NORMATIV PROIECTARE LEA JT torsadat

1
LINII ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE
CU CONDUCTOARE IZOLATE TORSADATA
-Proiectare si realizare-

Distributia energiei electrice la joasa tensiune (tensiunea nominala intre faze de

maxim 1000V inclusiv) se realizeaza cu conductoare aeriene sau subterane. Solutia de
realizare a LEA j.t. cu conductoare izolate torsadate s-a generalizat datorita avantajelor
multiple pe care le prezinta: siguranta in functionare, reducerea timpului de intrerupere
accidentala, exploatare simplificata, evitarea posibilitatii de electrocutare, montare in
culoare inguste sau pe fatadele cladirilor, tehnologia de executie simpla, defrisari
practic inexistente, posibilitatea montarii pe stalpi comuni, s.a.
Conductoarele izolate torsadate se monteaza pe LEA de distributie (cu tensiunea
de 231/400 V) din zonele rurale si periferii urbane, liniile pentru alimentarea unor mici
consumatori (ateliere, baraci, e.t.c.) si liniile pentru alimentarea unor consumatori
izolati sau din zone greu accesibile (la tensiunea de 1 kV).
Solutia de realizare a LEA cu conductoare izolate torsadate se aplica in cazul
lucrarilor noi, lucrari de reparatii capitale sau modernizari, cu respectarea prevederilor
din normativul pentru proiectarea si executarea LEA , indicativ PE 106.
Lucraraea prezinta metodologia de calcul electric si mecanic a LEA de joasa
tensiune, precum si detalii de executie pentru solutiile cel mai des intanlite in practica.

Definitii specifice:

Fascicul de conductoare izolate torsadate ansamblul compus din doua pana la

sase conductoare izolate si rasucite (torsadate) intre ele, formand un fascicul.
Conductoarele de faza sunt realizte din aluminiu, iar conductorul de nul, din otel-
aluminiu sau aliaj de aluminiu. Izolatia este din policlorura de vinil (PVC) sau
polietilena reticulara (PRC).
Fascicul intins pe stalpi solutie in care sustinerea, intindere si fixarea
fasciculului se face pe stalpi cu ajutorul unor accesorii specializate. Eforturile mecanice
din fascicul sunt preluate de nulul purtator.
Fascicul pozat pe fatadele cladirilor solutie in care fasciculul se fixeaza pe
fatadele cladirilor (cladiri aliniate la strada) cu ajutorul unor accesorii specializate. In
acest caz eforturile mecanice din fascicul sunt foarte mici si se pot neglija.
Nul purtator conductorul de nul realizat din otel-aluminiu sau aliaje de
aluminiu, din componenta fasciculului, cu sectiunea de 50 mm2 pentru toate tipurile de
fascicule, care au rol de nul din punct de vedere electric si de preluare a eforturilor
mecanice din punct de vedere mecanic

A.P.C
 NORMATIV PROIECTARE LEA JT torsadat
2
1. DATE DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA ELECTRICA

Lucrarea prezinta metodologia de calcul pentru dimensionarea din punct de

vedere electric a LEA j.t. cu conductoare izolate torsadate.
Pentru dimensionare se pacurg urmatoarele etape:
- determinarea sectiunii conductoarelor
- verificarea incalzirii
- calcularea caderilor de tensiune
- verificarea protectiei la scurtcircuit
Liniile electrice de distributie sunt, de regula, linii radiale cu ramificatii multiple.
Dimensionarea acestor linii se face impartind linia in noduri si tronsoane, si efectuand
calculele pentru fiecare tronson in parte.

Sectiunea conductoarelor de faza se determina astfel incat, in conditii de

functionare normale, energia electrica sa poata fi furnizata consumatorilor la parametrii
normati. Se urmareste ca prin alegerea corespunzatoare a sectiunii conductorului de
faza, functie de sarcinile electrice de cfalcul si de lungimea liniei, sa se asigure caderea
de tensiune admisa de STAS 930, iar instalatia sa corespunda termic si la scurtcircuit.
Dimensionarea conductoarelor unei LEA j.t. se face in baza liniilor directoare si
ipotezelor prevazute in normativele prntru proiectarea retelelor de distributie publica,
PE 132 si PE 135.

