Facultatea de Automatic!, Calculatoare, Inginerie Electric! si Electronic!

Universitatea ''Dunarea de Jos'' din Galati

DISTRIBUTIA RATIONALA A
ENERGIEI
w w

TEMA PROIECT: Dimensionarea protectiei pentru o locuinta

STROE LUCIAN, Gr b , An 1, Master UEESR

Conf. dr. ing. Gelu GURGUIATU

1
 CUPRINS

Introducere...................................................................................2
1. Calculul Instalatiilor electrice de JT................................................3
2. Protectia cu intrerupatoare automate si disjunctor
diferential................6
3. Variante constructive...................................................................7

2
 Introducere

In constructia instalatiilor electrice dimensionarea instalatiei este esentiala, puterea

maxima a unui circuit depinzand de sectiunea conductoarelor cu care aceasta este
realizata.
In cazul in care instalatia este subdimensionata conductoarele se vor incalzi si
instalatia va avea o eficienta redusa.
De ce se incalzesc conductoarele?
Datorita efectului electrotermic, cunoscut sub denumirea de efectul Joule. Acesta a
fost descoperit de marele fizician englez James Prescott Joule, si consta in incalzirea
corpurilor conductoare cand acestea sunt parcurse de un curent electric. Temperatura
degajata de un conductor este direct proportionala cu patratul intensitatii curentului
care il strabate si invers proportionala cu sectiunea conductorului. Acest efect este un
fenomen de opunere la trecerea curentului prin conductoare iar caldura disipata
reprezinta pierderi de energie ireversibile in cazul transportului.
Care sunt efectele neplacute ale efectului Joule?
In cazul instalatiilor casnice se face o estimare a consumului si cunoscand ceilalti
parametri instalatia se poate dimensiona astfel incat sa faca fata consumului. In cazul
in care instalatia este subdimensionata vor aparea in primul rand pierderile de energie
datorate disiparii de caldura prin efectul Joule, scaderea eficientei incorporabilelor
folosite datorita caderilor mari de tensiune pe conductoarele instalatiei, iar in cazul in
care caldura disipata este foarte mare acesta poate duce la topirea izolatiei
conductoarelor, provocarea de incendii sau scurt-circuite.
Posibilitatea aparitiei acestor efecte este minima si tinde spre zero in cazul in care
instalatia electrica este corect dimensionata.

3
 I.Calculul Instalatiilor electrice de JT.
Calculul instalatiilor electrice de joasa tensiune (JT), este o etapa obligatorie in
proiectarea unei instalatii electrice.
Sectiunile conductoarelor electrice se dimensioneaza pentru a satisface conditia de
stabilitate termica la incalzirea in regim permanent sau intermitent, in functie de regimul
de lucru al receptoarelor alimentate. Sectiunile determinate vor fi verificate la conditiile
de pierdere de tensiune.
In cazul instalatiilor de forta, coloanele si circuitele vor fi verificate si la conditiile de
incalzire in regim de scurta durata la pornire.
Calculul curentului pentru coloane electrice si circuite.
Dimensionarea instalatiei electrice a unui consumator, se refera la dimensionarea
sectiunii conductoarelor de alimentare precum si alegerea echipamentului de protectie
a receptoarelor.
In instalatiile interioare unde de regula distantele sunt mici, se determina sectiunea
la incalzire si se verifica la pierderea de tensiune, calculul tinand seama si de natura
receptoarelor alimentate (forta, lumina, de curenti slabi).
Calculul curentului pentru coloane electrice si circuite.
1. Circuite monofazate pentru iluminat
Curentul nominal se determina cu relatia: In = Pi/U*cos^
Pi este puterea instalata a receptoarelor de lumina. Aceasta nu poate depasi
1.5kW, iar pe circuit pot fi conectate cel mult 12-15 corpuri de iluminat. La lampile cu
incandescenta puterea instalata este identica cu puterea activa absorbita de acestea,
iar cos^ = 1
La lampile cu descarcare puterea instalata este formata din: Pi = Pn + Pnb Pn-
puterea nominala a lampii;
Pnb - puterea nominala a balastului corespunzator
cos^ = 0,95 pentru lampi fluorescente sau lampi cu descarcare
7
2. Circuite monofazate de forta.

Aceste circuite sunt folosite pentru alimentarea unor receptoare de forta

monofazate fie direct, fie printr-un racord flexibil de la o priza.
Curentul nominal este: In = Pi/p*U*cos^
Pi - puterea instalata (puterea receptorului de forta). cos - factorul de putere al
acestuia. n - randamentul receptorului.
3. Circuite monofazate de prize (utilizare generala).

