Sunteți pe pagina 1din 40

FACULTATEA ENERGETICA

CATEDRA ENERGETICA

PROIECT
LA
RETELE ELECTRICE

2013/2014
Cuprins:
1. Dimensionarea posturilor de transformare.
2. Dimensionarea tromsoanelor de medie tensiune.
2.1.

Alegerea sectiunii economice.

2.2.

Alegerea sectiunii tehnice.

2.3.

Schema echivalenta a retelei de distributie.

3. Calculul regimului de functionare prin utilizarea metodei de tip "ascendentdescendent".


4. Compensarea puterii reactive la factorul de putere neutral.
4.1.

Eficienta economica a compensarii puterii reactive.

5. Calculul curentilor de scurtcircuit.


1.Dimensionarea posturilor de transformare
Proiectarea unei retele de distributie

Retea electrica - ansamblu de linie electrica si transformatoare.


Consumator - ansamblu de mai multe receptoare.
Post de transformare - transformator ce face legatura ntre medie si joasa
tensiune alimentnd consumatorii.
Statie de transformare - transformator ce face legatura ntre foarte nalta
tensiune si nalta tensiune,sau nalta tensiune si medie tensiune.

Caracteristicile consumatorilor si lungimile tronsoanelor liniilor de medie


tensiune sunt prezentate n tabelul 1.
P.T.
1.
2.
3.

S kVA
759.03
2205.1
576.9

p kW
630
1820
525

q kVAr
423.4
1245.1
239.2

Pentru postul de transformare PT1 :


Si = pi +jqi
cos1 = 0.83 1 = arccos 0.83 1 = 0.59.

l km
1.5
1.8
3.42

cos
0.83
0.82
0.91

tg 1 =

q1 = p1 tg 1 .

tg 1 = 0.67 q1 =6300.672 = 423.4 kVAr


s1 =

= 759.03 kVA

Pentru postul de transformare PT2:


cos2 =0.82 2 = arccos 0.82 2 = 0.6

tg 2 =
s2 =

q2 =p2 tg 2 = 18200.684 = 1245.1 kVAr


= 2205.1 kVA

Pentru postul de transformare PT3:


cos3 =0.91 3 = arccos 0.91 3 = 0.42

tg 3 =
s3 =

q3 = p3 tg 3 =5250.46 = 239.2 kVAr


= 576.9 kVA.

Dimensionarea posturilor dr transformare consta n stabilirea puterii


nominale aparente a transformatoarelor si a numarului acestora pentru fiecare post
de transformare. Se vor folosi transformatoare trifazate cu doua nfasurari cu
bobinaje din Aluminiu , de tip TTU - NL. Puterile nominale fac parte dintr-o
progresie geometrica cu ratia
1.6.
Scara domenilor transformatoarelor produse n Romnia : 100kVA;
160kVA;250kVA;400kVA;630kVA;1000kVA;1600kVA.

Pentru dimensionarea posturilor de transformare se utilizeaza lucrarea RE 3Ip 51/2 - 93 : " Instructiuni privind stabilirea puterilor nominale economice pentru transformatoarele din posturi ".
Conform acestei lucrari se au n vedere urmatoarele :
-

gradul de siguranta al utilizatorului;

putere maxima aparenta ceruta de consumator n primul an de functionare sM


;

durata de utilizare a puterii maxime anuale : TSM.


Se considera ca puterea maxima ceruta n primul an nu se modifica n anii
urmatori.
n lucrarea mentionata anterior este prezentat n tabelul 1 domeniul de
ncarcare optima , economica pentru fiecare tip de transformator n functie de
TSM. n functie de ncadrarea lui sM n aceste domenii se determina SM si
numarul de transformatoare pentru fiecare post de transformare.

Domeniile de ncarcare pentru fiecare transformator sunt pentru


TSM multiplu de 1000.
Tabel 2
Sn
[kVA]
400
630
1000
1600

4000
232 - 333
365 - 625
625 - 785
785 - 1600

TSM [h/an]
5000
211 - 333
333 - 570
570 - 717
717 - 1600

6000
193 - 303
303 - 520
520 - 650
650 - 1600

TSM[4000
5000]
218.7 - 344.8
344.8 - 590.3
590.3 - 742.1
742.1 - 1600

TSM = 4150 +60 8 = 4630 h/an.


n cazul n care TSM este diferit de multiplu de 1000 pentru determinarea
domeniului de ncarcare pentru transformatoare corespunzator acestui TSM se
utilizeaza interpolare liniara.