1.1. Sarcini electrice de calcul

Puterea instalata (Pi) a unui consumator este suma puterilor nominaleale a tuturor
receptoarelor, fixe sau mobile, instalate la consumatorul respectiv.

Puterea de calcul (Pc) este puterea pentru care se dimensioneaza elementele

retelei si reprezinta puterea activa simultan absorbita de unul sau mai multi
consumatori, racordati la elementul de retea considerat.
Puterea de calcul se obtine din puterea instalata prin amendare cu un coeficient
de utilizre. Pentru dimensionarea LEA j.t. de distributie valorile puterilor de calcul
pentru consumatorii casnici din mediul urban sau rural, functie de varianta de dotare a
locuintei si de numarul de camere, sunt prevazute in normativul PE 132 si prezentate in
tabelul 1.1.

A.P.C
 NORMATIV PROIECTARE LEA JT torsadat
Puterea de calcul pentru consumatorii casnici Tabelul 1.1
3
Varianta Consumatori casnici
de dotare Mediul urban Mediul rural
a locuintei Putere Putere de Putere instalata Putere de calcul
si nr. de instalata calcul [kW] [kW]
camere Localitate Localitate Localitate Localitate
[kW] [kW] izolata dezvoltata izolata dezvoltata
Pi Pc Pi Pc Pi Pc
A 1 8 1,6 2,0 3 6 0,6 0,75 1,2 1,5
2-5 10 2,5 3 6 0,6 0,75 1,2 1,5
B 1 9 1,8 2,25 4,5 9 0,9 1,1 1,8 2,2
25 12 3,0 4,5 9 0,9 1,1 1,8 2,2
C 1 10 2,0 2,5 5 10 1,0 1,25 2,0 2,5
25 14 3,5 5 10 1,0 1,25 2,0 2,5
D 1 12 2,4 3,0 - - - -
2-5 18 4,5 - - - -

NOTA: Variante de dotare a locuintelor:

A - Locuinte dotate cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare
hrana, audio-vizual, activitati gospodaresti, la care incalzirea si apa calda sunt
asigurate prin termoficare sau centrale termice proprii; pregatitul hrnei este
asigurat cu gaze la bucatarie.
B - Locunte dotate cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare
hrana, audio-vizual, activitati gospodaresti si asigurarea apei calde (boilere);
incalzirea este asigurata prin termoficare sau centrale proprii; pregatitul hranei
este asigurat cu gaze la bucatarie.
C - Locuinte dotate cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare
hrana, audio-vizual, activitati gospodaresti, asigurarea apei calde si pregatirea
hranei; incalzirea este asigurata prin termoficare sau centrale termice propii.
D Locuinte dotate cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare
hrana, audio-vizual, activitati gospodaresti, asigurarea apei calde, pregatirea
hranei si incalzirea (tot electric).

Puterea de calcul pentru micii consumatori (Pmc) se determina cu relatia:

Pmc = Pi * ku [kW]

unde Pi este suma puterilor instalate la micul consumator [kW]

ku coeficientul de uilizare (simultaneitate)

Pentru micii consumatori alimentati din reteaua de distributie se vor considera

puterile instalate prezentate in chestionarul energetic.
In cazul in care nu se cunosc valorile puterilor instalate si a coeficientului de
utilizare corespunzatoare micului consumator, se pot utiliza, pentru calculele de
dimensionare, valorile orientative indicate in normativul PE 132.

A.P.C
 NORMATIV PROIECTARE LEA JT torsadat
Puterea de lucru (Pl) este o marime de calcul specifica fiecarui tronson si se
4
calculeaza cu relatia:

Pl = Pc * n * ks [kW]

unde Pc este puterea de calcul a unui consumator casnic [kW]

n - numarul consumatorilor casnici de acelasi tip racordati pe tronsonul respectiv
ks - coeficientul de simultaneitate corespunzator numarului de consumatori de pe
un tronson (tabelul 1.2).

In cazul in care pe un tronson consumatorii casnici sunt de mai multe tipuri, se

calculeaza puterea de lucru pentru fiecare categorie si se face suma lor.

