Motorul universal cu colector

Aceasta masina electrica este un motor cu colector, care poate fi

alimentat atat de la o sursa de c.c., cat si de la o sursa monofazata de c.a.
Impreuna cu acest avantaj, el este foarte util si in activitatea sociala cat si
in industrie datorita posibi-litatilor de obtinere de viteze mari ale rotorului
pana la 30.000 rot/min. Motorul universal cu colector de puteri mici este
utilizat la instrumente electrice portabile si la alte masini de turatii mari.
Motoarele de acest gen de puteri mari (sute de kW) au capatat aplicatie ca
masini electrice de tractiune. Constructia de principiu a mo-torului universal
cu colector este prezentata in fig. 4.57 a.

a b
Fig.4.57 a) Constructia de principiu a motorului universal cu colector; b)dependentele n=f(M).
Ea nu se deosebeste esential de constructia motorului de c.c.
Particularitatile motorului universal cu colector sunt urmatoarele:
circuitul magnetic al inductorului ca si al rotorului este realizat
din tole de otel electrotehnic datorita fluxului alternativ la
alimentare de la sursa de c.a.;
motorul universal cu colector este motor cu excitatie serie.
Motoarele cu excitatie paralel nu sunt oportune pentru
utilizarea larga datorita schemelor complicate de comanda a
lor;
infasurarea de excitatie are numere diferite de spire pentru
functiona-rea la alimentarea in c.c. si c.a. cu scopul nivelarii
limitelor vitezei de lucru in cele doua cazuri. Din acest motiv
infasurarea, obisnuit se divide in sectii cu conexiuni la bornele
de iesire;
la alimentarea in c.a. motorul are comutatie inrautatita.
Caracteristicile mecanice ale motorului universal cu colector sunt
date in fig. 4.57 b. Curba 1 este dependenta n(M) la alimentare in c.c., 2
este dependenta obtinuta la alimentarea in c.a. a intregii infasurari de
excitatie, iar curba 3 este caracteristica mecanica pentru numar redus de
spire al inductorului, deci pentru valoare redusa a fluxului de excitatie.
Acest fenomen se poate dovedi prin ecuatia de echilibru a tensiunilor
motorului:
(4.26)
unde:
- suma rezistentelor infasurarii indusului si a infasurarii de
excitatie serie;
- suma reactantelor acelorasi infasurari.
Din relatia (4.26) in care se substituie pentru curent
alternativ, pentru n(I
a
) si de acolo si n(M) se obtine:
(4.27)
unde la numarator apare termenul suplimentar in c.a. . Actiunea lui
se manifesta mai important la turatii mici (n respectiv ) . Dependenta
momentului M de la alimentare in c.a. se observa in fig. 4.58 a in care se
prezinta si dependentele curentului i
a
, fluxului de excitatie si
momentului M in functie de Unghiul este relativ mic si se determina
din pierderile in sistemul magnetic la alimentare in c.a.,
unde , iar . Prin substitutia
acestor valori in expresia cuplului se poate demon-stra ca
momentul M este pulsatoriu, dar are si valori negative. Valoarea lui medie
este suficient de mare, ca momentul de inertie sa invinga actiunea de
franare din zonele cu M negativ si rotorul sa se roteasca cu turatie
constanta.

a b
Fig.4.58 Dependentele ia, e, M=f(t) ale motorului universal
cu colector la alimentare in c.a.; b) compunerea fazorilor eL si eT.
Comutatia dificila la alimentarea in c.a. in comparatie cu aceea la
alimentarea in c.c. se obtine datorita cresterii valorii totale a t.e.m. reactive
din sectia in comutatie. La e
L
, care este determinata de curentul alternativ
de comutatie i
a
, se adauga si t.e.m. de transformare e
T
, indusa in sectia in
comutatie de fluxul de excitatie alternativ.
Daca se admite , t.e.m. rezultanta e
rez
este determinata de suma
fazorilor e
L
si e
T
(fig. 4.58.b). Masurile indicate in cap.4 compenseaza
t.e.m. e
L
, dar nu si e
T
, in special in regimurile de pornire. De aceea la
motoarele de putere pentru tracti-une, pe langa polii auxiliari se foloseste si
infasurarea de compensare, daca frec-venta tensiunii de alimentare este
redusa 16 si 25 Hz.
Pe langa motoarele universale cu colector, in practica sunt
cunoscute, dar de mica utilizare si alte tipuri de masini de c.a. cu colector:
motoare monofazate cu repulsie, cu colectoare trifazate cu excitatie
paralela si doua completuri de perii s.a. Ele sunt caracterizate de
posibilitatea de reglare a turatiei si se examineaza in literatura de
specialitate a masinilor electrice.