Sisteme static nedeterminate – SSN

SISTEME STATIC NEDETERMINATE

12.1 Rezolvarea sistemelor static nedeterminate prin
metoda Mohr-Maxwell – cod problema SSN
12.1.1 Problemă rezolvată 1
Se consideră o bară dreaptă dublu articulată, încărcată cu o forţă axială P (figura de mai jos).

Figura 12.1 – Sistem static nedeterminat

Se cere:
1. să se evalueze gradul de nedeterminare;
2. să se ridice nedeterminările;
3. să se traseze diagramele de eforturi.

Rezolvare

1. Bara este solicitată axial. Fiecare reazem introduce câte o reacţiune pe direcţie axială,
deci sunt două necunoscute.

Figura 12.2 – Reacţiunile corespunzătoare sistemului static nedeterminat anterior

Există o singură relaţie de echilibru static: H j  0 , deci sistemul este simplu static

nedeterminat.

2. Ridicarea nedeterminărilor poate fi realizată fie prin metoda geometrică, dacă sistemul
permite evaluarea modalităţii de deformare, fie prin metoda eforturilor.

211
Oanţă Emil - Probleme rezolvate de Rezistenţa Materialelor cu aplicaţii în Ingineria Marină - Exemple de subiecte de examen
Sisteme static nedeterminate – SSN

Rezolvare prin metoda geometrică1

Se consideră că pe intervalul 1-2 forţa axială este N12  X .

Datorită faptului că bara are blocate deplasările pe direcţie orizontală, atunci în
ansamblu alungirea barei este nulă, deci L  0 .
Alungirea totală L reprezintă o sumă a alungirilor de pe fiecare interval, adică
N 2
L   L
j 1
j , j 1 .

N L
În general, alungirea se calculează cu relaţia L  , deci pentru fiecare interval avem:
EA

L12 
N12  L12 X  a

N L
, respectiv L23  23 23 
X  P  b .
EA EA EA EA
Alungirea totală devine
X  a  X  P   b X  a  b   P  b
L  L12  L23    0
EA EA EA
 b 
De aici rezultă necunoscuta X    P
ab
 b  b  a  b   a 
3. Pe intervalul 2-3 forţa axială este X  P    P  P   P    P
ab ab ab

Figura 12.3 – Reacţiunile corespunzătoare sistemului static nedeterminat anterior

  b 
 N 12   a  b   P
Pe fiecare interval avem forţele axiale:   
 N 23   a 
P
 ab

1
Ține cont de modalitatea de deformare a structurii și este folosită pentru cazuri simple, adică este folosită
direct compatibilitatea deplasărilor.
212
Oanţă Emil - Probleme rezolvate de Rezistenţa Materialelor cu aplicaţii în Ingineria Marină - Exemple de subiecte de examen
 Sisteme static nedeterminate – SSN

Rezolvare prin metoda Mohr-Maxwell

Structura iniţială poate fi echivalată cu cea de mai jos, în care este notată cu X
reacţiunea orizontală din reazemul de la extremitatea din dreapta.

Figura 12.4 – Sistem echivalent cu structura iniţială

Sistemul este simplu static nedeterminat, deci eliminând necunoscuta X se obţine

sistemul ‘fundamental’ sau sistemul ‘de bază’.

Figura 12.5 – Sistemul de bază

Corespunzător sistemului de bază sunt desenate diagramele de eforturi.

Figura 12.6 – Diagramele de eforturi pentru sistemul de bază

Pe direcţia şi în sensul necunoscutei X se pune forţa unitară fictivă f  1.

Corespunzător acestei încărcări se trasează diagramele de eforturi.