Coeficientii de simultaneitate Tabelul 1.2

Numarul de consumatori Coeficientii de simultaneitate
casnici Localitati urbane Localitati rurale
23 0,65 0,52
49 0,60 0,49
10 20 0,51 0,45
21 30 0,40 0,35
31 40 0,37 0,29
41 50 0,36 0,28
51 60 0,36 0,28
61 75 0,35 0,27
76 100 0,34 0,26
>100 0,33 0,25

Recomandari privind determinarea sarcinilor electrice de calcul

- pentru locuintele cu mai mult de 5 camere, puterea de calcul se va determina

conform chestionarului energetic;
- pentru momentele electrice produse de doi sau mai multi consumatori cu
factori de putere diferiti, se retine in calcule factorul de putere cel mai mic.
Acesta conduce la aproximari a rezultatelor calculelor caderii de tensiune
acceptabile (de ordinul sutimilor de volt);
- pentru micii consumatori care au puteri instalate mai mari de 25 kW se
recomanda realizarea unei plecari separate din postul de transformare, pentru
a nu altera calitatea energiei la ceilalti consumatori;
- pentru cladirile cu mai multe etaje, in afara sarcinilor electrice pentru
apartamente se vor adauga si sarcinile consumatorilor din spatiile comune:
subsol, scari, pod, uscatorii, ascensor, e.t.c;
- sectiunile conductoarelor pentru iluminatul public se determina considerand
puterea de calcul optinuta din inmultirea nr. de lampi cu puterea unei lampi;
momentul electric se determina ca pentru consumatorii uniform distribuiti.

A.P.C
 NORMATIV PROIECTARE LEA JT torsadat
1.2 Determinarea sectiunii economice a conductoarelor
5

Sectiunea economica (Sec) a liniilor electrice se verifica conform normativului PE

135, cu relatia:
I me
S ec = [mm2]
J ec
unde Ime este sarcinamaxima echivalenta in regim normal de functionare [A]
Iec densitatea economica [A/mm3]

Sarcina maxima echivalenta de calcul (Ime) se determina cu relatia:

I me =
I i
2
* Li
[A]
Lt
unde Ii este intensitatea curentului de calcul pe tronsonul (i) [A]
Li lungimea tronsoanelor (i) [m]
Lt lungimea totala atronsoanelor considerate [m]

In cazul liniilor radiale se recomanda dimensionarea unei sectiuni economice

pentru portiunea initiala a liniei (primul sau primele tronsoane), unde sunt tranzitate
sarcinile cu valori mari.

Densitatea economica (Jec) se determina functie de durata de utilizare a puterii

maxime (Tum).
Pentru liniile de distributie destinate consumatorilor casnici, densitatea
economica functie de durata de utilizare a puterii maxime este prezentata in tabelul 1.3,
conform normativului PE 132.

Densitatea de curent normata Tabelul 1.3

Densitatea de utilizare a puterii maxime Tum [ore/an]
1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
LEA j.t. - torsadat 0,83 0,73 0,65 0,58 0,52 0,47 0,42 0,38

1.3 Verificarea incalzirii condutoarelor

Incalzirea conductoarelor se verifica prin compararea intensitatii curentului de

calcul pentru care se dimensioneaza conductorul, cu intensitatea maxima admisibila.
Intensitatea curentului de calcul (pentru o plecare este maxima pe primul tronson
al plecarii) se determina cu relatia:

Pl
Ic = [A]
3 *U * cos

unde Pl este puterea de lucru pe primul trnson de la postul de transformare [kW]

U tensiunea nominala [V]
A.P.C
 NORMATIV PROIECTARE LEA JT torsadat
Intensitatea curentului de calcul trbuie sa fie mai mica, cel mult egala cu
6
intensitatea maxim admisibila a conductorului din primul tronson al plecarii.

