Masina electrica - sistem de conversie

electromecanica a energiei.
In regim de motor, masina electrica transforma energia electrica absorbita pe la borne in energie
mecanica transmisa la arbore . In regim de generator, energia mecanica este transformata in energie
electrica. O masina electrica poate functiona atat in regim de motor cat si de generator (principiul
reversibilitatii masinii electrice).
Masina electrica construita pentru a functiona in regim de motor este motorul electric, iar masina electrica
destinata producerii energiei este generatorul electric. Un regim special de functionare a masinii electrice
este regimul de frana, in care energia electrica absorbita pe la borne si energia mecanica luata la arbore,
sunt transformate in caldura. Conversia electromecanica a energiei se bazeaza pe fenomenele
electromagnetismului : inductia electromagnetica si interactiunea dintre campul magnetic si conductoarele
strabatute de curent (actiuni ponderomotoare).
O categorie aparte o constituie masinile electrice cu histerezis (motorul cu histerezis) si masina
electrostatica. Conversia  electromecanica a energiei este insotita de pierderi: pierderi in infasurari
(pierderi  in cupru, pCu); pierderi in circuitul magnetic (pierderi in fier, p Fe), pierderi mecanice datorita
frecarilor (pm), pierderi de ventilatie (pv), pierderi suplimentare (ps). Pierderile determina  incalzirea masini
electrice, iar pentru a se limita temperatura la valoarea  admisa de izolatia infasurarilor este necesara
racirea ei.Randamentul masinii electrice este intotdeauna subunitar, caci puterea absorbita (consumata)
este mai mare decat puterea cedata (utila), diferenta fiind constituita de pierderi.
Gabaritul unei masini electrice   este  determinat de solicitarile electrice admise (densitate de curent), de
solicitarile magnetice  (inductia  magnetica) si de solicitarile mecanice adoptate. Cu cat solicitarile 
electrice si magnetice sunt mai mari, gabaritul este mai mic, dar si randamentul este mai mic.
Randamentul masinii electrice uzuale este de 0,5...0,8 la puteri mici, si 0,8...0,95, la puteri mari.
Dupa  puterea nominala, masinile electrice    se clasifica in micromasini (sub 10 W) masini electrice de
putere mica (sub 0,75kW), de putere medie (sub 1 000 kW) si masini electrice de putere mare (peste 1
MW).
Dupa felul miscarii, se deosebesc masini electrice rotative si masini electrice liniare;   dupa felul energiei
electrice, sunt de curent continuu si de curent alternativ, monofazate si polifazate. Se obisnuieste sa se
includa in categoria masinilor electrice   si  transformatorul electric, care, desi nu poseda elemente in
miscare, deci nu este sediul unei energii mecanice, realizeaza modificarea parametrilor energiei electrice
(tensiune si curent, numar de faze).
Partile constructiva ale unei masini electrice rotative  sunt  statorul (partea  fixa)  si  rotorul (partea
mobila). In mod obisnuit rotorul se afla in interiorul statorului, dar exista si constructia inversata. Statorul si
rotorul sunt parti ale circuitului magnetic, separate printr-un intrefier, care, in mod obisnuit, este radial  (la 
unele  masini electrice, in  special  la cele de inertie redusa, intrefierul este axial, iar rotorul are forma de
disc). Masinile electrice pot fi heteropolare (cu mai multi poli) si unipolare (cu un singur pol). Daca
intrefierul este constant masina electrica este cu poli plini (inecati), iar daca intrefierul este variabil,
masina electrica este cu poli aparenti (iesiti). Partea masinii electrice in care se produce campul magnetic
se numeste inductor, iar partea pe care se amplaseaza infasurarile, pentru a se induce  tensiuni
electromotoare indus. Partile constructive in care au loc procesele electromagnetice (circuitul magnetic,
infasurarile, periile, colectorul, inelele colectoare) se numesc parti active. Partile inactive (carcasa,