Figura 12.7 – Diagramele de eforturi pentru f  1

213
Oanţă Emil - Probleme rezolvate de Rezistenţa Materialelor cu aplicaţii în Ingineria Marină - Exemple de subiecte de examen
Sisteme static nedeterminate – SSN

Informaţiile necesare calculului coeficienţilor care intervin în sistemul de ecuaţii

canonice sunt concentrate în tabelul următor:

Nr Crt Interval Diferenţială 

x  0, L j  N0 n
1 1→2 dx x  0, a P -1
2 2→3 dx x  0, b 0 -1

Ecuaţia canonică a metodei eforturilor pentru un sistem simplu static nedeterminat

este:
11  X1  10  0 ,
 Lj N  n  NI  2
unde, având numai solicitare de întindere, coeficienţii au forma  i 0     0 i dx  şi
 0 EA 
j 1
 
 L j ni  n j 
NI  2
 ij     dx  , unde i  j . Pentru această problemă, numărul de intervale este NI  2 ,
 EA 
j 1
0 
iar sistemul fiind simplu static nedeterminat avem i  j  1 .
10
De aici rezultă necunoscuta X 1   .
11
Conform metodei Mohr-Maxwell, coeficienţii 10 şi 11 se determină astfel

P   1 Pa
a a
 a  0  
P P P
 10   dx    dx   x0 
a
0
EA  EA 0 EA EA EA

0
 Intervalul 23
Intervalul 12

 11  
a
 12 dx  b  12 dx  1
a
1
b
1 1 1
 a  0 
1
 b  0 
  dx   dx  x0  x0 
a a

EA EA EA 0 EA 0 EA EA EA EA

0
  
0
 
Intervalul 1 2 Intervalul 23

a b ab
  
EA EA EA
Folosind procedeul de integrare Vereşciaghin obţinem
Aria diagramei " N 0 " este Aria diagramei N 0 este nula
o arie de dreptunghi
 deoarece pe intervalul 23
forta axiala este N 023  0
  
  Pa
 10 
1
  a   P  
 
1 
1
 0    1


EA baza inaltimea Valoarea din diagrama "n"
EA Valoarea din diagrama "n"
EA
corespunza toare centrului de corespunza toare centrului de
greutate din diagrama " N 0 " greutate din diagrama " N 0 "


 
Intervalul 1 2 Intervalul 23

214
Oanţă Emil - Probleme rezolvate de Rezistenţa Materialelor cu aplicaţii în Ingineria Marină - Exemple de subiecte de examen
 Sisteme static nedeterminate – SSN
Aria diagramei "n" este Aria diagramei "n" este
o arie de dreptunghi o arie de dreptunghi
 
    ab
 a   
 1    1  b   
 1   1
1 1
 11   
     
EA baza inaltimea Valoarea din diagrama "n"
EA baza inaltimea Valoarea din diagrama "n"
EA
corespunza toare centrului de corespunza toare centrului de
greutate din diagrama "n" greutate din diagrama "n"

   
  
Intervalul 1 2 Intervalul 23

Necunoscuta este:
Pa

10 a
X1     EA  P.
11 ab ab
EA
După cum se observă, necunoscuta X 1 este poziţionată astfel încât comprimă
a
intervalul 23, deci forţa axială pe acest interval este N 23    P.
ab
Pe intervalul 12 avem forţa axială
 a  aba b
N12  P  N 23  P     P  P  P.
 ab ab ab
b
Deci diagrama de eforturi axiale se construieşte folosind eforturile N12   P şi
ab
a
N 23    P.
ab
Se observă că se obţin aceleaşi rezultate indiferent de metoda de calcul, fapt care confirmă
corectitudinea rezultatelor. Metoda eforturilor se justifică pentru sisteme complexe, pentru
care nu poate fi dedusă sau intuită modalitatea de deformare pe baza căreia se pun condiţiile
suplimentare.

215
Oanţă Emil - Probleme rezolvate de Rezistenţa Materialelor cu aplicaţii în Ingineria Marină - Exemple de subiecte de examen
Sisteme static nedeterminate – SSN

12.1.2 Problemă rezolvată 2

Se dă bara din figura de mai jos, încastrată la capătul din stânga şi simplu rezemată la
capătul din dreapta. Bara este solicitată cu forţa P , poziţionată la distanţă a faţă de
încastrare şi la distanţă b faţă de reazemul simplu. Bara este omogenă, de secţiune
constantă. Se cere:
a. să se evalueze gradul de nedeterminare
b. să se ridice nedeterminările
c. să se traseze diagramele de eforturi.

