C.

 PORNIREA MOTORULUI DE C.C

O masina de c.c poate dezvolta un cuplu la arbore daca este excitata (adica, daca exista flux inductor)
si daca indusul este parcurs de curent (adica daca masina este alimentata de la o sursa).

Sensul de rotatie (al turatiei n) este impus de sensul cuplului care se poate modifica prin schimbarea
sensului fie al curentului de excitatie, fie al curentului indus.

La pornire, cand n = 0 si E = ke* n = 0, relatia devine:

Ub=RaIp   

sau, considerand curentul de pornire Ip, ca un multiplu al curentului nominal,

Ip=βIa ( 2 )

iar    Ub=β RaIn ( 3 )

in care β - factor de multiplicare a curentului nominal la pornirea motorului.

Avand in vedere relatia:

RaIn U= (0,05..0,15) Un

Un

rezulta β = ―― =――― ≈ 620

RaIn 0,05..0,15

Curentul de pornire Ip rezulta de 6..20 ori mai mare decat curentul nominal. Masinile de putere mica
( la care corespund caderi de tensiune mari, spre limita de 15 si chiar mai mult ) pot inregistra un
curent la pornire: Ip≤ 6In

In plus, dimensiunile lor nu determina o inertie prea mare, astfel incat timpul de pornire este scurt ( sub
o secunda) si valoarea mentionata in relatia ( 4 ) nu dauneaza bunei functionari a motorului: aceste
motoare se pot porni prin conectare directa.

Restul motoarelor trebuie pornite prin metode care sa asigure reducerea valorii curentului absorbit la
pornire. Aceste metode sunt:

-reducerea tensiunii de alimentare prin utilizarea unei surse de tensiune variabila;

-introducerea in serie cu indusul a unei rezistente suplimentare (reostat de pornire cu rezistenta

Rp).
Prima metoda necesita cheltuieli mari de investitii, dar este foarte avantajoasa sub raport

energetic. A doua metoda este ieftina, dar pierderile, prin efect Joule Lenz pe rezistenta reostatului de
pornire, determina scaderea eficientei.

Valoarea reostatului de pornire Rp poate fi calculata astfel incat sa se realizeze o limitare impusa a
curentului de pornire: Un ~ T-R in care se impune :

Ip < (1,5..2)In ( 5 )

Limitarea valorii curentului absorbit la pornire are efecte pozitive asupra functionarii motorului, insa
limiteaza valoarea cuplului initial (de pornire).

Valoarea acestui cuplu: Mp = kmOIp, nu mai poate fi marita decat prin cresterea curentului de
excitatie Ie. De aceea, la motoarele de c.c. cu excitatie separata, reostatele de camp din circuitul de
excitatie se regleaza astfel incat rezistenta sa fie minima, deci curentul de excitatie  Ie sa fie maxim
(admisibil). La motoarele de c.c. cu excitatie derivatie, se procedeaza la fel si, in plus, infasurarea de
excitatie se alimenteaza direct de la retea (deci la tensiune constanta) si nu la periile motorului, pentru
a nu micsora tensiunea aplicata acestei infasurari cu caderea de tensiune pe reostatul de
pornire RPIP figura ( 3 ).

Acesta este motivul pentru care motorul de c.c. cu excitatie derivatie nu poate fi pornit prin alimentare
cu tensiune scazuta. Pentru a realiza un cuplu mai mare la pornire, se utilizeaza motorul cu excitatie
compound (mixta) la care infasurarea serie este conectata aditional.

Schema de pornire cu reostat a motoarelor de c.c. cu excitatie derivatie fig.( 1 )

In figura ( 3 ) este prezentata schema de principiu a montajului pentru pornirea cu reostat a motorului
de c.c. cu excitatie derivatie. Fiind indeplinite conditiile enumerate (Rc min, Iemax si constant) se
inchide intrerupatorul K si se realizeaza alimentarea motorului cu tensiune continua.

Turatia creste si, drept urmare, creste si t.e.m. E = k e * Φ * n, iar pentru Ub = const. din ecuatia de
tensiuni pentru regimul de motor rezulta ca scade curentul Ia, dand posibilitatea sa se scada treptat
rezistenta Rp, pana se ajunge ca la bornele motorului 'Sa se aplice tensiunea nominala U n, moment in
care Rp
U b = E  R - I a  = E + ( R a + R p ) I a  )

Daca pornirea se face prin alimentarea de la o sursa de tensiune variabila, dupa scaderea curentului,
corespunzatoare primei trepte a tensiunii aplicate, se creeaza posibilitatea cresterii tensiunii la borne:
cresterea curentului absorbit la valoarea impusa de noua tensiune este urmata de o alta scadere a
acestuia datorita cresterii turatiei s.a.m.d., pana cand motorul este alimentat la tensiunea nominala.

Sensul de rotatie al motorului se modifica:

fie prin schimbarea sensului curentului de excitatie;

fie prin schimbarea polaritatii tensiunii la borne (deci a sensului curentului prin indus),

Insa, in nici un caz prin schimbarea simultana a sensului celor doua marimi.

1. CARACTERISTICILE MECANICE ALE MOTORULUI DE C.C. CU EXCITATIE INDEPENDENTA

Din punctul de vedere al sursei de alimentare pentru infasurarea de excitatie, un motor de c.c. cu
excitatie derivatie poate fi considerat un motor cu excitatie independenta, cu conditia ca tensiunea la
bornele excitatiei sa fie constanta (chiar daca aceasta tensiune provine de la aceeasi retea care
alimenteaza indusul, cele doua circuite sunt independente).

In cele ce urmeaza deci, se va subintelege comportarea identica a celor doua tipuri de motoare de c.c:
cu excitatie independenta si cu excitatie derivatie.