1.
Sn = 211+7.7 =218.7 kVA

2.
Sn = 333 + 11.8 = 344.8 kVA
3.
Sn = 570 + 20.3 = 590.3 kVA
4.
Sn = 717 + 25.1 = 742.1 kVA
n urma calculelor am ales urmatoarele tipuri de transformatoare pentru
posturile de transformare :
-

pentru PT 1 TTU cu Sn = 1000 kVA - 1 transformator

pentru PR 2 TTU cu Sn = 1600 kVA - 2 transformatoare

pentru PT 3 TTU cu Sn = 1000 kVA - 1 transformator

Calculul parametrilor transformatoarelor


Parametrii nominali ai transformatoarelor folosite n posturile de transformare
sunt urmatorii,si se iau din lucrarea "Retele electrice probleme" - Ed. Didactica si
Pedagogica Bucuresti 1977 - de G.H.Iacobescu si altii.
Sn
kVA

Usc

io

Psc

Po,nom

kW

kW

Aceste transformatoare au Un =20/0.4 kV.


Pentru reprezentarea transformatoarelor din punctele de transformare se
utilizeaza schema echivalenta n cu operator de transformare. Folosirea acestei
scheme este justificata de faptul ca tranzitul de putere prin transformatoare se realizeaza antotdeauna de la medie tensiune la joasa tensiune.

N - raport de transformare;
Y - admitanta;
Z - impedanta;
ZPT = Rpt + jXpt
YPT = GPT + jBpt
ZPT - se calculeaza raportata la Unom JT ;
YPT - se calculeaza raportata la Unom MT.
Calculul parametrilor longitudinali si transversali.
Pentru postul de transformare PT 1 :
Sn = 1000 kVA

RT =

ZT =

= 2.16 m

XT =

= 9.6 m

= 9.35 m

ZPT = RT + jXT = ( 2.16 + j9.35 ) m

GT =

= 6.75 s

YT =
BT =

= 49.5 s

YPT = (6.75 - j49.5) s

N=
Pentru postul de transformare PT 2 :
Sn = 21600 kVA

Z1 = Z 2
ZPT =

; YPT = 2YT

RT =

ZT =
XT =

m
m

ZPT = RT + jXT = (1.2 + j5.9) m =

YT =

GT =
BT =

(0.6 +j2.95 ) m

s
s

YT = 2 ( 10 - j67.1 ) = 2YT = (20 - j134.2 ) s

N=
2. Dimensionarea tronsoanelor de medie tensiune .
Prin aceasta se urmareste stabilirea sectiunii conductoarelor pe fiecare faza si a
numarului de circuite n paralel. Pentru dimensionarea sectiunii conductoarelor
tronsoanelor de medie tensiune se fac urmatoarele ipoteze :
a) se considera aceeasi sectiune pe toate tronsoanele ( s=ct. );
b) se neglijeaza pierderile de putere pe tronsoanele de medie tensiune.
c) se considera ca tensiunea pe barele de medie tensiune ale posturilor de
transformare este egala cu Un a retelei ( 20 kV ) ;

n vederea alegerii sectiunii conductoarelor se calculeaza circulatia de puteri n posturile de


transformare si se determina curentii pe barele de medie tensiune ale posturilor de transformare.

PPT =n Pnom +
SPT = PPT + jQPT

QPT = n

Pentru postul de transformare PT 1 :


Sn = 1000 kVA

Ppt = 1*2.7 +

Qpt =1*
Spt = ( 10.5 + j54.7 ) kVA

kW

kVAr

Pentru postul de transformare PT 2 :

Ppt = 2*4.35 +

kW

Qpt = 2*

kVAr

Spt = ( 27.6 + j145.8 ) kVA


Pentru postul de transformare PT 3:
Sn = 1000 kVA

Ppt = 1*2.7 +

kW

Qpt 1*

kVAr

Spt = ( 7.6 + j41.6 ) kVA.