4
 Normativul I-7 stabileste urmatoarele conditii pentru aceste circuite:
- pe un circuit se prevede maximum 8 prize simple sau duble;
- puterea instalata pe un circuit de priza se considera Pi = 2 kW.
Curentul nominal se determina cu relatia: In = Pi/U*cos^, unde cos^ =0,8.
4. Circuite trifazate pentru receptoare de forta.
Astfel de circuite asigura alimentarea, de regula a unui singur receptor de forta, dar
in conditii speciale, pe astfel de circuite, se pot alimenta mai multe receptoare trifazate,
de putere mica, cu aceeasi utilizare si in numar limitat.
Curentul nominal se determina cu relatia: In =Pi/p*1.73*U*cos^
Pi este puterea instalata a receptorului de forta.
U reprezinta tensiunea de alimentare a receptorului
cos^ si n sunt factorul de putere si randamentul receptorului in regim normal de
functionare.
5. Coloane monofazate pentru tablourile generale de alimentare.
Acestea sunt utilizate pentru alimentarea tablourilor electrice de mica putere, cum
ar fi cele din cladirile de locuit, cladirile administrative, etc. Curentul nominal se
determina pe baza puterii instalate Pi a tabloului. Aceasta rezulta din insumarea
puterilor instalate ale circuitelor electrice alimentate din tablou.
Pentru coloanele magistrale, coloanele firidelor de alimentare din cladirile de locuit
sau coloanele tablourilor generale, avem formula:
In = cs*Pi/1.73*U*cos^, unde: cs este coeficientul de simultaneitate al receptoarelor
alimentate de coloana.

5
 Iuteusitntile maxi me adrnise Icadm ale curentilor in regim permanent pentru conilucte utilizate in instalatii
fixe,cu izolatie de PVC sau canciucja temperatnra medinlui ambiant de +25 °C_
Intensitatea maxim admisa a curentului .in A
Sectiunea Cuprn Alummiu
Libere in Montate in tub cate Libere Montate in tub cate
mm
aer in aer
2 3 4 5.6 2 3 4 5.6
i 20 14 12 11 10 - - - - -

1,5 25 17 14 13 11 - - - - -

2,5 34 24 20 18 16 27 18 16 15 13
4 45 31 26 24 21 35 23 20 18 16
6 57 40 34 31 27 45 30 27 25 21
10 78 55 49 45 39 61 41 36 33 29
16 104 73 64 58 51 S2 55 47 43 38
25 137 100 84 76 67 107 74 66 60 53
35 168 125 108 98 87 132 95 83 76 65
50 210 150 135 123 104 165 118 103 94 82
70 260 200 171 156 137 205 155 131 119 104
95 310 241 218 198 174 245 187 166 151 133
120 365 272 250 228 196 285 217 191 174 153
150 415 310 280 255 224 330 238 214 195 171
185 475 - - - -
375 - - - -

240 560 - - - -
440 - - - -

300 645 - - - -
510 - - - -

400 750 - - - -
605 - - - -

2.Protectia cu intrerupatoare automate si disjunctor diferential.

In orice locuinta se pot produce cu usurinta accidente care conduc la electrocutare,
pentru a se evita aceste accidente se recomanda montarea in tablourile electrice sau in
apropierea acestora aparate de protectie diferentiala. Se admite montarea dispozitivelor
diferentiale de protectie de mare sensibilitate si in corpul prizelor electrice, daca
acestea sunt prin constructie destinate acestui scop.
Pragul de curent periculos pentru organismul uman este de 30 mA. De aceea,
dispozitivele de protectie diferentiala pentru instalatiile electrice casnice sunt reglate la
aceasta valoare a curentului diferential rezidual si vor scoate de sub tensiune instalatia
electrica cand se atinge acest prag.
O valoare de 10 mA este recomandata a fi folosita doar in situatii speciale, iar cablul
de alimentare trebuie sa aibe o izolatie foarte buna pentru a evita declansari nedorite
datorate interferentelor.
Este recomandat ca cel putin odata pe luna sa fie verificata buna functionare a
intreruptoarelor diferentiale prin apasarea butonului de test. Utilizarea intreruptoarelor
diferentiale este recomandata in special pe toate circuitele cu grad ridicat de risc.