REGLAREA TURATIEI MOTOARELOR DE CC:

Din analiza ecuatiilor caracteristicilor mecanice ale motoarelor de c.c, rezulta ca, la un cuplu constant
(sau, echivalent, la un curent de sarcina constant) turatia se poate modifica actionand asupra:

- tensiunii de alimentare a rotorului;

-fluxului de excitatie;

-rezistentei suplimentare din circuitul rotoric.

Reglarea vitezei prin modificarea tensiunii de alimentare a rotorului (indusului) permite obtinerea unei
game largi de valori atat inferioare vitezei de baza, cat si superioare acesteia (reglaj bizonal).
Randamentul reglarii este bun, insa cheltuielile de investitii (pentru sursa de tensiune variabila) sunt
mari.

Reglarea vitezei prin diminuarea fluxului magnetic de excitatie (fie cu un reostat de camp - in cazul
motoarelor de putere mica, fie prin alimentarea infasurarii de excitatie de la o sursa de tensiune
variabila - in cazul motoarelor de putere mare) este un reglaj monozonal (numai pentruΦ<Φn), se obtin
doar viteze mai mari decat viteza de baza. Randamentul metodei este bun, cheltuielile de investitii sunt
mici, iar gama de reglaj, de asemenea, mica (fluxul de excitatie nu poate fi redus prea mult - vezi limita
de stabilitate).
Reglarea vitezei prin modificarea rezistentei suplimentare inseriate in circuitul rotoric permite
obtinerea unor viteze mai mici decat viteza de baza (reglaj monozonal) si intr-o gama limitata,
deoarece cu cat creste rezistenta din circuitul rotoric, cu atat scade randamentul prin cresterea
pierderilor suplimentare pe rezistenta de reglaj.

Observatia 1. Pentru motorul de c.c. cu excitatie serie, modificarea curentului de excitatie I e,

independent de curentul prin indus, este posibila prin suntarea excitatiei cu o rezistenta variabila, asa
cum se arata in figura ( ), prin inchiderea intrerupatorului Ke.

Schema din figura 4. permite si realizarea pornirii si reversani de sens la motorul de c.c. cu excitatie
serie.
3. INVERSAREA SENSULUI DE ROTATIE LA MASINILE DE C.C
La motorul de c.c, sensul de rotatie ( sensul turatiei) este dat de sensul cuplului, iar acesta, la randul
sau, este determinat de sensul fluxului inductor si de sensul curentului prin indus.
Modificarea sensului de rotatie prin schimbarea sensului uneia din cele doua marimi ( flux magnetic
inductor sau curent prin indus) nu se recomanda a fi efecuata in timp ce motorul functioneaza ( se
roteste deja intru-un sens).
La motorul de c.c cu excitatie derivatie, intreruperea excitatiei in timpul functionarii (intre-
rupere necesara pentru comutarea polaritatii tensiunii la bornele infasurarii) conduce la anularea
fluxului magnetic inductor, deci si a t.e.m induse si, cum tensiunea tensiunea la borne este constanta,
rezulta ca ea se repartizeaza exclusiv pe rezistenta indusului, generand un curent foarte mare prin
acesta. De asemenea, din ecuatia caracteristicii mecanici rezulta ca se poate ambala ( fluxul magnetic
inductor nul figureaza la numitorul fractiilor din expresia caracteristicii mecanice). De asemenea daca
motorul actioneaza o masina de lucru ce opune un cuplu rezistent la arbore mai mare decat cuplul
electromagnetic al motorului, acesta din urma se opreste si curentul ce apare prin indus, comparabil
cu curentul la pornire, provoaca incalziri periculoase.

De aceea, circuitul indusului se prevad protectii la supracurenti (in general sigurante fuzibile)
Obervatia 2. Inversarea sensului de rotatie din mers nu se face prin inversarea curentului de excitatie,
deoarece apare un soc mare de curent cand masina ramane fara excitatie.
La motorul de c.c. cu excitatie serie intreruperea excitatiei in timpul functionarii conduce la diminuarea
cuplului electromagnetic si deci la ambalarea motorului, daca acesta functiona in gol. Pentru a evita
aceste situatii, motorul de c.c. cu excitatie serie se foloseste numai cuplat cu mecanismul antrenat.
4.FRANAREA MOTORULUI DE C.C
In regim de frana, masina de c.c. primeste energie electrica de la reteaua de alimentare si energie
mecanica de la mecanismul antrenat, si le transforma pe ambele in caldura disipata pe rezistentele din
circuitul indusului.
Regimul de frana poate fi impus de necesitatea:
-fie de a opri rapid un motor;
-fie de a schimba sensul de rotatie al acestuia.
Astfel, prin inversarea polaritatii tensiunii de alimentare (pastrand sensul fluxului magnetic inductor) se
schimba sensul curentului prin indus, deci si sensul cuplului motor, astfel incat acest cuplu tinde sa
antreneze rotorul in sens invers fata de sensul in care se rotea motorul.
Masina primeste, in acest caz:
-energie mecanica pe la arbore, de la mecanismul antrenat care, in virtutea inertiei,
cauta sa mentina turatia motorului;
energie electrica pe la borne, de la reteaua de alimentare, pentru invingerea cuplului care mentine
turatia in sens invers.

In acest regim, cand Ub si I a  isi modifica semnul, reiese ca:

Un+E Un

If =--------->Ip≤------- (6)

Ra Ra

Curentul de franare, fiind mai mare decat curentul la pornire (chiar in lipsa reostatului de pornire 
R p ), se impune limitarea acestuia prin introducerea
- in momentul inversarii polaritatii tensiunii a unei rezistente Rr care se inseriaza cu rezistenta de p
ornire R p .