s' = s +Spt
PT
1
2
3

Spt [ kVA ]
10.5 + j 54.7
27.6 + j 145.8
7.6 + j41.6

s'pt1 = (630 + j 423.4 ) + ( 10.5 + j 54.7 ) = ( 640.5 + j 478.1 ) kVA

s'pt2 = ( 1820 + j 1245.1 ) + ( 27.6 + j 145.8 ) = (1847.6 + j 1391 ) kVA


s'pt3 = ( 525 + j 239.2 ) + ( 7.6 + j 41.6 ) = (532.6 + j 280.8 ) kVA.
Pentru aceasta retea se transforma puterile s'1 , s'2 , s'3 n curenti :

i'k =

i' =
i1 ' =

i2 ' =

i3 ' =

Prin aplicarea teoremei I Kircckof succesiv n fiecare nod se obtine circulatia de


curenti pe tronsoanele de medie tensiune.
I3 = i3' = 15.4 - j 8.1 =

I2 = i2' + i3' = 53.3 - j40.2 + 15.4 - j8.1 = 68.7 - j48.3 =

I1 = i1'+i2'+i3' = 68.7 - j48.3 + 18.5 - j13.8 =87.2 - j62.1 =

2.1 Alegerea sectiunii economice


Pentru alegerea sectiunii economice se utilizeaza normativul PE 135/91
- "Instructiuni privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor n
instalatii electrice de distributie pe 1 110 kV.n functie de
tensiunea,TSM,materialul conductor si tipul liniei electrice (LEC sau LEA)
din tabelul 1,pagina 12 se determina densitatea economicade curent notata cu jec.
[A/mm2].

TSM
LEA
LEC

4000
0.80
0.77

5000
0.72
0.70

6000
0.66
0.63

1.Pentru TSM diferit de multiplu de 1000 jec se calculeaza prin interpolare liniara.
Jec = 0.7 +
2. Se calculeaza sectiunea economica de calcul :

scec =

Iech. =
scec =

A
mm2

3. Se alege ca sectiune a conductoarelor sectiunea standardizata,imediat


superioara valorii scec.
Conform tabelului se alege scec = 95mm2.
snom [mm2]
50

70
95
120
150

4. Se calculeaza numarul optim de calcul al circuitelor n paralel :

Nc =
KjNc - reprezinta coeficient de crestere a densitatii economice de curent pentru
determinarea numarului economic de conductoare fazice al unui circuit. (tabel
2,pag.13).
Tip
LEA
LEC

KjNc
1.34
1.57

smax [mm2]
120
150

Nc =
Deoarece NC < 1.41 rezulta un singur circuit 1395mm2 sec = 1395mm2
2.2 Alegerea sectiunii tehnice.
Se utilizeaza criteriul ncalzirii n regim permanent de lunga durata.Pentru
determinarea sectiunii tehnice prin acest criteriu,pleaca de la conditia :
,unde :
Imax. - curentul maximprin tronsoanele de medie tensiune;
Iadm - curentul admisibil pentru tipul de conductor folosit;
K - coeficient de corectie pentru abaterea conditiilor de functionare fata de
conditiile normate.Pentru LEC kLEC = k1*k2*k3 , unde :

k1 - coeficient de corectie n functie de rezistivitatea termica a solului ( conditii


normate t = 70 100 );
k2 - coeficient de corectie n functie de numarul de cabluri pozate alaturat. (pentru
n = 1 k2 = 1);
k3 - coeficient de corectie n functie de temperatura solului (pentru t = 20C k3 =
1 ).
Considernd conditii normate de pozare ( t = 7100C cm/w ) si temperatura
mediului 20C,k1 si k3 = 1,si k2 pentru un circuit egal cu 1,pentru alegerea sectiunii
tehnice se pleaca de la valorile curentului admisibil n functie de sectiunea nominala Iadm = f (snom) si se cauta prima valoare a lui
Iadm>Imax; Imax = 1.
Parametrii LEC :

sn [mm2]
50
70
95
120
150

r0 [/km]
0.703
0.502
0.370
0.293
0.234

x0 [/km]
0.106
0.101
0.098
0.095
0.092

b0 [s/km]
58
58
58
58
58

Imax = I1 =107.1 A
k1 = k2 = k3 = 1.
st 50 mm2
sec = 1395 mm2
st = 1350 mm2 s = 1395 mm2.
2.3 Schema echivalenta a retelei de distributie.

Iadm [A]
135
165
195
225
250

Pentru reprezentarea liniilor electrice se foloseste schema echivalenta n ,iar


pentru reprezentarea posturilor de transformare se foloseste schema echivalenta n
.