lagarele, arborele) servesc la protejarea partilor active sau la  transmiterea cuplului.
La baza teoriei masinii electrice stau legile electromagnetismului (ecuatiile lui Maxwell), care conduc la
ecuatii de tensiuni din infasurari. Acestea se completeaza cu ecuatia diferentiala a miscarii rotorului. O
forma concisa prezinta teoria generala masinii electrice din care, prin particularizare se ajunge la tipul de
masina electrica considerata. Tratarea matematica a  fenomenelor din masina electrica este mai simpla in
regim stationar si mai  complicata in regim tranzitoriu (procese de conectare la retea, scurtcircuite, 
modificari de sarcina, porniri si franari). Incercarile masinii electrice urmaresc determinarea rezistentei
infasurarilor si a rezistentei de izolatie, probele in gol, in sarcina si in scurtcircuit, determinarea cuplului,
randamentului, incalzirii, determinarea parametrilor (reactante, constante de timp), stabilirea nivelului de
zgomot si a parazitilor radio etc).
Alegerea masinilor electrice, in special, a motoarelor se refera la alegerea tipului de motor (de curent
continuu, sincron, asincron), care sa satisfaca cel mai bine cerintele sistemului de actionare, alegerea
puterii nominale, a frecventei, turatiei, tensiunii, gradului de protectie, serviciului de functionare.
Motorul asincron este o masina asincrona functionand in regim de motor. Este cel mai raspandit motor
electric de actionare, datorita particularitatilor sale constructive si energetice :
     -constructie simpla si robusta, fara contacte electrice mobile (la varianta cu rotorul in scurtcircuit);
     -gabarit redus, posibilitatea alimentarii directe de la reteaua industriala,
     -randament bun      
Dezavantajele motorului asincron sunt:
     -pornire nefavorabila, cu socuri mari de curent, la conectarea directa la retea (Ip = (5 ... 6)/n);
     -imposibilitatea modificarii economice a vitezei, in limite largi prin metode simple;
     -factor de putere scazut, in special la incarcari reduse.
   Caracteristicile de functionare ale motorului asincron pot fi obtinute prin calcul sau pe cale grafica, cu
ajutorul diagramei cercului, construite numai pe baza incercarii de mers in gol si de scurtcircuit
(incercarea in sarcina este costisitoare si adesea dificil de realizat).
   Pornirea motorului asincron, cu rotor in scurtcircuit:
la puteri mici si mijlocii,
     -prin conectare directa la retea, daca puterea motorului nu depaseste 20% din puterea
transformatoarelor din postul de transformare;
     -prin conectare in stea si, apoi in triunghi, la motoarele asincrone proiectate a functiona  in triunghi la
tensiunea retelei existente;
     -cu autotransformator de pornire la puteri mari (sute de kW), prin care motorului asincron este
alimentat cu tensiune redusa (0,5 ... 0,7)Un;
     -cu reactante de pornire inseriate in circuitul statorului.
   Cuplul de pornire este proportional cu patratul tensiunii aplicate la borne.
   Motorului asincron cu rotorul bobinat se porneste cu rezistente conectate in circuitul rotorului, ale caror,
trepte se scurtcircuiteaza, pe masura ce turatia motorului creste: Printr-o alegere convenabila a
rezistentelor rotorice se poate obtine un cuplu de pornire egal cu cuplul critic (maxim) al motorului
asincron.   Scurtcircuitarea treptelor de rezistenta se poate face automat, in functie de timp sau in functie
de curentul rotoric, care se pastreaza intre doua limite.
Modificarea vitezei motorului asincron se poate face prin intermediul rezistentelor rotorice (la motorului
asincron cu rotor bobinat), prin modificarea tensiunii sau a tensiunii si frecventei (la motorul asincron cu
rotorul in scurtcircuit).
 Curenti maximi in conductoarele electrice
Curenti maximi admisibili in regim permanent in conductoarele izolate Temperatura mediului ambiant: + 250
C Temperatura maxima admisa pe conductor:  + 700 C, la izolaţie de PVC + 600 C, la izolaţie de cauciuc
Intensitatile curentilor, A

