Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

UNITATEA DE INVATARE APLICATIA 5-SALA DE LABORATOR

P012

PORNIREA MOTOARELOR ASINCRONE TRIFAZATE

CONTINUT
METODE DE PORNIRE ALE MOTOARELOR ASINCRONE
TRIFAZATE

PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR 5 sunt:

La sfarsitul acestor lucrari studentul va fi familiarizat cu metode de pronire
pentru motorul asincron;
Studentul va sti si recunoaste care sunt conditiile si motivele pentru a alege
una din metode

Instructiuni si timp mediu necesar de studiu:

Studentul va studia materialul pus la dispozitie si nu se va limita la o simpla vizionare.Daca
sunt elemente grafice le va reprezenta individual, daca sunt figure le va intelege si interpreta,
daca sunt relatii va interpreta toate elementele ce intervin in relatie.
Studiul individual aferent unitatii este acoperit in 2-3h.
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Problemele pornirii motoarelor sunt determinate de valoarea cuplului de pornire şi de

valoarea şocului de curent la pornire (de 4-8 ori mai mare decât curentul nominal).
Se impune deci, utilizarea unor metode de pornire care să asigure:
- un cuplu de pornire suficient de mare pentru a realiza pornirea în gol sau în sarcină în
funcţie de condiţiile de funcţionare a maşinii;
- un curent de pornire care să nu depăşească valoarea limită admisibilă de reţeaua de
alimentare.
În plus curentul de pornire provoacă încălzirea înfăşurării, ducând la micşorarea randamentului
maşinii;
- durata procesului de pornire trebuie să fie cât mai mică pentru a nu produce
încălziri înfăşurării primare.

1. Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul bobinat

Acest tip de motoare sunt pornite cu ajutorul reostatelor de pornire montate în circuitul
rotoric. Reostatele au ca scop, pe de o parte, să micşoreze curentul de pornire la o valoare
convenabilă, iar pe de altă parte să mărească cuplul de pornire. In figură este prezentată schema
electrică şi diagrama pornirii, cu reostat de pornire conectat in circuitul rotoric.

2. Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul în scurt circuit

a) Conectarea directă la reţea a motoarelor asincrone

Pot fi puse în funcţionare fără nici un dispozitiv special, prin simpla cuplare la reţea a
statorului. Curentul absorbit de motor din reţea în momentul pornirii este chiar curentul de
scurtcircuit, deci are o valoare ridicată. Cu toată valoarea ridicată a curentului rotoric, cuplul
de pornire este redus. Valoarea curentului nu prezintă pericol direct pentru motor, deoarece
timpul este foarte scurt. Căderea de tensiune pe care o provoacă în reţea perturbă funcţionarea
celorlalţi consumatori conectaţi la reţea. De aceea, această metodă este utilizată la pornirea
motoarelor de putere mică (până la 10 kW).
b) Conectare indirectă la reţea (prin reducerea tensiunii aplicate statorului)
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Curentul de pornire poate fi redus prin micşorarea tensiunii aplicate motorului, în

momentul pornirii.
Reducerea tensiunii se poate face:
a) prin schimbarea la pornire, a legăturii între fazele statorului din triunghi în stea);
b) prin introducerea între stator şi reţea a unei bobine de reactanţă sau
prin utilizarea unui autotransformator coborâtor de tensiune.

b1) Metoda conectării stea-triunghi, nu se poate aplica decât motoarelor la

care, în funcţionarea normală, fazele statorului sunt legate în triunghi.
Se folosește la pornirea motoarelor asincrone cu colivie în rotor, atunci când tensiunea
nominală pe faza motorului este egală cu tensiunea de linie a rețelei, la funcționarea în regim
nominal înfășurarea statorului fiind conectată în triunghi.
La pornire se inchide intrerupatorul K1 (conexiunea Y), intrerupatorul K2 fiind deschis.
Dupa ce motorul se accelereaza pana la turatia de mers in gol se deschide K1 si se inchide K2.