Cap. III Calculul regimului de functionare prin utilizarea metodei de tip "ascendent descendent".

n urma proiectarii retelei electrice este necesara verificarea functionarii.Se


impune respectarea urmatoarelor restrictii : I<Iadm pentru fiecare tronson al liniei
electrice,si U<Uadm pentru cele trei tronsoanele de linie.
Calculul regimului permanent urmareste determinarea marimilor de stare
necunoscute,asociate nodurilor si laturilor retelelei.
La nivelul nodurilor se cunoaste tensiunea nodului de alimentare (A) si se
determina tensiunile la consumatori.La nivelul laturilor nu se cunosc curentii prin
acestea. innd seama de caracterul arborescent al retelei de distributie,pentru
calculul regimului permanent se utilizeaza metoda de tip ascendent - descendent.
n cazul reprezentarii consumatorilor prin puteri complexe constante (s=ct) pentru
calculul regimului permanent este necesara efectuarea mai multor iteratii.La
fiecare iteratie se parcurg urmatoarele etape : a) etapa ascendent,n care se pleaca
de la nodul consumator cel mai ndepartat de nodul sursa si se merge catre nodul
sursa calculnd circulatia de puteri.

b) etapa descendent,n care plecnd de la nodul sursa si mergnd pna la cel mai
ndepartat nod consumator se calculeaza caderile de tensiune pe laturi si respectiv
tensiunile la noduri.
La nceputului calcului iterativ tensiunile la nodurile consumatoare se
initializeaza cu valoarea tensiunii nodului sursa : UA. Pentru simplificare se
considera doar tronsoanele de medie tensiune ale retelei considernd puterile pe
barele de medie tensiune ale postului de transformare calculate anterior.
Calculul parametrilor liniei :

UA = 21 kV
r0 = 0,370 [/km faza]
x0 = 0,098 [/km faza]
b0 = 58 [S/km faza]
z1 = R1 + jX1 = r0l1 + jx0l1 = 0,3701,5 + j0,0981,5 = (0,56 + j0,15)
z2 = R2 + jX2 = r0l2 + jx0l2 = 0,3701,8 + j0,0981,8 = (0,67 + j0,18)
z3 = R3 + jX3 = r0l3 + jx0l3 = 0,3703,42 + j0,0983,42 = (1,27 + j0,34)
B1 = b0l1 = 581,5 = 87 S

B2 = b0l2 = 581,8 =104,4 S


B3 = b0l3 = 583,42 = 198,36 S
0. Initializarea tensiunilor la noduri :
U1o = U2o = U3o = UA = (21 + j0) kV

1. Etapa ascendenta (calculul circulatiei de puteri ) .


SB = s'3 - jQcap33

Qcap33 =

kVAr

SB = 532,6 + j280,8 - j43,73 = (532,6 + j237,07) kVA


SC = SB + S3
S3 =

kVA
SC = 532,6 + j237,07 + 0,97 + j0,26 = (533,6 + j237,3) kVA
SD = SC +s'2 - jQcap32 - jQcap22

Qcap32 =

Qcap22 =

kVAr

kVAr

SD = 533,6 + j237,3 + 1847,6 + j1391 - j43,73 - j23 = (2381,2 + j1561,6) kVA


SE = SD + S2

S2 = Z2
(0,67 + j0,18)18387,1 = (12319,3 + j3309,6) VA = (12,31 + j3,3) kVA
SE = 2381,2 + j1561,6 + 12,31 + j3,3 =2393,5 + j1565) kVA
SF = SD + s'1 - jQcap21 - jQcap11

Qcap21 =

kVAr

Qcap11 =

kVAr

SF = 2381,6 + j1561,6 + 640,5 + j478,1 - j23 - j19,18 = (3022,1 + j1998) kVA


SG = SF + S1

S1 = Z1
16666,7 + j4464,3 = (16,6 + j4,4) kVA
SA = SG - jQcap1A

(0,56 + j0,15)29762,1 =

Qcap1A =

kVAr

SA = 3038,7 + j2002,4 - j19,18 = (3038,7 + j1983,2) kVA


SG = 3022,1 + j1998 + 16,6 + j4,4 = (3038,7 + j2002,4) kVA
2.Etapa descendenta (calculul tensiunilor la noduri ).

UA1 =
j

+
95,3 - j31,7 = (0,095 - j0,031) kV

U1 =UA - UA1 = 21 - 0,095 + j0,031 = (20,9 + j0,031) kV U1 =20,9 kV

U12 =
j

+
90,2 - j30 = (0,09 - j0,03) kV

U2 = U1 - U12 = 20,9 + j 0,031 - 0,09 + j0,03 = (20,8 + j0,061) kV U2 = 20


,8 kV

U23 =
j

+
(36,5 - j5,8) V = 0,036 - j0,0058) kV

U3 = U2 -U23 = 20,8 + j0,061 - 0,036 + j0,0058 = (20,7 + j0,066) kV.