1.4 Calculul caderilor de tensiune

Caderea de tensiune (a) pe un tronson al liniei se determina prin raportarea

momentului electric pe tronsonul respectiv la momentul electric corespunzator
caderii de tensiune de 1% (M1%)
M
a=
M 1%

Momentul electric (M) este o marime de calcul specifica unui tronson si se

obtine prin produsul dintre puterea de lucru si lungimea tronsonului sau
circuitului:

M = Pl * L [kWkm]

Momentul electric se determina pentru fiecare tronson in parte:

Pentru consumatorii casnici uniform distribuiti de-a lungul tronsonului:

Pl * L
M = [kWkm]
2
Pemtru consumatorii concentrati la capatul indepartat al tronsonului:

M = Pmc * L [kWkm]

Pentru un circuit (tronson) pe care sunt si consumatori uniform distribuiti

si consumatori concentrati la capat:

Pl * L
M= + Pmc * L [kWkm]
2
Momentul electric (M1%) corespunzator unei caderi de tensiune a =1% se
calculeaza functie de tensiunea nominala, tipul conductoarelor si factorul de putere:

U2
M = *10 5 [kWkm]
r + x * tg

unde U este tensiunea nominala [V]

r rezistenta specifica a conductorului de faza (tabelul 1.4) [ohm/km]
x impedanta specifica a conductorului de faza (tabelul 1.4) [ohm/km]
tg - termen derivat din factorul de putere

Caracteristicile electrice ale conductoarelor izolate torsadate Tabelul 1.4

A.P.C
 NORMATIV PROIECTARE LEA JT torsadat
Sectiunea Rezistenta Reactanta Intensitatea maxim
7
conductoarelor Al specifica specifica admisibila
S [mm2] r [ohm/km] x [ohm/km] Imad [A]
16 1,802 0,098 75
25 1,181 0,097 97
35 0,833 0,089 119
50 0,579 0,086 141
70 0,437 0,084 180
95 0,308 0,082 210

1.5 Conditii privind asigurarea protectiei la scurtcircuit

Determinarea valorilor curentilor de scurtcircuit in LEA j.t. se face conform

normativului PE 134/2 si indrumarului 1 RE Ip 45 90.
In vederea asigurarii protectiei la scurtcircuit, plecarile liniei sau postului de
transformare se protejeaza cu intreruptoare sau sigurante fuzibile. Curentul nominal al
intreruptorului sau sigurantei se alege pe baza curentului maxim de sarcina, adoptandu-
se valoarea standardizata imediat superioara.
Intreruptorul sau siguranta astfel aleasa asigura conditia de deconectare a liniei,
in cazul unui scurtcircuit monofazat la capatul plecarii, daca lungimea liniei nu
depaseste 600 metri. In cazul liniilor aeriene la care lungimea este mai mare de 600
metri, urmeaza sa se monteze o cutie de sectionare, prevazuta cu sigurante fuzibile.
Patronul sigurantelor din cutia de sectionare se dimensioneaza functie de curentul de
sarcina al consumatorilor din aval, dar trebuie sa fie cu cel putin doua trepte de curent
mai mic decat sigurantele sau intreruptorul din cutia de distributie a postului de
transformare, corespunzator plecarii respective.

Isect > 3 * Inod [A]

unde Inod este curentul din nodul in care se monteaza cutia de sectionare.

Se recomanda sa se monteze cutii de sectionare si in urmatoarele noduri ale

liniei:
- pe axul liniei la schimbarea sectiunii conductoarelor
- la derivatii cu schimbarea de sectiune
- la derivatiile pentru micii consumatori trifazati

ATENTIE ! Nu se monteaza siguranta pe nul !

1.6 Exemplu de calcul

Dimensionarea din punct de vedere electric a LEA j.t. cu conductoare izolate

torsadate, dintr-o localitate rurala dezvoltata. Schema electrica este prezentata in figura:
A.P.C
 NORMATIV PROIECTARE LEA JT torsadat
8
Schema electrica:

6cons. 9cons. 14cons.

130 m
2 490 m
3 440 m
1 4

Pmc 7,5 kW

180 m
9 cons.
280 m

5
Pmc 9,6 kW

7cons. 7cons.
160 m
7 180 m
6 8

3 cons.
11 cons.