6
 Aparatul folosit in tehnica moderna care realizeaza o protectie cat mai completa
este intrerupatorul automat .
Intrerupatorul automat este aparatul de comutare prevazut cu dispozitive adecvate
care la aparitia unui defect manifestat prin cresterea curentului peste anumite limite
reglate provoaca declansarea automata a aparatului, intrerupandu-se astfel circuitul
electric respectiv.
Pentru a se evita lipirea contactelor din cauza cresterii lente a fortei de apasare pe
contact s-a generalizat declansarea rapida cu acumulare de energie , la care viteza
contactelor este independenta de viteza de manevrare a organului de manevra propriu-
zis .
In vederea declansarii automate intrerupatoarele sunt prevazute cu declansatoare
care indeplinesc urmatoarele roluri:
-provoaca declansarea temporizata la aparitia unei suprasarcini;
-provoaca declansarea la aparitia unui scurt circuit, deci a unui curent foarte mare.
Intrerupatoarele automate moderne din punct de vedere functional si constructiv se
impart in intrerupatoare universale si intrerupatoare universale capsulate in carcase din
material plastic. Intrerupatoarele automate in carcasa din material plastic, au
contactele, mecanismul si declansatoarele de suprasarcina inchise intr-o carcasa cu
rezistenta mecanica mare.
Acest tip de aparate au dimensiuni de gabarit mai reduse decat cele universale
datorita carcasei si a capacului izolant care permite micsorarea distantelor de
strapungere si de conturnare, izolarea completa a fazelor intre ele, precum si limitarea
spatiului de stingere a arcului electric.
Intrerupatoarele automate de tip compact sunt construite pentru curenti de la 6A
pana la 600A si chiar 1000A.

1. DDR - dispozitiv de protectie la curentul diferential residual.

Principiul de functionare al unui dispozitiv diferential de protectie (DDR) se
bazeaza pe trecerea curentului conductoarelor de faza si nul printr-un miez magnetic.
Daca nu sunt scurgeri accidentale spre pamant, datorate atingerii accidentale sau a
unui defect

7
de izolatie, curentul ce strabate miezul magnetic al disjunctorului va produce fluxuri
magnetice egale si de sensuri contrare.
Dispozitivele diferentiale de protectie (DDR), in functie de comportarea la declansari
intempestive, pot fi, conform SR CEI 61008 si SR CEI 61009:
-> cu functionare temporizata, caracterizate printr-o functionare temporizata, permitand
trecerea undelor de impuls si evitarea declansarilor nedorite;
-> fara temporizare, care risca sa declanseze in prezenta undelor de impuls.
In functie de caracteristica de functionare, in caz de curent diferential cu componenta
continua, conform SR CEI 755 +A1 +A2, dispozitivele diferentiale pot fi:
-> dispozitiv diferential de tip AC, pentru care declansarea este asigurata pentru curenti
diferentiali, alternativi, de forma sinusoidala, care sunt aplicati brusc sau care cresc
lent;
-> dispozitiv general de tip A, pentru care declansarea este asigurata pentru curenti
diferentiali alternative, sinusoidali sau pentru curenti diferentiali continui pulsatorii;
-> dispozitiv diferential de tip B, pentru care declansarea este asigurata pentru curenti
diferentiali alternativi sinusoidali, pentru curenti diferentiali continui pulsatorii si pentru
curenti diferentiali, care pot proveni de la circuite redresoare:

• redresor simpla alternanta cu sarcina capacitiva, care produce un curent

continuu neted;
• redresor trifazat simpla alternanta sau punte redresoare trifazata cu dubla
alternanta;
• punte redresoare cu dubla alternanta intre faze, cu sau fara control al unghiului
de faza, independent de polaritate, la curenti care se aplica brusc sau au o crestere
lenta.
In circuite, indiferent de sistemul de legare la pamant, trebuie prevazute
urmatoarele dispositive de intrerupere/deconectare:

• un DDR al carui curent diferential in residual nominal I nu depaseste 30 mA,

circuitele finale care alimenteaza prizele de curent al caror curent nominal nu
depaseste 32 A;
• un DDR al carui curent diferential in residual nominal I nu depaseste 100 mA,
circuitele finale care alimenteaza prizele de curent al caror curent nominal este mai
mare de 32 A; rezidual nominal I nu depaseste 300 mA,
• un DDR al carui curent diferential in
toate celelalte circuitele.