Cap IV. Compensarea puterii reactive la factorul de putere neutral.

n scopul utilizarii eficiente a energiei electrice se iau o serie de masuri cu caracter tehnic
printre care si cea n vederea mbunatatirii factorului de putere (a compensarii puterii reactive ).
Factorul de putere mediu al unui consumator se calculeaza cu urmatoarea formula :

cos =
Pi si Qi - reprezinta componentele puterii complexe a fiecarui receptor al consuMatorului;
Wa si Wr - energia activa,respectiv reactiva consumate ntr-un interval de timp.
Consecinte :
- functionarea la un factor de putere redus are urmatoarele consecinte :
a) cresc caderile de tensiune;
b) cresc pierderile de putere si energie;
c) creste valoarea curentului de scurtcircuit;
d) scade capacitatea de ncarcare a instalatiei cu putere activa.
Compensarea puterii reactive se face n scopul obtinerii factorului de putere
neutral,notat cos n care reprezinta aceea valoare a factorului de putere la care
marii consumatori de energie electrica platesc doar energia activa conSumata.La o valoare a lui cos < cos n acesti consumatori platesc pe lnga
energia activa si diferenta de energie reactiva pna la cosn. Valoarea lui cosn
depinde de nivelul de dezvolatre tehnica si economica al societatii. Pentru
Romnia cosn = 0.920.93.
mbunatatirea factorului de putere se poate face pe mai multe cai , respecti:
- prin mijloace naturale;
- prin amplasarea de surse de putere reactiva.

Etapele compensarii puterii reactive prin amplasarea de noi surse de energie


reactiva sunt :
1. Stabilirea puterii ce trebuie compensata :
tg =

tgn =

Ptgn

QC = Q - Ptgn sau QC = P(tg - tgn).


2. Alegerea tipului sursei de compensare.Se pot utiliza urmatoarele
mijloace de compensare : bateriile de condensatoare, compensa-toarele
statice (SVC),compeensatoarele sincrone (motoare sincrone functionnd n gol).
Utilizarea compensatoarelor sincrone este justificata din punct de
vedere economic doar pentru puteri mari respectiv ordinul 10MV
Ar.n cadrul proiectului se vor utiliza baterii de condensatoare.Acestea prezinta urmatoarele avantaje :
-

pierderi de putere mici;

- nu contribuie la cresterea puterii de scurtcircuit;


-

sunt instalatii relativ simple care nu necesita echipamente complicate pentru


functionare si control.
De obicei functioneaza n trepte.
3. Stabilirea locului de amplasare a sursei de compensare.

n functie de locul de amplasare a sursei de putere reactiva exista urmatoarele


posibilitati :

a) Compensarea individuala pe barele de joasa si medie tensiune ale unui


consumator;
b) Compensarea de grup pe barele de joasa si medie tensiune n cazul n care se
alimenteaza mai multi consumatori;
c) Compensare centralizata pe barele de joasa tensiune ale postului de transformare,sau pe
barele de mendie tensiune ale postului de transformare.
d) Compensare mixta.
n cazul proiectului se utilizeaza compensarea centralizata si anume pe barele de joasa
tensiune ale posturilor de transformare.
Bateriile de condensatoare se realizeaza trifazat,conexiunea condensatoarelor , se poate face n stea sau triunghi.
QY = 3CUf2
Q = 3CUff2
Uff =

Uf Q = 3QY

La aceeasi valoare a capacitatii la conexiunea este mai mare de trei ori fata
de conexiunea Y a puterii generate.
Se utilizeaza conexiunean triunghi;puterea nominala a unui condensator se
considera 15 kVAr.
Qnc = 15 kVAr
Qb.min = 315 = 45 kVAr.

Pentru postul de transformare PT1:


ro = 0.370 [ km faza]
xo = 0.098 [/km faza]
usc = 6%
isc = 2%
Psc. = 13.5 kW
Po,nom. = 2.7 kW
cos n = 0.93 arccos n = 0.37 tg n = 0.39
tg =
Qc = P(tg - tgn) = 630(0.67 - 0.39) = 6300.28 = 176.4 kVAr
Qb,min, = 315 = 45 kVAr

n=

n' = 4 Qb = n'Qb.min. Qb = 445 = 180kVAr

Pb = 0.35%Qb =

180 = 0.63 kW

s = s + (Pb - jQb) = 630 + j423,4 + 0.63 - j180 = (630.63 + j243.3) kVA


s =

kVA

PPT = n Po,nom.+

kW

QPT = n
s' = s + SPT = 630,63 + j243,3 + 8,86 + j47,41 = (639,5 + j290,71) kVA
Pentru postul de transformare PT2 :
ro = 0,370 [/km faza]
xo = 0,098 [/km faza]
usc = 6%
io = 1,7%
Psc = 20,2 kW
Po,nom. = 4.35 kW
cos n = 0,93
tg =
tg n = 0,39-