Conductoare de cupru cu izolatie de Conductoare de aluminiu cu izolatie de PVC

 Sect. nominala a PVC sau de cauciuc FY, FcTi sau cauciuc AFY
cond.
[mm2] Montate in tub Nr. Libere în Montate in tub Nr.
Libere în aer
conductoarelor în tub aer conductoarelor in tub

2 3 4 5,6   2 3 4 5,6  

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 14 12 11 10 20 - - - - -

1,5 17 14 13 11 25 - - - - -

2,5 24 20 18 16 34 18 16 15 13 27

4 31 26 24 21 45 23 20 18 16 35

6 40 34 31 27 57 30 27 25 21 45

10 55 49 45 39 78 41 38 33 29 61

16 73 64 58 51 104 55 47 43 38 82

25 100 84 76 67 137 74 66 60 53 107

35 125 108 98 87 168 95 83 76 65 132

50 150 135 123 109 210 118 103 94 82 165

70 200 171 156 137 260 155 131 119 104 205

95 241 218 198 174 310 187 166 151 133 245

120 272 250 228 196 365 217 191 174 153 285

150 310 280 255 224 415 238 214 195 171 330

185 - - - - 475 - - - - 375

240 - - - - 560 - - - - 440

300 - - - - 645 - - - - 510

400 - - - - 750 - - - - 605

         OBSERVATII:
      1. Intensitatile curentilor pentru trei conductoare in tub sunt valabile si pentru circuite
trifazate (echilibrate sau nu) cu patru sau cinci conductoare (3L + N, 3L + N + PE).
      2. Pentru conducte punte cu doua conductoare, respectiv trei conductoare, se folosesc valorile
intensitatilor date pentru doua conducte, respectiv trei conducte în tub.
       Curenti maximi admisibili in regim permanent in conductoarele neizolate, libere în aer
      Temperatura mediului ambiant: + 25oC Temperatura maxima admisa pe conductor: + 70oC
Intensitatile curentilor, A

Sectiunea nominala a Felul montajului

conductoarelor
[mm2] Cupru Aluminiu Otel-aluminiu Otel

Interior Exterior Interior Exterior Interior Exterior Exterior

6 50 70 - - - - -

10 80 95 60 75 50 80 -

16 100 130 75 105 75 105 45

25 140 180 105 135 100 130 60

35 170 220 130 170 135 175 75

50 215 270 165 215 165 210 90

70 270 340 210 265 210 265 125

95 335 415 255 320 260 330 140

120 393 485 300 375 305 380 -

150 465 570 355 440 365 445 -

185 530 640 410 500 425 510 -

240 635 760 490 590 505 610 -

300 740 880 570 680 585 690 -

400 895 1050 690 815 715 835 -

500 - - 820 980 - - -

600 - - 930 1070 - - -

 
Transfigurarea stea-triunghi
 
Transfigurarea stea-triunghi reprezita stabilirea unei retele electrice in triungi echivalenta cu o retea in
stea sau invers cu conditia ca regimul retelei din exterior (curenti, tensiuni) sa nu se modifice.
  Transfigurarea stea-triunghi se face cu scopul de a simplifica calculul retelei. Daca laturile stelei au
rezistentele R1, R2 si R3 iar laturile triunghiului R12, R23 si R31,

       trecerea de la triunghi la stea se face

cu relatiile:
          R1 = R12R31 / (R12 + R23 + R31)
          R2 = R23R12 / (R12 + R23 + R31)
          R3 = R31R23 / (R12 + R23 + R31)

      iar trecerea de la stea la triunghi se

face cu relatiile:
         R12 = R1 + R2 + R1R2/R3
         R23 = R2 + R3 + R2R3/R1
          R31 = R3 + R1 + R3R1/R2

      