2. RCD - releu de curent rezidual

Releu de curent rezidual - RCD - detecteaza curentul care se scurge la pamant si
foloseste acest curent pentru a actiona mecanismul de deconectare a circuitului
defect.
8
Principiul de functionare al unui releu diferential se bazeaza pe trecerea conductoarelor
de linie si neutru printr-un miez magnetic toroidal. Un curent de sarcina normala va
produce in miezul magnetic fluxuri magnetice egale dar de sensuri contrare. Daca
exista o punere la pamant, curentul prin conductorul de linie este mai mare decat cel ce
se intoarce prin conductorul neutru si va produce un flux magnetic mai mare. Apare
astfel un flux rezultant care induce un curent intr-o infasurare montata pe acelasi miez
magnetic si se obtine o comanda de actionare asupra mecanismului de deconectare a
circuitului.
Ce se realizeaza de fapt prin protectia diferentiala?
Printre altele, si poate cel mai important efect pentru noi al protectiei diferentiale, este
acela ca ne protejeaza impotriva electrocutarii (in Italia, aceasta protectie este in
general cunoscuta sub denumirea de “salva vita”). Majoritatea tarilor europene
recomanda o astfel de protectie, in unele fiind chiar obligatorie prin legi si normative in
special la consumatorii casnici unde nu exista personal calificat de exploatare al
instalatiilor electrice, iar normele internationale tind catre aplicarea ei generalizata.
Folosind protectia diferentiala va asigurati un inalt nivel de securitate in exploatarea
instalatiilor electrice , protejandu-va viata dumneavoastra si a familiei dumneavoastra
evitand eventualele accidente ce pot fi provocate prin electrocutare in special in cazul
intrebuintarii de aparataj sau utilaje ce functioneaza in medii umede sau ude (sau
folosesc apa) cum ar fi : masini de spalat rufe sau vase , boilere electrice , piscine , bai
jacuzzi , centrale termice , aparate de aer conditionat , pompe de apa , hidrofoare ,
prize amplasate in bai pentru aparate de ras sau pentru uscatoare de par , diferite
unelte actionate electric folosite la gradinarit (masini de tuns iarba , pompe pentru
stropit sau irigat) , iluminat exterior (lampi amplasate pe stalpi metalici , “pitici” luminosi
de gradina) , firme sau reclame luminoase .

9
10
Exemplu instalatie electrica locuinta

11
 Principiul de functionare.
Diferentialele sunt echipate cu o bobina (tor), care sesizeaza in permanenta
echilibrul dintre curentul de pe faza si cel ce se intoarce pe nul. In cazul aparitiei unui
consumator intre faza si impamantare (de exemplu, prin atingerea cu mana a fazei si
a unui obiect metalic aflat in legatura cu pamantul, curentul va parcurge traseul faza-
pamant trecand prin corpul nostru) sau prin punerea directa a fazei la pamant, bobina
sesizeaza dezechilibrul dintre faza si nul (curentul de pe faza devenind mai mare fata
de cel de pe nul) dand instantaneu comanda de deconectare a circuitului suprimand
astfel riscul electrocutarii.

Descriere, caracteristici tehnice.

Pentru realizarea protectiei diferentiale exista trei tipuri de
aparate:
. conform normelor IEC 61008-1 si IEC 61009-1
. intrerupator diferential
• disjunctor (siguranta) diferential(a)
• bloc de protectie diferentiala
(cel mai des folosite fiind primele doua, motiv pentru care in continuare ne vom
referi numai la acestea) . Intrerupatorul diferential asigura protectia contra
contactului direct cu partile aflate sub curent . Disjunctorul diferential asigura in plus
protectia la scurtcircuit si la suprasarcina prin releul magneto-termic cu care este
echipat.
Atentie! In cazul folosirii unui intrerupator diferential pentru protectia mai multor
circuite la electrocutare, se vor monta obligatoriu pe fiecare circuit disjunctoare
(sigurante automate) calibrate corespunzator curentilor fiecarui circuit, iar intrerupatorul
diferential va fi dimensionat astfel incat suma curentilor circuitelor protejate sa nu
depaseasca curentul nominal al acestuia. Curentul nominal (In) al intrerupatoarelor
(diferentiale sau separatoare) reprezinta curentul maxim admis de acesta .La depasirea
curentului maxim admis (suprasarcina) intrerupatorul NU va declansa, ci se va
deteriora.
Pentru disjunctoare (diferentiale sau automate), curentul nominal (In) reprezinta
valoarea curentului la care aparatul va declansa deconectand circuitul protejat in caz
de suprasarcina (incarcarea circutului peste valoarea la care a fost dimensionat) sau la
scurtcircuit. Valorile curentului de defect (rezidual) sau sensibilitatea diferentialelor cum
se mai specifica in unele documentatii , care comanda deconectarea circuitelor pot
avea valori de 10,30 , 100,300,500 mA , iar timpul de declansare poate fi instantaneu
sau cu intarzieri de 40 - 300 ms .