Figura 12.8 – Bară încastrat-rezemată solicitată de forţa F

Rezolvare prin metoda eforturilor

Există 4 necunoscute, dintre care 3 sunt reacţiunile care apar în încastrarea 1 şi o

reacţiune verticală care apare în reazemul simplu 3. Dispunem de 3 condiţii de echilibru
static, deci gradul de nedeterminare este 4-3=1.
Structura iniţială poate fi echivalată cu cea de mai jos, în care este notată cu X
reacţiunea verticală din reazemul de la extremitatea din dreapta, o altă variantă fiind
înlocuirea încastrării cu o articulaţie.

Figura 12.9 – Sistem echivalent cu structura iniţială

Sistemul este simplu static nedeterminat, deci eliminând necunoscuta X se obţine

sistemul ‘fundamental’, sau sistemul ‘de bază’.

Figura 12.10 – Sistemul de bază

216
Oanţă Emil - Probleme rezolvate de Rezistenţa Materialelor cu aplicaţii în Ingineria Marină - Exemple de subiecte de examen
 Sisteme static nedeterminate – SSN

Corespunzător sistemului de bază sunt desenate diagramele de eforturi.

Figura 12.11 – Diagramele de eforturi pentru sistemul de bază

Pe direcţia şi în sensul necunoscutei X se pune forţa unitară fictivă f  1 . Corespunzător

acestei încărcări se trasează diagramele de eforturi.

Figura 12.12 – Diagramele de eforturi pentru f  1

Informaţiile necesare calculului coeficienţilor care intervin în sistemul de ecuaţii canonice sunt
concentrate în tabelul următor:

Nr. Crt. Interval Diferenţială 

x  0, L j  MY 0 mY
1 3→2 dx x  0, b 0 x
2 2→1 dx x  0, a  P x b x

Ecuaţia canonică a metodei eforturilor pentru un sistem simplu static nedeterminat este
11  X1  10  0 ,
unde, ținând cont numai de solicitarea de încovoiere, avem coeficienţii
 M Y 0  mY i 
NI  2
Lj
NI  2  m  m
Lj

  şi     , unde i  j . Pentru această problemă,

i0 
  E  I
dx
 ij   
Yi

E  I
Y j
dx

j 1
0 Y  j 1
0 Y 
numărul de intervale este NI  2 , iar sistemul fiind simplu static nedeterminat avem i  j  1 ,
singura necunoscuta fiind X 1 , din secțiunea 3.
10
De aici rezultă necunoscuta X 1   .
11
217
Oanţă Emil - Probleme rezolvate de Rezistenţa Materialelor cu aplicaţii în Ingineria Marină - Exemple de subiecte de examen
Sisteme static nedeterminate – SSN
Conform metodei Mohr-Maxwell, coeficienţii 10 şi 11 se determină astfel

 10  0 
a
 P  x   b  x  dx 
 EI
Intervalul 3 2 
0
Y
Intervalul 21

a 
 x     
P 1 3 a b 2 a 
a a
   x 2 dx   b  x  dx   
P P
 2
 b  x dx    x   x 
E  IY 0
E  IY
0 0  E  I Y  3 0 2 0