100 m
210 m

Pmc 6,4 kW

9
10

1. Consumatorii si puterile de calcul sunt concretizate in tabelul urmator:

Tronsonul Lung. Nr. Pc Factor Putere de lucru

sau tronso Cons. Putere Pl
nodul n n [kW] cos [kW]
L [km]
Tronson 1 2 0,13 6 1,5 0,95 1,5 * 6 * 0,49 = 4,41
Tronson 2 3 0,49 6 1,5 0,95
3 2,2 0,95 (6 * 1,5 + 3 * 2,2) * 0,49 = 7,64
Tronson 3 4 0,44 14 1,5 0,95 14 * 1,5 * 0,45 = 9,45
Tronson 3 5 0,18 - - - transport 9,6
Tronson 2 6 0,28 6 1,5 0,95
3 2,2 0,95 (6 * 1,5 + 3 * 2,2) * 0,49 = 7,64
Tronson 6 7 0,16 7 1,5 0,95 7 * 1,5 * 0,49 = 5,15
Tronson 7 8 0,18 7 1,5 0,95 7 * 1,5 * 0,49 = 5,15
Tronson 7 9 0,10 3 1,5 0,95 3 * 1,5 * 0,52 = 2,34
Tronson 6 10 0,21 11 1,5 0,95 11 * 1,5 * 0,45 = 7,34
Nodul 2 - 1 7,5 0,85 ---
Nodul 5 - 1 9,6 0,8 ---
Nodul 6 - 1 6,4 0,85 ---

A.P.C
 NORMATIV PROIECTARE LEA JT torsadat
2. Puterea si curentii de calcul in noduri:
9

Nodul P [kW] I [A] Nodul P [kW] I [A]

1 72,62 123,3 6 26,38 44,8
2 68,21 115,8 7 7,49 11,4
3 19,05 34,4 8 0 0
4 0 0 9 0 0
5 9,60 17,3 10 0 0

3. Determinarea sectiunii economice: Sec = Ime / Jec

Se determina sectiunea conductoarelor pe primele tronsoane:

Tronsoanele 1-2 si 2-3:

I me = (115,8 *115,8 * 0,13 + 44,8 * 44,8 * 0,49) / 0,62 = 48,2 A

Jec = 0,73 A/mm2 corespunzator unei durate de utilizare a puterii maxime de 2000
ore/an
Sec = 48,2 / 0,73 = 66 mm2

Tronsoanele 1-2 si 2-6:

I me = (115,8 *115,8 * 0,13 + 44,8 * 44,8 * 0,28) / 0,41 = 48 A

Sec = 48 / 0,73 = 65,6 mm2

Se adopta pentru tronsoanele 1-2; 2-3; si 2-6 sectiunea economica de 70 mm2.
Restul tronsoanelor se vor dimensiona la 35 mm2.

A.P.C
 NORMATIV PROIECTARE LEA JT torsadat
4. Calculul momentelor electrice pe tronsoane:
10

Tronsonul 3-4 M(3-4) = 9,45 * 0,44 / 2 = 2,08 P(3-4) = 9,45

Tronsonul 3-5 M(3-5) = 9,6 * 0,18 = 1,73 Pmc5 = 9,6

Tronsonul 2-3 M(2-3) = 0,49 * 7,64 / 2 + P(2-3) = 7,64

0,49 * 9,45 + P(3-4) = 9,45
0,49 * 9,6 = 11,21 Pmc5 = 9,6

Tronsonul 7-8 M(7-8) = 0,18 * 5,15 / 2 = 0,46 P(7-8) = 5,15

Tronsonul 7-9 M(7-9) = 0,10 * 2,34 / 2 = 0,12 P(7-9) = 2,34

Tronsonul 6-7 M(6-7) = 0,16 * 5,15 /2 + P(6-7) = 5,15

0,16 * 5,15 + P(7-8) = 5,15
0,16 * 2,34 = 1,60 P(7-9) = 2,34

Tronsonul 6-10 M(6-10) = 0,21 * 7,34 / 2 = 0,78 P(6-10) = 7,34

Tronsonul 2-6 M(2-6) = 0,28 * 7,64 /2 + P(2-6) = 7,64

0,28 * 6,40 + Pmc6 = 6,4
0,28 * 5,15 + P(6-7) = 5,15
0,28 * 5,15 + P(7-8) = 5,15
0,28 * 2,34 + P(7-9) = 2,34
0,28 * 7,34 = 8,84 P(6-10) = 7,34

