanclanşării. De fiecare dată când RAR va reconecta linia cu defect, va
rezulta un nou gol de tensiune, astfel că unii consumatori vor suporta mai multe goluri
de tensiune în serie. Performanţele societăţilor de distribuţie a energiei electrice în

4
piaţa dereglementată sunt parţial – în unele ţări ca Anglia, exclusiv – evaluate după
media „minute întrerupere la consumator”, luând în considerare – de regulă –
întreruperile de peste un minut. Pentru a reduce aceste valori la minim dispozitivele
RAR au fost utilizate pe scară largă, cu mărirea probabilităţii de apariţie a golurilor de
tensiune. Cu alte cuvinte disponibilitatea pe termen lung a fost maximizată însă în
dauna calităţii.

III. Clasificarea tipurilor de goluri de

tensiune:
1. Dupa durata, golurile de tensiune pot fi :
• instantanee ;
• momentane;
• temporare;
2. Dupa modul in care variaza tensiunile de faza, golurile de tensiune pot fi :
• simetrice - cand tensiunile celor 3 faze scad in acelasi raport fata de
tensiunea nominala ;
• nesimetrice – cand tensiunile celor 3 faze scad in rapoarte diferite fata de
tensiunea nominala;
3. Dupa numarul de faze, golurile de tensiune pot fi :
• monofazate ;
• bifazate ;
• trifazate;
4. D.p.d.v. al formelor, golurile de tensiune se pot clasifica astfel :
• Goluri de tensiune de forma dreptunghiulara – tensiune practic constanta
pe durata golului. Sunt specific scurtcircuitelor eliminate prin protectii
simple (sigurante fuzibile, protectii maximale de curent,etc.);
• Goluri de tensiune de forma exponentiala – caracterizate printr-o scadere
brusca de tensiune la inceputul golului si printr-o revenire practic
exponentiala a acesteia. Sunt in general provocate de pronirile directe ale
motoarelor de mare putere;
• Goluri de tensiune de forma compusa – la care tensiunea variaza in trepte,
pentru acestea legile de variatie fiind diferite sau identice. Sunt specifice
functionarii in trepte a protectiilor care elimina defectul.

IV. Cauzele producerii golurilor de tensiune:

• Evenimente atmosferice : descarcari atmosferice, furtuna, viscol, chiciura,

depuneri de sare sau poluanti atmosferici pe izolatie ;
• Interferente si defectari mecanice : contacte cu vehicul (echipamente de
constructie, de excavatie), animale si pasari, copaci inalti, stricaciuni
intentionate ;
• Caderi ale retelei datorita deteriorarii, coroziunii, imbatranirii, defecte de
constructie ;
• Accidente sau erori in operatiuni sau intretinere,

5
 • Evenimente majore naturale : viituri, caderi de pamant, cutremure,
avalanse.
• Datorita conectarilor directe ale unor motoare mari care la pornire absorb
curenti mari
• Aparitiei scurtcircuitelor accidentale
• Conectarea unor alti consumatori pe acelasi circuit subdimensionand
circuitul respectiv
Golurile de tensiune au un caracter inevitabil si aleatoriu ; ele pot aparea atat in
reteaua electrica a distribuitorului, cat si in cea a utilizatorului.
Receptoarele cele mai sensibile la golurile de tensiune sunt in ordine :
• Calculatoarele electronice ;
• Instalatiile de automatizare, comanda si control ;
• Motoare sincrone ;
• Motoare asincrone.
Limite de imunitate la golurile de tensiune pentru unele receptoare electrice :
• redresoare cu semiconductoare : ±15% Un;
• convertoarele cu semiconductoare de clasa A: ±15% Un;
• cele cu clasa de imunitate B : (-10%....15%) Un ;
• cele cu clasa de imunitate C : (-7,5%....15%) Un ;
• calculatoarele numerice, sistemele de comanda, control si automatizari:
amplitudinea golului de tensiune de orice durata nu trebuie sa depaseasca
10% Un.

V. Efectele producerii golurilor de tensiune:

Efectele golurilor de tensiune asupra funcţionării receptoarelor constau
în:
• Pierderea stabilităţii funcţionării în special la motoarele electrice utilizate
în diverse acţionări;
• Creşterea solicitărilor termice, cum este cazul redresoarelor cu tiristoare la
care dereglarea comenzii conduce la creşterea curenţilor spre valorile de
scurtcircuit;
• Creşterea solicitărilor produse de forţele electrodinamice datorate şocurilor
de curent, crescând astfel posibilitatea de defectare a acestor receptoare;
• Creşterea solicitărilor mecanice cum este cazul şocurilor de cuplu sau
de acceleraţie la acţionările electrice.
• Deconectarea receptoarelor sensibile,in special cele cu comanda numerica
Prin amplitudinea receptoarelor la goluri de tensiune se înţelege capacitatea
acestora de a suporta un gol fără a fi afectate nici un criteriu limită de sensibilitate.
Drept criteriu de sensibilitate se adoptă : unghiul intern la motoarele sincrone,
alunecarea în cazul motoarelor asincrone, cantitatea de căldură în cazul receptoarelor
termice, unghiul de comandă al tiristoarelor la convertizoarle statice, etc.
În cazul acţionărilor cu motoare electrice regimul staţionar stabil de
funcţionare este condiţionat de menţinerea egalităţii între cuplul motor şi cel rezistent
al maşinii de lucru.Cuplul motor este determinat de valoarea tensiunii de alimentare şi
deci orice gol de tensiune produce diminuarea cuplului motor şi deci reducerea