kVAr

Qc = P(tg - tgn) =1820(0,68 - 0,39) = 18200,29 = 527,8 kVAr


Qb,min. = 315 = 45 kVAr

n=
Pb = 0,35% Qb,min. =

n' = 12 Qb = 1245 = 540 kVAr


=1,89 kW

s = s + (Pb - jQb) = 1820 + j1245,1 + 1,89 - j540 = (1821,9 + j705,1) kVA


s =

= 1953,6 kVA

PPT = n Po,nom. +

QPT = n

kW

kVAr

s' = s + SPT =1821,9 + j705,1 + 23,24 + j123,5 = (1845,1 + j828,6) kVA


Pentru postul de tansformare PT 3 :
ro = 0,370 [/km faza]
xo = 0,098 [/km faza]
usc = 6%
isc = 2%
Psc = 13,5 kW

Po,nom. = 207 kW
tg =
tg n = 0,39
Qc = P(tg - tgn) = 525(0,46 - 0,39) = 525 0,07 = 36,75 kVAr
Qb,mon. 3 15 = 45 kVAr

n=
Pb = 0,35%Qb,min. =

Qb,min. = 145 kVAr


kW

s = s + (Pb - jQb) = 525 + j239.2 + 0.15 - j45 = (525.15 + j194.2) kVA


s =

kVA

PPT = n Po,nom. +

QPT = n

kW

= 38.8 kVAr

s' = s + SPT = 525.15 + j194.2 + 6.9 + j38.8 = (532.05 + j233) kVA


O. Initializarea tensiunilor de la noduri.
U1 = U2 = U3 = UA = (21 + j0) kV
1. Etapa ascendenta (calculul ciruclatiei de puteri)

SB = s'3 - jQcap33 = 532.41 + j225.08 - j43.73 = (532.41 + j181.35) kVA

Qcap33 =

kVAr

SC = SB + S3

S3 = Z3
(0.91 + j0.24) kVA

(1.27 + j0.34) 717.3 =

SC = 532.41 + j181.35 + 0.91 + j0.24 = (533.3 + j181.6) kVA


SD = SC + s'2 - jQcap32 - jQcap22

Qcap32 =

Qcap22 =

kVAr

kVAr

SE = SD + S2

S2 = Z2

kVA

SF = SD + s'1 - jQcap21 - jQcap11 = 2378.4 + j943.5 + 639.5 + j290.7 - j23 - j19.18 =


(3018 + j1192) kVA.
SE = 2378.4 + j943.5 + 9.9 + j2.7 = (2388.3 + j946.2) kVA.

Qcap21 =

kVAr

Qcap11 =

kVAr.

SG = SF + S1

S1 = Z1

kVA

SG = 3018 + j1192 + 13.3 + j3.6 = (3031.3 + j1195.6) kVA


SA = SG - jQcap1A = 3031.3 + j1195.6 - j19.18 = (3031.3 + j1176.4) kVA

Qcap1A =

kVAr

2. Etapa descendenta (calculul tensiunilor la noduri):

UA1 =
j

kV.

U1 = UA - UA1 = 21 - 0.089 + j0.01 = 20.9 + j0.01 U1 = 20.9 kV.

U12 =

kV.

U2 = U1 - U12 = 20.9 + j0.01 - 0.084 + j0.01 =20.8 + j0.02 U2 = 20.8 kV

U23 =
j

kV.

U3 = U2 - U23 = 20.8 + j0.02 - 0.036 + j0.0023 = 20.7 + j0.0022 U3 =20.7 kV.

4.1. Eficienta economica a compensarii puterii reactive.


Pna la aceasta etapa au fost elaborate doua variante,respectiv varianta
necompensata si varianta n care s-au utilizat baterii de condensatoare. Se pune
problema alegerii variantei n care va functiona reteaua. Pentru aceasta se
efectueaza un calcul economic n urma caruia se determina indicatorul duRata de recuperare a investitiei. Durata de recuperare a investitiei reprezinta timpul
n care beneficile (profitul) realizate n urma unei investitii acopera complet
investitia respectiva.
Etapele necesare : pentru calculul acestui indicator se ntocmeste urmatorul tabel centralizator cu datele de regim obtinute n urma calculelor :
P