Tronsonul 1-2 M(1-2) = 0,13 * 4,41 / 2 + P(1-2) = 4,41

0,13 * 7,50 + Pmc2 = 7,5
0,13 * 7,64 + P(2-3) = 7,64
0,13 * 9,45 + P(3-4) = 9,45
0,13 * 9,60 + Pmc5 = 9,6
0,13 * 6,40 + Pmc6 = 6,4
0,13 * 5,15 + P(6-7) = 5,15
0,13 * 5,15 + P(7-8) = 5,15
0,13 * 2,34 + P(7-9) = 2,34
0,13 * 7,43 = 9,17 P(6-10) = 7,34

A.P.C
 NORMATIV PROIECTARE LEA JT torsadat
5. Calculul momentului M1% pe tronsoane:
11

U 2 *105
M 1% = kWkm
(r + x * tg )

Tronson cos Sectiunea M1% M a

[mm2] [kWkm] [kWkm] [%]
34 0,95 35 1,86 2,08 1,12
35 0,80 35 1,78 1,73 0,97
23 0,80 70 3,19 11,21 3,51
78 0,95 35 1,86 0,46 0,25
79 0,95 35 1,86 0,12 0,07
67 0,95 35 1,86 1,60 0,86
6 10 0,95 35 1,86 0,78 0,42
26 0,95 70 3,44 8,84 2,57
12 0,95 70 3,44 9,17 2,67

6. Caderea de tensiune se obtine din relatia:

a = M / M1%

7. Caderile de tensiune in noduri:

Nodul a [%] Nodul a [%]

1 0
2 2,64
3 6,18
4 7,30
5 7,15
6 5,24
7 6,10
8 6,35
9 6,17
10 5,66

8. Verificarea incalzirii conductarelor:

Tonsonul 1-2 : I = 123,3 A < Im.ad (70 mm2) = 180 A

9. Verificarea protectiei la scurtcircuit:

Tronsonul 1-2-3-4(5) L = 1060 m:

Fuzibilul sigurantei din cutia de distributie pentru aceasta plecare

Inom.sig = 160 A corespunzator sectiunii de70 mm2
In nodul 3, unde se realizeaza schimbarea de sectiune (distanta de la postul de
transformare L = 620 m) se monteaza o cutie de sectionare. Sigurantele din cutie vor fi:
Isect > 3 * 32 = 96 A => 100 A
A.P.C
 NORMATIV PROIECTARE LEA JT torsadat
Tronsonul 1-2-6-7(9) L = 750 m:
12

In nodul 7, (disatnta de la post L = 410 m) se monteaza o cutie de sectionare.

Sigurantele din cutie vor fi:
Isect > 3 * 11 = 33 A => 50 A

10. Concluzii:

Linia se realizeaza cu fascicul TYIR 50+3x70+2x16 pe tronsoanele 1-2; 2-3 si

2-6, iar pe celelalte tronsoane cu fascicul TYIR 50+3x35+16.
Caderile de tensiune in nodurile de la capat sunt:
nodul 4 7,30 %
nodul 5 7,15 %
nodul 8 6,35 %
nodul 9 6,17 %
nodul 10 5,66 %
Se monteaza cutii de sectionare in nodurile 3 si 7.

I =123 A I =115 A I =34 A

70 m m p 2 2,67 % 3 6,18 %
1 4
9 cons . 14 cons .

Pm c 7,5 k W
180 m
9 cons.
280 m

70 m m p 5 440 m
7,15 %
Pm c 9,6 k W

I =44 A 7 cons .
160 m I =11 A 7 180 m
6 8
35 m m p 4,29 % 35 m m p
3 cons.

6,35 %
100 m
11 cons.
210 m

Pm c 6,4 k W
35 m m p
9
10 5,66% 6,17 %

In cazul retelelor clasice, cu conductoare neizolate, pentru calculul caderilor

de tensiune partiale se utilizeaza formula:
A.P.C
NORMATIV PROIECTARE LEA JT torsadat
13
U% = P * L * k

unde P este puterea de calcul [kW]

L lungimea tronsonului [Km]
k o constanta, data in tabelul urmator

Constanta k pt. retele de j.t. (cond. neizolate) tabel

Sectiunea Monofazat Bifazat Trifazat
16 7,64 2,87 1,27
25 4,88 1,83 0,813
35 3,50 1,31 0,58
50 2,44 0,92 0,406
70 1,74 0,65 0,28
95 1,28 0,48 0,21

A.P.C