P 

 
 
a3  0 b  a2  0 
 
 P  a3 a2  b 
     
P  a2  a b 
   

E  IY  3 2  E  I Y  3 2  E  IY  3 2 
P  a 2  2  a  3  b 

6  E  IY

 11  
b
 x 2
dx  
a
b  x 2 dx 
E  IY EI
 
0 0
Y
Intervalul 3 2 Intervalul 21

1  2   x3 b x 3 
a

 
b a
1 
  x  dx   b  2bx  x  dx  
2 a
 b  x 0 b x  
2 2 2 a

E  IY  0  E  IY  3 0 3 0
0  0 


1  b 0
3


2
  

   2
 
a 0 
3
   
1 b

3
 

2
 2
 
a3 

 b a 0 b a 0  a b a b
E  IY  3 3  E  I Y  3 3 
1  a 3  3  a 2  b  3  a  b 2  b 3  a  b 
3
   
E  I Y  3  3  E  IY
Este folosit procedeul de integrare Vereşciaghin pentru calculul lui 10 .
Aria diagramei "M Y 0 " este
o arie de triunghi
Aria diagramei "M Y 0 " este nula   
deoarece bara nu este incarcata
pe 3 2  baza
   
inaltimea

   a    Pa   2 
 10 
1
  0  

 
1
     b  a 
E  IY Valoarea din diagrama
E  I Y  2  
 3  
" m" nu mai este import anta
deoarece M 0
  Valoarea din diagrama "m"
Y 0  corespunza toare centrului de
greutate din diagrama "M Y 0 "
Intervalul 3 2 
Intervalul 21

P  a  3  b  2  a 
2

6  E  IY

Pentru a calcula coeficientul 11 se consideră că aria diagramei m pe intervalul 2→1

este compusă dintr-un dreptunghi având baza “a” şi înălţimea “b”, plus un triunghi care are
baza “a” şi înălţimea “a”, conform schematizării din figura următoare.

218
Oanţă Emil - Probleme rezolvate de Rezistenţa Materialelor cu aplicaţii în Ingineria Marină - Exemple de subiecte de examen
 Sisteme static nedeterminate – SSN

Figura 12.13 – Schematizare a ariei diagramei mY pe intervalul 2→1

(dreptunghi + triunghi),
pentru calculul coeficientului 11 prin metoda de integrare Vereşciaghin

Rezultă
Aria diagramei "mY " este
o arie de triunghi
  
  
baza inaltimea

1  b   b   2 
 11        b 
E  IY 2  3 
  
  Valoarea din diagrama "mY "
corespunza toare centrului de
greutate
 din diagrama "mY "

Intervalul 3 2
Se considera zona
Se considera zona triunghiul ara
din aria diagramei "mY "
dreptunghiulara
din aria diagramei "mY " 

 baza  
 inaltimea
   a  a   a    2 
 a   
b  
1 1
 b        b  a 
E  IY baza inaltimea  2 E  IY 2 3

  
Valoarea din diagrama "mY " Valoarea din diagrama "mY "
corespunza toare centrului de corespunza toare centrului de
greutate din zona dreptunghiulara greutate din zona triunghiul ara
a diagramei "mY " a diagramei "mY "


 
Intervalul 21  zona dreptunghiulara Intervalul 21  zona triunghiul ara

11 
1  b3
  
2  b  a   a 2  3  b  2  a  
E  IY  3 
a b
2 2 3 


2  b 3
 6  a  b 2  3  a 2  b  3  a 2  b  2  a 3  2  b3  3  a  b 2  3  a 2  b  a 3  a  b 
 
3

6  E  IY 6  E  IY 3  E  IY
Ca verificare, se calculează coeficientul 11 considerând că aria diagramei “m” pe
intervalul 2→1 este compusă dintr-un triunghi având baza “a” şi înălţimea “b”, plus un triunghi
care are baza “a” şi înălţimea “a+b”, conform schematizării din figura următoare.