Unitati de masura fotometrice

Unitatile de masura fotometrice
 Marime  Unitati de masura
Relatia de Relatia cu alte
 Denumire Simbol Denumire Simbol
definitie unitati
 Intensitatea marime  unitate
 I  candela  Cd
luminoasa fundamentala fundamentala
 Flux luminos Φ  Φ=IR luxmen  lm 1lm=1Cd×sr
 Iluminare E E=Φ/S  lux  lx 1lx=1lm/m2
 Luminanta  candela pe metru
L  L=I/S  Cd/m2  
(stralucire) patrat
 Radianta
 R  R=Φ/S lux  lx  
(emitanta)
 Cantitate de
 Q  Q=Φt  lumensecunda  lm×s  
lumina
 Cantitate de
iluminare
QE  QE=Et luxsecunda lx×s  
(expunere
luminoasa)
 Eficacitate
 η  η=Φ/P lumen pe watt  lm/W  
luminoasa
                 

Unitati de masura electrice si magnetice

Unitatile de masura electrice si magnetice
 Marimea  Unitatea de masura
 Sim Relatia cu alte
Denumirea Relatia de definitie Denumire Simbol
bol unitati
 Intensitatea
unitate
curentului electric i,I  marime fundamentala amper A
fundamentala
(curentul electric)
 Sarcina electrica
(cantitatea de q,Q  coulomb  C  
electricitate)
 Densitatea de
volum a sarcinii  coulomb pe
 ρ  C/m 3
 
electrice(sarcina metru cub
v

volumetrica)
 Densitatea de
suprafata a sarcinii  coulomb pe
 ρs C/m2  
electrice (sarcina metru patrat
superficiala)

 Intensitatea
E volt pe metru  V/m  1V/m=1N/c
campului electric

 Tensiunea
electrica  u, U
 Tensiunea ue, Ue volt V  1V=1J/C
electromotoare V
 Potential electric

 Inductie electrica coulomb pe

D  C/m2  
(deplasare) metru patrat
 

 Flux electric  Ψ  coulomb  C  

 
 Capacitate
C farad  F  1F=1C/F
electrica

 Permitivitate  ε fard pe metru  F/m  

 Moment electric  metru-
p  mC  
dipolar coulomb
 Polarizare coulomb pe
P C/m2  
electrica metru patrat 

 Densitate de  amper pe
J A/m2  
curent electric   metru patrat

 Rezistenta
R
electrica
Z ohm  Ω  1Ω=1V/A
 Impedanta
X
 Reactanta

 Rezistivitate ρ  ohmetru Ωm  

 Conductanta G
 Admitanta Y siemens S  1S=1Ω-1
 Susceptanta B

siemens pe
 Conductivitate  σ S/m  
metru

 amper pe
 Intensitatea metru
 H A/m  
campului magnetic (amperspira
pe metru)

 Tensiune
magnetica  Um
amper
 Tensiune Umm  A  
(amperspira)
magnetomotoare Vm
 Potential magnetic

 Inductie
 B  tesla  T  1T=1N/Am
magnetica

 Flux magnetic Φ   weber  Wb  1Wb=1Tm2

 Potential magnetic weber pe

   Wb/m  
vector metru

 Inductivitate  L henry H  1H=1Wb/A

 Permeabilitate henry pe
 µ  H/m  
magnetica metru
  amper metru
 Moment magnetic  m A×m2  
patrat
amper pe
 Magnetizare  M, A/m  
metru
 Polarizatie
 M M=μoM' tesla  T  
magnetica
 Reluctanta  amper pe
 Rm  A/Wb  1A/Wb=1H-1
magnetica weber

 Permeanta  Λ  henry  H  
   

 Densitate de
 joule pe
energie  w J/m3  
  metru cub
electromagnetica
 Densitatea fluxului
de energie
watt pe metru
electromagnetica   W/m2  
   patrat
(vectorul lui
Poynting)

 Putere
P=ui
instantanee  P  watt W  1W=1A×V
P=UIcosφ
 Putere activa

voltamper
 Putere reactiva  Q Q=UIsinφ  var  
reactiv
 Putere aparenta  S S=UI  voltamper  VA  
 Putere voltamper  -nu este unanim
 D    deformant  vad
deformanta acceptata