PROIECT

LA
RETELE ELECTRICE

2000/2001
Cuprins:
1. Dimensionarea posturilor de transformare.
2. Dimensionarea tromsoanelor de medie tensiune.
2.1.

Alegerea sectiunii economice.

2.2.

Alegerea sectiunii tehnice.

2.3.

Schema echivalenta a retelei de distributie.

3. Calculul regimului de functionare prin utilizarea metodei de tip

"ascendent-descendent".
4. Compensarea puterii reactive la factorul de putere neutral.
4.1.

Eficienta economica a compensarii puterii reactive.

5. Calculul curentilor de scurtcircuit.

1.Dimensionarea posturilor de transformare
Proiectarea unei retele de distributie
Retea electrica - ansamblu de linie electrica si transformatoare.

Consumator - ansamblu de mai multe receptoare.

Post de transformare - transformator ce face legatura ntre medie si
joasa tensiune alimentnd consumatorii.
Statie de transformare - transformator ce face legatura ntre foarte nalta
tensiune si nalta tensiune,sau nalta tensiune si medie tensiune.

Caracteristicile consumatorilor si lungimile tronsoanelor liniilor de medie

tensiune sunt prezentate n tabelul 1.
P.T.

S kVA

p kW

q kVAr

l km

cos

1.

759.03

630

423.4

1.5

0.83

2.

2205.1

1820

1245.1

1.8

0.82

3.

576.9

525

239.2

3.42

0.91

Pentru postul de transformare PT1 :

Si = pi +jqi
cos1 = 0.83 1 = arccos 0.83 1 = 0.59.

tg 1 =

q1 = p1 tg 1 .

tg 1 = 0.67 q1 =6300.672 = 423.4 kVAr

s1 =

= 759.03 kVA

Pentru postul de transformare PT2:

cos2 =0.82 2 = arccos 0.82 2 = 0.6

tg 2 =
s2 =

q2 =p2 tg 2 = 18200.684 = 1245.1 kVAr

= 2205.1 kVA

Pentru postul de transformare PT3:

cos3 =0.91 3 = arccos 0.91 3 = 0.42

tg 3 =
s3 =

q3 = p3 tg 3 =5250.46 = 239.2 kVAr

= 576.9 kVA.

Dimensionarea posturilor dr transformare consta n stabilirea puterii

nominale aparente a transformatoarelor si a numarului acestora pentru
fiecare post de transformare. Se vor folosi transformatoare trifazate cu
doua nfasurari cu bobinaje din Aluminiu , de tip TTU - NL. Puterile
nominale fac parte dintr-o progresie geometrica cu ratia
1.6.
Scara domenilor transformatoarelor produse n Romnia : 100kVA; 160kVA;250kVA;400kVA;630kVA;1000kVA;1600kVA.

Pentru dimensionarea posturilor de transformare se utilizeaza

lucrarea RE - 3Ip 51/2 - 93 : " Instructiuni privind stabilirea puterilor nominale economice pentru transformatoarele din posturi ".
Conform acestei lucrari se au n vedere urmatoarele :
-

gradul de siguranta al utilizatorului;

putere maxima aparenta ceruta de consumator n primul an de

functionare sM ;

durata de utilizare a puterii maxime anuale : TSM.

Se considera ca puterea maxima ceruta n primul an nu se modifica n
anii urmatori.
n lucrarea mentionata anterior este prezentat n tabelul 1 domeniul
de ncarcare optima , economica pentru fiecare tip de transformator n
functie de TSM. n functie de ncadrarea lui s M n aceste domenii se
determina SM si numarul de transformatoare pentru fiecare post de
transformare.

Domeniile de ncarcare pentru fiecare transformator sunt pentru

TSM multiplu de 1000.
Tabel 2
Sn
[kVA]

TSM[4000

TSM [h/an]
6000

5000]

4000

5000

400

232 - 333

211 - 333

193 - 303

218.7 - 344.8

630

365 - 625

333 - 570

303 - 520

344.8 - 590.3

1000

625 - 785

570 - 717

520 - 650

590.3 - 742.1

1600

785 - 1600

717 - 1600

650 - 1600

742.1 - 1600

TSM = 4150 +60 8 = 4630 h/an.

n cazul n care TSM este diferit de multiplu de 1000 pentru
determinarea
domeniului
de ncarcare
pentru
transformatoare
corespunzator acestui TSM se utilizeaza interpolare liniara.

1.
Sn = 211+7.7 =218.7 kVA

2.
Sn = 333 + 11.8 = 344.8 kVA
3.
Sn = 570 + 20.3 = 590.3 kVA
4.
Sn = 717 + 25.1 = 742.1 kVA
n urma calculelor am ales urmatoarele tipuri de transformatoare
pentru
posturile de transformare :

pentru PT 1 TTU cu Sn = 1000 kVA - 1 transformator

pentru PR 2 TTU cu Sn = 1600 kVA - 2 transformatoare

pentru PT 3 TTU cu Sn = 1000 kVA - 1 transformator

Calculul parametrilor transformatoarelor

Parametrii nominali ai transformatoarelor folosite n posturile de

transformare sunt urmatorii,si se iau din lucrarea "Retele electrice
probleme" - Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti 1977 - de
G.H.Iacobescu si altii.
Sn
kVA

Usc

Psc

Po,nom

kW

kW

io

630

2.4

9.72

1.92

1000

13.5

2.7

1600

1.7

20.2

4.35

Aceste transformatoare au Un =20/0.4 kV.