219
Oanţă Emil - Probleme rezolvate de Rezistenţa Materialelor cu aplicaţii în Ingineria Marină - Exemple de subiecte de examen
Sisteme static nedeterminate – SSN

Figura 12.14 – Schematizare a ariei diagramei mY pe intervalul 2→1 (triunghi +

triunghi), pentru calculul coeficientului 11 prin metoda de integrare Vereşciaghin

Rezultă
Aria diagramei "mY " este
o arie de triunghi
  
  
baza inaltimea

1  b   b   2 
 11        b 
E  IY 2  3 
  
  Valoarea din diagrama "mY "
corespunza toare centrului de
greutate
 din diagrama "mY "

Intervalul 3 2

Se considera aria zonei Se considera aria zonei

triunghiul are de triunghiul are de
inaltime "b" din inaltime "a  b" din
aria diagramei "mY "
aria diagramei "mY "
   
 baza  
 inaltimea baza   
inaltimea

1  a   b    a 1  a   a  b    2 
     b        b  a 
E  IY 2  3 E  IY  2  3 
  
Valoarea din diagrama "mY "   Valoarea din diagrama "mY "
corespunza toare centrului de corespunza toare centrului de
greutate din prima zona greutate din cea de a doua
triunghiul ara a diagramei "mY " zona triunghiul ara
 a diagramei "mY "
Intervalul 21  zona triunghiul ara de inaltime "b" 

Intervalul 21  zona triunghiul ara de inaltime "a  b"

1  b3 a  b 3  b  a  a  a  b  3  b  2  a 
11      
E  IY  3 2 3 2 3 


2 2 2
 
2  b  3  a  b  a  b  a  a  b  3  b  2  a 
3

6  E  IY
2  b3  3  a  b 2  a 2  b  3  a 2  b  3  a  b 2  2  a 3  2  a 2  b
 
6  E  IY



2  b3  3  a  b 2  3  a 2  b  a 3


a  b  3

6  E  IY 3  E  IY
În final se determină coeficientul 11 considerând că aria diagramei m pe intervalul
3→1 este compusă dintr-un singur triunghi având baza “a+b” şi înălţimea “a+b”, conform
schematizării din figura următoare.

220
Oanţă Emil - Probleme rezolvate de Rezistenţa Materialelor cu aplicaţii în Ingineria Marină - Exemple de subiecte de examen
 Sisteme static nedeterminate – SSN

Figura 12.15 – Schematizare a ariei diagramei mY pe intervalul 3→1 (triunghi unic),

pentru calculul coeficientului 11 prin metoda de integrare Vereşciaghin

Rezultă
Aria diagramei "mY " este
o  arie de triunghi


baza
    
inaltimea

 a  b   a  b   2 
 a  b 
1
 11     
E  IY  2  3
  Valoarea din diagrama "mY "
corespunza toare centrului de
greutate
 din diagrama "mY "
  
Intervalul 31

11 
a  b 3
3  E  IY
Să se justifice convergenţa rezultatelor obţinute pentru 11 prin cele trei metode de calcul.

Necunoscuta este:
P  a 2  2  a  3  b 

10 E  IY a 2  3  b  2  a 
X1     P  .
11 a  b 3 2  a  b 
3

E  IY
Pentru a trasa diagrama de momente încovoietoare se calculează valoarea momentelor în
secţiunile caracteristice. Datorită faptului că structura este încărcată numai cu forţe, diagrama
de momente încovoietoare va avea o variaţie liniară pe fiecare interval al barei.

În secţiunea 3 momentul încovoietor este M Y3  0 .

În secţiunea 2 momentul încovoietor este
a 2  3  b  2  a  a 2  b  3  b  2  a 
M Y2   P  b  P 
2  a  b   2  a  b 
3 3
semn    brat
forta

În secţiunea 1 momentul încovoietor este

a 2  3  b  2  a   a 2  3  b  2  a  
M Y1   P  a  b   P  a  P    a
semn 
2 

a  b 3



brat
 
semn forta brat  2  a  b 2

forta

221
Oanţă Emil - Probleme rezolvate de Rezistenţa Materialelor cu aplicaţii în Ingineria Marină - Exemple de subiecte de examen
Sisteme static nedeterminate – SSN
 a 2  3  b  2  a   a  2  a  b 2 
M Y1  P    

 3  a 2  b  2  a3  2  a  a 2  2  a  b  b2  
 P  
2  a  b  2  a  b 
2 2
   
 3  a 2  b  2  a3  2  a3  4  a 2  b  2  a  b2    a 2  b  2  a  b2 
M Y1  P     P   
2  a  b   2  a  b 
2 2
  
a  b  a  2  b 
M Y1   P
2  a  b 
2

Rezolvare prin metoda parametrilor iniţiali

După cum a fost prezentat anterior, unul dintre avantajele metodei parametrilor în
origine îl constituie faptul că rezolvă în mod implicit problemele static nedeterminate.