Dupa felul curentului in care sunt utilizate , diferentialele se

clasifica in urmatoarele tipuri :

12
 • AC - pentru curent alternativ
• A - pentru current alternativ sau continuu
• S - selectiv, pentru curent alternativ sau continuu , cu intarziere la declansare
pentru asigurarea selectivitatii , fiind folosite ca intrerupatoare diferentiale generale .
Avand in vedere faptul ca pentru corpul omenesc curentul periculos este de la
50mA in sus , valoarea sensibilitatii diferentialelor ce se vor monta pe circuitele care
le vrem protejate impotriva electrocutarii va fi de 30 mA (exceptie la alimentarea
unor bai jacuzzi , cand fabricantul acestora impune 10 mA) . In cazul folosirii unui
diferential general de tip S (montat de regula in firida de bransament) valoarea
curentului de actionare al acestuia va fi de cel putin 3 ori mai mare decat al
diferentialului din tabloul pe care il alimenteaza. Tinand cont de principiul de
functionare (comparatia dintre curentul de pe faza si cel de pe nul) si in functie de
sistemul de alimentare, diferentialele se executa in mai multe variante:

• faza + nul, avand protectia magneto-termica doar pe faza si au dimensiunea de

17,5 mm.
• bipolare, avand protectia magneto-termica si pe faza si pe nul, cu dimensiunea
a 2 module de 17,5 mm.
• disjunctoarele diferentiale tetrapolare au dimensiunea a 4 module de 17,5 mm
(pana la 32 A) si a 7 module de 17,5 mm (peste 32 A) . Intrerupatoarele diferentiale au
dimensiunea a 2 module de 17,5 mm (cele bipolare) sau a 4 module de 17,5 mm (cele
tetrapolare) .

Diferentialele se produc la urmatoarele valori ale curentului nominal (In):

intrerupatoare : 16,25,40,63,80 , 100 A . disjunctoare :

3,6 , 10 , 16,20,25,32,40,50,63 A .

Alegerea diferentialelor.
La alegerea diferentialelor se va tine seama de urmatoarele caracteristici ale
acestora, corelate cu schema de montaj specifica fiecarei situatii in care sunt
folosite:
• curentul nominal
• curentul de defect (rezidual , sensibilitatea de declansare)
• timpul de declansare (instantaneu sau cu temporizare)
• modul de alimentare (monofazat sau trifazat)
• selectivitate
Recomandari utile (dar nu obligatorii):

13
 1) - Testati lunar buna functionare a diferentialelor prin apasarea butonului “T”

Nota : Acesta actioneaza doar cu diferentialul aflat sub tensiune (alimentat).

2) - Protejati cu diferentiale doar circuitele cu pericol real de electrocutare. Nu are
rost sa cuprindeti in aceasta categorie de exemplu iluminatul interior din camerele de
locuit (sau macar lasati neprotejat un circuit ce deserveste iluminatul in zona tabloului
electric pentru a putea remedia un eventual defect).
3) - In conditii normale, valoarea de 30mA a curentului de defect este suficienta
pentru protectia dumneavoastra. Nu exagerati alegand valoarea de 10mA in idea ca
veti fi mai bine protejat, aceasta folosindu-se in conditii mai deosebite. In cazul folosirii
valorii de 10mA exista riscul ca diferentialul sa declanseze fara nici un defect in
instalatie, doar datorita interferentei dintre faza si impamantare daca s-au folosit
conductoare sau cabluri cu izolatie de mai slaba calitate.
4) - Avand in vedere faptul ca pretul unui intrerupator diferential este aproximativ
egal cu al unui disjunctor diferential (100 - 120 RON), iar cel al unui disjunctor automat
tip faza+nul este de circa 20 - 25 RON, pentru locuintele cu instalatii electrice mai
modeste se poate folosi un intrerupator diferential pentru protectia mai multor circuite
in locul disjunctoarelor diferentiale (cate unul pe fiecare circuit).
Avantaje: se realizeaza o reducere a costurilor si a dimensiunii tabloului electric
(un disjunctor automat ocupand 1 modul, iar unul diferential ocupand 2 module).
Dezavantaje: in cazul unui defect pe oricare din circuite intrerupatorul diferential va
declansa, deconectand toate circuitele pe care le protejeaza, iar identificarea circuitului
defect facandu-se prin tatonari decupland toate disjunctoarele automate si cuplandu-le
apoi pe rand observand la care din ele va decuple din nou diferentialul.

14