Qb Pb

PPT QPT P

Qcap U

ria

[k

[kv

[kv

[k

[k

[kv

[kv

[k

[kV]

nta

W]

ar]

W] ar]
16.6 4.4

v]

PT1 630

W] ar]
10.5 54

ar]

Ne

W]
-

27.6 145

12.3 3.3

Va

PT

ar]
423.4 -

com PT2 1820 1245

[kv

[k

38.3 20.9 0.095j0.031


46
20.8 0.09j0.03

PT3 525

239.2 -

2975 1907

7.6

41

45.7 242

0.97 0.26 87
29.8 7.96 171

20.7 0.036j0.005
0.22-j

13.3 3.6

0.066
20.9 0.089-

pen
Co
sata PT1 630
mpe
nsat
a

423

180 0.63 8.86 47

PT2 1820 1245

540 1.89 23.2 123

9.9

PT3 525

45

38

0.91 0.24 87

209

24.1 6.54 171

239

2975 1907

0.15 6.9

765 2.67 39

2.7

38
46

j0.01
20.8 0.084j0.01
20.7 0.036j0.002
0.209j0.022

Pentru determinarea duratei indicatorului de investitii se ntocmeste urmatorul tabel :


Puteri
active

Putere consumata
Pierderi n retea

Pc
Pr

Pierderi n baterii
Pb
Puterea activa ceruta de la sistem Ps
Puteri
Putere consumata
Qc
Pierderi n retea
Qr
reactive
Pierderi n baterii
Qb
Aport capacitiv linii
Qcap
[kVAr]
Putere ceruta de la sistem Qs
Energie
Energia consumata
Eac
Pierderi n retea
Ear
active
Pierderi n baterii
Eab
Energia ceruta de la sistem Eas
[kWh]
Energie
Energia consumata
Erc
Pierderi n retea
Err
reactive
Productia n baterii
Erb

[kW]

Var.necompen. Var.compens.
2975
2975
3020.7
3014
5995.7
1907.7
2150
171,82
3886
13774250
361837,1
14136087,1
8832651
1428647,7
-

2.67
5991.67
1907.7
2117.4
765
171,82
3088
13774250
312475
12362,1
14099087,1
8832651
1297916,52
3541950

[kVArh]

Aport capacitiv linii


Ercap
Energia ceruta de la sistem Ers

1505143,2
8756156

1505143,2
5083474

PC = 630+1820+525 =2975

QC = 1907.7

Pr = P + PPT = 3020.7

Qr = Q + QPT = 2150

Pb =2.67

Qb = 765

Ps = PC + Pr + Pb = 5995.7

QS = QC + Qr - Qb - Qcap =3886

Eac = PC TSM = 2975 4630 =13774250 Erc = QCTSM = 1907.74630 =


8832651
Ear = (P + Pinf.) + Pot

Pinf. =

Psc

Po = nPo.nom.
1) tM = 0.15 TSM = 0.154630 = 694.5
2) tMe = tM + f(TSM - tM) = 694.5 + 0.25(4630 - 694.5) = 1678.4

3) = tMe +
- durata de calcul a pierderilor de energie;
tM - timpul de functionare la sarcina maxima;
tMe - durata echivalenta de functionare.
Ear = (P + Pinf) + Pot
Eab = PbTSM

Erb = QbTSM

Eas = Eac + Ear + Eab

Ercap = Qcapt

tgs =
Erss = Eas (tgs - tgn) = 14136087.1(0.62 - 0.39) = 3251300.

tgscom. =
Ersscomp. = Eascomp.(tgscomp. - tgn) = 14099087.1(0.36 - 0.39) = -422972.613
Investitii :
Ii = ai + biQbi
ai - investitii independente de marimea bateriei unde intra costul ntreuptoarelor si a echipamentelor de protectie.
bi - costul unui kVAr.
ai = 1600000 lei;
bi = 16000000 lei/kVAr

I
= (a1 + b1Q1) + (a2 + b2Q2) + (a3 + b3Q3) = (1600000 +
16000000180) + (1600000 + 16000000540) + (1600000 + 1600000045)
=28816105 + 86416105 + 7216105 = 122448105
Cheltuieli totale :
Ceas - costul energiei active de la sistem.
Ceas = cea Eas = 1000 14136087.1 = 14136087100
Ceascomp. = cea Eascomp. = 1000 14099087.1 =14099087100

cea = 1000 lei/kWh


Cerss = cers Erss = 100 3251300 = 325130000
Cerss = cers Ersscomp. = 100 (-422972.613) = -42297261.3
cers = 100 lei/kVArh
Cntretinere = 0.11 I = 0.11 122448105 = 1346928000
Ct = Ceas + Cerss + Cntr. = 14136087100 + 325130000 + 1346928000 = 15808145100
Ct = Ceascomp. + Cersscomp. + Cntr. = 14099087100 - 422972610 + 1346928000
=15023042490
Tr - durata de recuperare a investitiei.