Figura 12.16 – Schemă de calcul pentru aplicarea metodei parametrilor iniţiali

Poziţionând reacţiunile din încastrarea de la extremitatea din stânga în sensul

convenţional pozitiv și folosind funcția treaptă-unitate a lui Heaviside, H x  xi  , rezultă
funcţia momentului încovoietor sub forma:
M Y x   M1  x0  H x   V1  x  H x   P  x  a   H x  a 
Ecuaţia diferenţială a fibrei medii deformate este
E  IY  uZII x   E  IY   XOZ
I
x   M Y x  .
Înlocuind funcţia momentului încovoietor în relaţia anterioară rezultă
E  IY  uZII x   E  IY   XOZ
I
x  M1  x0  H x  V1  x  H x  P  x  a  H x  a
Integrând prima dată ecuaţia diferenţială a fibrei medii deformate, rezultă ecuaţia
rotirii:
x2
E  IY  uZI x   E  IY   XOZ x   E  IY   XOZ 1  x 0  H x   M 1  x  H x   V1   H x  
2

 P
x  a 2  H x  a 
2
Se observă apariţia termenului  XOZ 1 , care joacă rolul de constantă de integrare.
Integrând a doua oară ecuaţia diferenţială a fibrei medii deformate rezultă ecuaţia
deplasării:
x2 x3
E  IY  uZ x   E  IY  uZ 1  x 0  H x   E  IY   XOZ 1  x  H x   M 1   H x   V1   H x  
2 6

 P
x  a 3  H x  a 
6
222
Oanţă Emil - Probleme rezolvate de Rezistenţa Materialelor cu aplicaţii în Ingineria Marină - Exemple de subiecte de examen
 Sisteme static nedeterminate – SSN
Se observă apariţia termenului uZ 1 , care reprezintă constanta de integrare.

Condiţii la limită
1. În încastrare deplasarea este nulă, deci uZ x  0  0 . Rezultă că uZ 1  0 .
2. În încastrare rotirea este nulă, deci  XOZ x  0  0 . Rezultă că  XOZ 1  0 .
3. În capătul din dreapta momentul încovoietor este nul, deci M Y x  a  b  0 . Rezultă relaţia
M1  V1  a  b  P  b  0 .
4. În capătul din dreapta deplasarea este nulă, deci uZ x  a  b  0 . Rezultă relaţia

 M1 
a  b
2
V 
a  b
3
b3
 P  0,
1
2 6 6
deci
3  M1  a  b  V1  a  b  P  b3  0 .
2 3

Din cea de a treia condiţie rezultă M1  P  b  V1  a  b , relaţie pe care o înlocuim în

cea de a patra condiţie şi rezultă
3  P  b  V1  a  b a  b  V1  a  b  P  b3  0
2 3

