Sunteți pe pagina 1din 5

SEMINAR 1

Echilibrul punctului material

Aplicatia 1
Un punct material M de masa m este atras de trei puncte necolinare A1, A2, A3, de mase
m1, m2, m3, cu forte proportionale cu distantele dintre puncte, constanta de proportionalitate
fiind k.
Daca se cunosc pozitiile celor trei puncte, sa se determine pozitia de echilibru a punctului
M.

y
A1 (x1, y1, z1=0)
A2 (x2, y2, z2=0)
𝐹̅ 𝐹̅
M(x,y,z)

𝐹̅
𝑟 𝑟

𝑟
A3 (x3, y3, z3 =0)

𝑗 x
O 𝑖
Rezolvare

Se adopta un sistem de referinta Oxyz. Se considera ca punctele A1, A2, A3 sunt situate
in planul xOy. Urmarim sa gasim pozitia de echilibru a puctului M.
Reprezentam in punctual M fortele cu care cele trei pucte fixe atrag punctual M
(intocmim schema de forte). Conditia ca punctual M sa ramana in repaus este ca suma vectoriala
a acestor forte sa fe nula:
̅ ̅ ̅ (1)
unde:
̅ ̅̅̅̅̅̅ ̅
̅ ̅̅̅̅̅̅ ̅ (2)

̅ ̅̅̅̅̅̅

Inlocuind (2) in (1), impartind cu km si explicitand vectorul de pozitie al punctului M, obtinem:

(3)
Cum,
̅, (4)

̅ ; i=1,2,3 (5)
rezulta:

(6)
Asadar, pozitia de echilibru coincide cu centrul de greutate al celor trei pucte.

Aplicatia 2
Un fir ideal cu greutate neglijabila, de lungime L, este suspendat in doua puncte A si B.
Distanta pe orizontala dintre puncte este l, iar diferenta de nivel h. Pe fir este se poate deplasa
fara frecare un inel M de greutate G.
Sa se determine pozitia de echilibru a punctului M si tensiunea din fir.

B
y h
L2
A
L1 S2
α S1 β x
M

G
l1 l2

Rezolvare
Se fac notatiile ca in figura. In M se reprezinta greutatea punctului si tensiunile din cele
doua ramuri ale firului (se intocmeste schema de forte). Conditia vectoriala de echilibru este:

̅ (1)
care proiectata pe sisemul de referinta Mxy conduce la:
+ =0 (2)
+ =0 (3)
Deoarece intre inel si fir nu este frecare, tensiunea din fir este aceeasi in toate punctele
lui, ca in cazul unui scripete ideal. In aceasta situatie:
(4)
Din (3) rezulta:
cosα = cosβ, respectiv β= (5)
Din (2) obtinem:

(6)

Unghiul α se determina proiectand firul pe orizontala:


l (7)
Tinand seama de (5), si ca L1+ L2 = L, putem determina unghiul α:

(8)

Din schita putem scrie:


(9)
(10)
Rezulta distantele masurate pe fir de la punctele A si B pana la punctul M in pozitia de echilibru:

(11)

(12)
Aplicatia 3
Un inel A poate aluneca fara frecare pe un cerc de sarma situat intr-un plan vertical. De
inel este suspendata o greutate Q iar inelul este legat cu un fir ABP, trecut peste scripetele fix
ideal B situat in punctul cel mai de sus al cercului. Firul are la capatul liber o greutate P.
Sa se determine pozitia de echilibru a inelului si reactiunea N a cercului.
Rezolvare
Tensiunea din fir ramane constanta si egala cu P, rolul scripetelui fiind de a schimba
directia fortei P,
(1)
Intocmim schema de forte pentru inelel A. Pe langa greutatea Q si tensiunea din fir S
introducem si reactiunea normal a cercului N. Adoptam un sistem de referinta Axy cu axele
dirijate dupa tangenta la cerc si normala principala (raza cercului). Ecuatia vectoriala de
echilibru,
̅ ̅ (2)

x,τ
B B
y,υ θ/2
S
A N θ/2
A θ/2
θ P
Q O
Q O

r r

Proiectam ecuatia (2) pe axele sistemului de referinta ales.


=0 (3)
(4)
Deoarece S=P, din (3) obtinem,

si din (4)

Aplicatia 4
O prisma de dimensiuni mici si de greutate G este asezata pe un plan inclinat cu unghiul
α fata de orizontala. Se cunoaste unghiul de frecare φ dintre prisma si plan.
Sa se determine valoarea unghiului β dintre forta de tractiune F si planul inclinat astfel ca
aceasta sa fie minima pentru sensul de urcare.

y
x
β
F
N

T α
G

Rezolvare
Intocmim schema de forte. Pe langa fortele date G si F reprezentam reactiunea normala
N si forta de frecare T.
Ecuatia vectoriala pentru echilibrul la limita alunecarii este:
̅ ̅ ̅ (1)
la care se aduga conditia atingerii valorii fortei maxime de frecare
(2)
unde μ tgφ e te ef e tul f e de lu e e.
Proiectam ecuatia (1) pe directia planului inclinat si pe normala la plan:
(3)
(4)
Din (2), (3) si (4) obtinem expresia fortei F:

(5)

In (5) numaratorul este constant. Ca raportul sa fie minim, numitorul f(β)=


trebuie sa fie maxim. Din conditia
(6)
Deducem
t t ,
adica:
β=φ (7)

S-ar putea să vă placă și