In conexiunea stea tensiunea aplicata pe faza motorului este Uretea/ 3 si cum Uretea=Unf
rezulta ca tensiunea aplicata pe o faza a

infasurarii statorului se reduce de 3 ori

fata de valoarea nominala, deci curentul pe

faza se reduce de 3 ori fata de regimul

nominal in conexiunea stea. In plus
curentul preluat de la retea se reduce inca
odata de 3 ori datorita conexiunii

La stea Il=If

La triunghi Il= 3 If
In total curentul absorbit din retea se reduce de 3 ori. Corespunzator se reduce si cuplul de
pornire de 3 ori, deci pornirea motorului trebuie facuta in gol.
La trecerea din conexiunea Y in conexiunea triunghi apare un soc de cuplu cu atat mai
mare cu cat comutarea se face la o turatie mai departata de turatia de mers in gol.
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Pornirea stea-triunghi
b2) Pornirea cu bobină de reactanţă

In serie de fiecare faza a statorului se conecteaza o bobinade reactanta de valoare XL.

La pornire intrerupatorul K este deschis. Curentul absorbit din retea de motor este limitat
prin scaderea tensiunii la bornele motorului datorita caderii de tensiune produsa de curentul de
pornire pe reactanta XL. Curentul scade de k ori, daca tensiunea la borne scade de k ori, iar
cuplul de pornire scade de k2, pornirea trebuind sa se faca la sarcina redusa.
Dupa accelerarea rotorului, curentul scade, caderea de tensiune pe XL scade si tensiunea la
bornele motorului creste continuu, astfel ca la scurtcircuitarea bobinei, prin inchiderea
intrerupatorului K, socul de curent si de cuplu este foarte mic.
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Pornirea cu bobina de reactanta

b3) Pornire cu autotransformator

La pornirea cu autotransformator reglabil se pune initial autotransformatorul pe pozitia
de tensiune zero si apoi se creste lent observand ampermetrul A. Cand cuplul
electromagnetic devine mai mare decat cuplul rezistent la ax, apare un cuplu de accelerare
care pune rotorul in miscare. Dupa accelerare curentul absorbit de motor scade. Se creste
apoi tensiunea in continuare pana la atingerea valorii nominale la borne (voltmetrul V);
atunci motorul se comuta pe reteaua de alimentare: K1 deschis si K2 inchis.

Pornirea cu autotransformator
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

MASA 2
APLICAŢIA 1

PORNIREA MAŞINII ASINCRONE

CU COMUTATOR STEA-TRIUNGHI

1. Cheia “S1” trebuie să fie pe poziţia “0”

2. Se conectează următoarele întrerupătoare: Q01, Q02, Q2
3. Se trece cheia “S1” pe poziţia STEA şi se creşte tensiunea prin acţionarea cursorului
ATR, urmărindu-se valorile parametrilor indicaţi de trusa de masură “g01”, fară a se depăşi
220V. Fiind îndeplinite aceste condiţii, comutăm cheia “S1” pe poziţia TRIUNGHI.
4. Pentru finalizarea aplicaţiei, se trece cheia “S1” pe poziţia STEA, apoi pe poziţia “0”
5. Se deconectează întrerupătoarele : Q01, Q02, Q2 din tabloul electric
 Masini si actionari electrice – aplicatii laborator P012

Test de autoevaluare la Unitatea de Învăţare aplicatii nr.5

1.Enumerati metodele de pornire ptr un motor asincron cu rotor in

scurtcircuit
2.Explicat pornirea motorului asincron cu rotor bobinat

Rezumate, concluzii, răspunsuri şi comentarii la întrebările din

testul de autoevaluare nr.5
1. Porniurea cu autotransformator, pornire cu commutator stea-
triunghi, pornirea cu bobine de reactanta
2. Pornirea cu reostat trifazat conectat la rotr

Bibliografie
Ciucur V, Nedelcu E, Indrumar de laborator “Masini electrice”,
Ciucur V., Masini electrice –note curs pentru studenti,Editura
Printech, Bucuresti, 2000;
Bălă, C., Maşini electrice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1982
Răduţi C., Maşini electrice, vol. I şi II, curs litografiat, Tipografia
UPB, 1989;
Gavrilă H., Electrotehnică şi echipamente electrice, vol. I-II, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993;