3  P  b  a  b  3  V1  a  b  V1  a  b  P  b3  0
2 3 3

3  P  b  a  b  2  V1  a  b  P  b3  0
2 3

2  V1  a  b  3  P  b  a  b  P  b3
3 2


2  V1  a  b  3  P  b  a 2  2  a  b  b2  P  b3
3

2  V1  a  b  3  P  a 2  b  6  P  a  b2  3  P  b3  P  b3
3


2  V1  a  b  P  b  3  a 2  6  a  b  2  b2
3

V1 

b  3  a 2  6  a  b  2  b2
P

2  a  b 
3

Din cea de a treia condiţie rezultă V1  a  b  P  b  M1 , relaţie pe care o înlocuim în

cea de a patra condiţie şi rezultă
3  M1  a  b   a  b   V1  a  b   P  b3  0
2 2
 
P b  M 1

3  M1  a  b  a  b  P  b  M1   P  b3  0
2 2

3  M1  a  b  a  b  P  b  a  b  M1  P  b3  0
2 2 2

2  M1  a  b  P  b3  a  b  P  b  P  b  b2  a  b
2 2
 2

b 2  a  b 
2
M1  b P
2  a  b 
2

a  b  a  2  b 
M1   P
2  a  b 
2

Reacţiunea din reazemul de la extremitatea din dreapta se calculează punând condiţia

3
de echilibru V
j 1
j  0 . Rezultă că V1  P  V3  0 , deci V3  P  V1 .

223
Oanţă Emil - Probleme rezolvate de Rezistenţa Materialelor cu aplicaţii în Ingineria Marină - Exemple de subiecte de examen
Sisteme static nedeterminate – SSN
Rezultă că

V3  P  V1  P 

b  3  a 2  6  a  b  2  b2
 P 
P 
3

2  a  b   b  3  a 2  6  a  b  2  b 2 
2  a  b  2  a  b 
3 3

V3  P 
  
2  a 3  3  a 2  b  3  a  b 2  b3  b  3  a 2  6  a  b  2  b 2 
2  a  b 
3

2  a 3  6  a 2  b  6  a  b 2  2  b3  3  a 2  b  6  a  b 2  2  b3
V3  P 
2  a  b 
3

2  a3  3  a 2  b a 2  2  a  3  b 
V3  P   P 
2  a  b  2  a  b 
3 3

a 2  2  a  3  b 
V3  P 
2  a  b 
3

224
Oanţă Emil - Probleme rezolvate de Rezistenţa Materialelor cu aplicaţii în Ingineria Marină - Exemple de subiecte de examen
 Sisteme static nedeterminate – SSN

12.1.3 Problemă rezolvată 3

Pentru bara din figură să se ridice nedeterminarea:

Figura 12.17 – Sistem static nedeterminat

Metoda 1
Considerăm drept necunoscută reacţiunea verticală din reazemul 3, adică

Figura 12.18 – Identificarea necunoscutei problemei

Sistemul echivalent este

Figura 12.19 – Sistem static echivalent

Sistemul de bază devine

Figura 12.20 – Sistemul de bază

Calculăm reacţiunile punând condiţiile de echilibru static:

 
  Vi  0   V1  3F  2F  0  V1   F
 
 
Forta concentrat a din 4 ,
Moment concentrat din 4 , x distanta 41,
sens orar sens orar
     
  M i1  0   M 1  2 Fa  3F  a  Fa  2 F  3a 0
   
  
  Moment concentrat Forta concentrat a din 2 ,
din 2 , sens antiorar x distanta 21,
sens antiorar

M 1  2Fa
225
Oanţă Emil - Probleme rezolvate de Rezistenţa Materialelor cu aplicaţii în Ingineria Marină - Exemple de subiecte de examen
Sisteme static nedeterminate – SSN

Diagramele de eforturi corespunzătoare sistemului de bază şi a forţei unitare sunt:

Figura 12.21 – Diagramele de eforturi pentru sistemul de bază şi pentru forţa unitară

Coeficienţii care intervin în ecuaţia canonică sunt:

Y 3 2 ul mY 21 Y 21
triunghiul
m  dreptunghi
    triunghiul
m 
         2 
E I Y   11    a  a    a   a  a    a  a     a  a    a  a 
1 2 1 1
2  
 3 Aria mY 2  2  3 
Aria mY distanta din mY distanta din mY Aria mY distanta din mY
din dreptul CG din dreptul CG din dreptul CG