Tr =

[ani]

Solutii obtinute : - Tr < 0 investitie nerentabila;


- Tr > 0 investitie rentabila (obtin profit).
Investitie rentabila daca Tr [0,8].
5.Calculul curentilor de scurtcircuit.
Pentru calculul scurcircuitului trifazat se foloseste doar schema de secventa
directa :

U1 = 0

I2 = I0 = 0

I1 =

Ia = Ib = Ic =

Schema de calcul :

I1 = I2 = I0 =

Ia = I1 + I2 + I0 =

[1,3].

n cazul proiectului se va calcula curentii de scurtcircuit trifazat pe barele de


medie tensiune si joasa tensiune ale fiecarui post de transformare.
Schema se compune din nodul de alimentare de la sistem,tronsoane de linii
electrice si transformatoare.Calculul curentiilor de scurtcircuit se realizeaza n
unitati relative prin considerarea unor marimi de baza.

m=

Starea electrica a unui nod este caracterizata de patru marimi : S,U,I,Z. Doua se
aleg ca marimi independente,iar celelalte doua rezulta pe baza relatiilor care exista
ntre acestea. Se aleg ca marimi independente :
Sb = 104 MVA. n particular : Sb = 100 MVA.
Ub = 1.05 Undefect.
Sistemul se echivaleaza printr-o tensiune electromotoare e = 1 si o reactanta de
secventa directa care se calculeaza cu formula :

X1s =
Pentru cazul nostru Ssc = 1000 MVA.
Liniile electrice se reprezinta printr-o reactanta de secventa directa :

x1l = x0 l
Umed,n = 1.05 Un.
Transformatoarele se reprezinta :

x1T =

SSC = 1000 MVA.


Xo = 0.098 [/km]
usc1000 = 6%
usc1600 = 6%
sb = 100 MVA.
ub = 1.05 Un 1.05 20 kV = 21 kV

Ib =

X1s =

kA

u.r.

X1l1 =

u.r.

X1l2 =

u.r.

X1l3 =

u.r.

X11000 =

X11600 =
Pentru scurtcircuitul (1) :

i1 =

u.r.

Ia = I1 = i1 Ib = 7.51 2.75 = 20.7 kA


Pentru scurtcircuitul (2) :

Ib =
Schema echivalenta :

kA

i2 =
Ia = I2 = i2 Ib = 137.5 0.16 =22 kA

ISC PT1JT =

kA

Pentru scurtcircuitul (3) :


Schema echivalenta :

i3 =
Ia = I3 = ib Ib = 5.8 2.75 = 16 kA

Pentru scurtcircuitul (4) :


Schema echivalenta :

i4 =

kA

Ia = I4 = i4 Ib = 0.5 137.5 = 69 kA
ISC PT2JT =

kVA..

Pentru scurtcircuitul (5) :


Schema echivalenta :

I5 =

kA

Ia = I5 = i5 Ib = 4 2.75 = 11 kA
Pentru scurtcircuitul (6) :
Schema echivalenta :

i6 =

kA

Ia = I6 = i6 Ib = 0.16 137.5 =22 kA


ISCPT3JT =

kA.

Bibliografie :
1. Bercovici M.,Arie A.,Poeata Al. : Retele electrice.Calcul electric. Editura Tehnica
Bucuresti 1974.

2. Poeata Al.,Arie A. etc. : Transportul si distributia energiei electrice Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1981.
3. Balaurescu D.,Ieremia M. : mbunatatirea factorului de putere - Editura
Tehnica Bucuresti 1981.
4. Rucareanu C. si altii : Linii electrice aeriene si n cablu - Editura Tehnica
Bucuresti 1989.
5. Iacobesu G.H. si altii : Retele elctrice probleme - Editura Didactica si
Pedagogica Bucuresti 1977.
Prescriptii energetice :
6. PE 135/91 - Instructiuni privind determinarea sectiunii economice n
instalatii electrice de distributie pe 1 110 kV.
7. RE - 3IP 51/2 - 93 : Instructiuni privind stabilirea puterilor nominale
economice pentru transformatoarele din posturi.