6
 vitezei.În cazul motoarelor asincrone golul de tensiune determina creşterea alunecării,
iar la motoarele sincrone conduce la ieşirea din sincronism.În cazul când golul de
tensiune are caracteristici care nu conduc la pierderea stabilităţii dinamice nu este
necesară deconectarea alimentării. Totuşi au loc variaţii ale curenţilor şi fluxurilor
magnetice în înfăşurările motorului cu solicitări termice şi mecanice. La revenirea
tensiunii normale apar şocuri de cuplu care provoacă solicitări mecanice suplimentare
în arbore şi organe de transmisie.
Contactoarele şi receptoarele, formate dintr-un grup de contacte fixe şi un
electromagnet ce acţionează nişte contacte mobile în lipsa alimentării nu
acţionează(anclanşează).Ele sunt dimensionate să funcţioneze nelimitat fără să se
încălzească la 1,05 Un, iar la 0,85 Un armătura mobilă trebuie să fie atrasă şi reţinuta.
Armatura mobilă se desprinde pentru tensiuni de (0,7 – 0,35)Un în curent alternativ şi
respectiv (0,7 -0,15)Un în curent continuu.Deci orice gol de tensiune cu tensiunea
reziduală sub 0,7 Un va determina modificarea poziţiei contactelor.
Convertizoarele statice cu tiristori sunt sensibile la goluri de tensiune. Astfel,
golul de tensiune determină fenomenul de decrosaj în circuitele de forţă. Acest
fenomen constă în menţinerea nedorită în stare deschisă a unor tiristoare, ceea ce
conduce la producerea unor curenţi mari.La apariţia golurilor de tensiune se produce
ruperea sincronismului între comenzile de poartă şi tensiunea anodică.
Lămpile cu incandescenţă şi cele fluorescente nu sînt influenţate esenţial de
golurile de tensiune. Acestea revin la funcţionarea normală la reapariţia tensiunii.In
cazul lămpilor cu vapori de mercur de înaltă presiune golul de tensiune determină
stingerea lămpii şi revenirea la regimul normal are lor după o durată de cca. 8-10
minute.

VI. Metode si mijloace de atenuare :

La nivelul distribuitorului se pot folosi :
• sursele neintreruptibile (SNI) ;
• dispozitive de conditionare a calitatii energiei electrice ;
• rezervarea caii de alimentare.
La nivelul consumatorului,
• prin stocarea energiei,
• prin alimentarea de la o alta sursa
Dispozitive de conditionare a calitatii energiei electrice:
• transformatoare ferorezonante (transformatoare de tensiune
constanta)
• sintetizatoare magnetice
• surse neintreruptibile (SNI/UPS) .

VII. Concluzii
Îmbunătăţirea performanţelor unei alimentări cu energie electrică pentru
eliminarea completă a golurilor de tensiune este foarte costisitoare şi probabil
imposibilă. În cazuri speciale, în care necesităţile justifică cheltuielile, este posibil să
se recurgă la două alimentări, provenind din puncte ale reţelei suficient de îndepărtate
pentru a putea fi considerate independente.
7
 Pentru cea mai mare parte a activităţilor industriale sunt suficiente
echipamente care atenuează golurile de tensiune, alegerea este vastă şi va fi în funcţie
de tipul de sarcină care trebuie să le suporte.
Soluţia cea mai puţin costisitoare constă în specificarea (alegerea) unui
echipament cu o rezilienţă necesară la golurile de tensiune, dar această opţiune nu este
încă implementată de către producătorii de echipamente.

VIII. Bibliografie
• Goluri de tensiune. Autor : dr. ing. Mihaela Marilena Albu – Revista Energetica
feb 2004
• Buta, A. Pana, L. Milea, Calitatea energiei electrice, AGIR, Bucuresti, 2000
• www.sier.ro
• www.regielive.ro
• IORDACHE, M, CONECINI, I 1998-Calitatea energiei electrice, ED. Tehnica,
Bucuresti
• www.leda.unitbv.ro
• www.ce.tuiasi.ro
• www.stsb.ro
• www.upt.ro