1 3 5  2  9  5  16 3 8 3
E I Y   11  a 3       a 3    a  a
3 2 6  6  6 3

ul M Y 3 2 Y 3 2
dreptunghi
    triunghiul
 M  
1  1  2 
E I Y   10   3Fa   a    a      2 Fa   a    a  
 2 
2 3
Aria M Y
dista nta din mY Aria M Y dista nta din mY
din dreptul CG din dreptul CG
ul M Y 21 Y 2 1
dreptunghi
    triunghiul
M 
 1  1   1 
  2 Fa   a    a  a     Fa   a    a  a 
 
Aria M Y 2   2
  3 
dista nta din mY Aria M Y dista nta din mY
din dreptul CG din dreptul CG

226
Oanţă Emil - Probleme rezolvate de Rezistenţa Materialelor cu aplicaţii în Ingineria Marină - Exemple de subiecte de examen
 Sisteme static nedeterminate – SSN
 3 2 2 9  4  18  4 35
E I Y   10  Fa 3      3     Fa 3    Fa 3
 2 3 3 6 6
Ecuaţia canonică este:
35
 Fa 3
 35 35
 11  X   10  0  X   10  X   6  F  V3  F.
 11 8 3
a
16 16
3

Metoda 2
Considerăm drept necunoscută momentul încovoietor din încastrarea 1, adică

Figura 12.22 – Identificarea necunoscutei problemei

Sistemul de bază este:

Figura 12.23 – Sistemul de bază

Calculăm reacţiunile punând condiţiile de echilibru static:

Forta concentrata 2F
Momentul concentrat din 4 , din 4 x dist anta 4 1,
sens orar sens orar
     
  M i1  0   2 Fa  3F  a  V3  a  Fa  2 F  3a  0 
    
  Momentul concentrat din 2 , Forta concentrata 3F
sens antiorar din 2 x dist a nta 2 1,
sens antiorar

V3  F .
 
  Vi  0   V1  3F  V3  2F  0  V1  2F
 
 

Diagramele de eforturi corespunzătoare sistemului de bază şi a momentului unitar

sunt:

227
Oanţă Emil - Probleme rezolvate de Rezistenţa Materialelor cu aplicaţii în Ingineria Marină - Exemple de subiecte de examen
Sisteme static nedeterminate – SSN

Figura 12.24 – Diagramele de eforturi pentru sistemul de bază şi pentru forţa unitară

Coeficienţii care intervin în ecuaţia canonică sunt:

Y 3 2 ul mY 2 1 triunghiul mY 21
triunghiul
m  dreptunghi
     
1 1  2 1 1  1 1 1 1 1  1 2 1
E I Y   11     a         a           a      
2
2  32  2 2 22  2
2  2 
32
Aria mY dista nta din mY Aria mY dista nta din mY Aria mY dista nta din mY
din dreptul CG din dreptul CG din dreptul CG

1 1 1 3 1 5  1 3 5  16 2
E I Y   11  a          a       a a
4 3 2 4 4 6  12 8 24  24 3
ul M Y 3 2 dreptunghiul M Y 21 Y 2 1
dreptunghi
      triunghiul M 
1 1 1  2 1 1  1 1 1
E I Y   10   3Fa   a          Fa   a         2 Fa   a      
  2 2  
Aria M Y  2  32 
2  2 
32
dista nta din mY Aria M Y dista nta din mY Aria M Y dista nta din mY
din dreptul CG din dreptul CG din dreptul CG

928
 3 1 1 2

3 1 2

E I Y   10  Fa 2          Fa 2        Fa 2 
19
  Fa 2  
 4 2 3 3 4 6 3 12 12

Ecuaţia canonică este:

19
 Fa 2
 19 3 19 19
 11  X   10  0  X   10  X   12    Fa   Fa  M 1  F .
 11 2
a
12 2 8 8
3

228
Oanţă Emil - Probleme rezolvate de Rezistenţa Materialelor cu aplicaţii în Ingineria Marină - Exemple de subiecte de examen