Pentru reprezentarea transformatoarelor din punctele de transformare
se utilizeaza schema echivalenta n cu operator de transformare.
Folosirea acestei scheme este justificata de faptul ca tranzitul de putere
prin transformatoare se realizeaza antotdeauna de la medie tensiune la joasa tensiune.

N - raport de transformare;

Y - admitanta;
Z - impedanta;
ZPT = Rpt + jXpt
YPT = GPT + jBpt
ZPT - se calculeaza raportata la Unom JT ;
YPT - se calculeaza raportata la Unom MT.
Calculul parametrilor longitudinali si transversali.
Pentru postul de transformare PT 1 :
Sn = 1000 kVA

RT =

ZT =
XT =

=
=

= 2.16 m

= 9.6 m
= 9.35 m

ZPT = RT + jXT = ( 2.16 + j9.35 ) m

GT =

= 6.75 s

YT =
BT =

= 49.5 s

YPT = (6.75 - j49.5) s

N=
Pentru postul de transformare PT 2 :
Sn = 21600 kVA

Z1 = Z2
ZPT =

; YPT = 2YT

RT =

ZT =
XT =

m
m

ZPT = RT + jXT = (1.2 + j5.9) m =

(0.6 +j2.95 ) m

YT =

GT =

BT =

YT = 2 ( 10 - j67.1 ) = 2YT = (20 - j134.2 ) s

N=
2. Dimensionarea tronsoanelor de medie tensiune .
Prin aceasta se urmareste stabilirea sectiunii conductoarelor pe fiecare
faza si a numarului de circuite n paralel. Pentru dimensionarea sectiunii
conductoarelor tronsoanelor de medie tensiune se fac urmatoarele
ipoteze :
a) se considera aceeasi sectiune pe toate tronsoanele ( s=ct. );
b) se neglijeaza pierderile de putere pe tronsoanele de medie tensiune.
c) se considera ca tensiunea pe barele de medie tensiune ale
posturilor de transformare este egala cu Un a retelei ( 20 kV ) ;
n vederea alegerii sectiunii conductoarelor se calculeaza circulatia de puteri n posturile de transformare si se determina curentii pe barele de medie tensiune ale posturilor de transformare.

PPT =n Pnom +
SPT = PPT + jQPT

QPT = n

Pentru postul de transformare PT 1 :

Sn = 1000 kVA

=
Ppt = 1*2.7 +

kW

Qpt =1*

kVAr

Spt = ( 10.5 + j54.7 ) kVA

Pentru postul de transformare PT 2 :

=
Ppt = 2*4.35 +

kW

Qpt = 2*

kVAr

Spt = ( 27.6 + j145.8 ) kVA

Pentru postul de transformare PT 3:
Sn = 1000 kVA

=
Ppt = 1*2.7 +

kW

Qpt 1*

kVAr

Spt = ( 7.6 + j41.6 ) kVA.

s' = s +Spt
PT

Spt [ kVA ]

10.5 + j 54.7

27.6 + j 145.8

7.6 + j41.6

s'pt1 = (630 + j 423.4 ) + ( 10.5 + j 54.7 ) = ( 640.5 + j 478.1 ) kVA

s'pt2 = ( 1820 + j 1245.1 ) + ( 27.6 + j 145.8 ) = (1847.6 + j 1391 ) kVA

s'pt3 = ( 525 + j 239.2 ) + ( 7.6 + j 41.6 ) = (532.6 + j 280.8 ) kVA.

Pentru aceasta retea se transforma puterile s' 1 , s'2 , s'3 n curenti :

i'k =

i' =
i1' =

i2' =

i3' =

Prin aplicarea teoremei I Kircckof succesiv n fiecare nod se obtine

circulatia de curenti pe tronsoanele de medie tensiune.
I3 = i3' = 15.4 - j 8.1 =

I2 = i2' + i3' = 53.3 - j40.2 + 15.4 - j8.1 = 68.7 - j48.3

=

A
I1 = i1'+i2'+i3' = 68.7 - j48.3 + 18.5 - j13.8 =87.2 - j62.1
A

2.1 Alegerea sectiunii economice

Pentru alegerea sectiunii economice se utilizeaza normativul PE
135/91 - "Instructiuni privind determinarea sectiunii economice a
conductoarelor n instalatii electrice de distributie pe 1 110 kV.n functie de
tensiunea,TSM,materialul conductor si tipul liniei electrice (LEC sau LEA)
din tabelul 1,pagina 12 se determina densitatea economicade curent notata
cu jec. [A/mm2].

TSM

4000

5000

6000

LEA

0.80

0.72

0.66

LEC

0.77

0.70

0.63

1.Pentru TSM diferit de multiplu de 1000 jec se calculeaza prin interpolare

liniara.
Jec = 0.7 +
2. Se calculeaza sectiunea economica de calcul :

scec =

Iech. =
scec =

A
mm2

3.
Se
alege
ca
sectiune
a
c
standardizata,imediat superioara valorii s ec.

conductoarelor

sectiunea

Conform tabelului se alege scec = 95mm2.

snom [mm2]
50
70
95
120
150

4. Se calculeaza numarul optim de calcul al circuitelor n paralel :

Nc =
KjNc - reprezinta coeficient de crestere a densitatii economice de curent
pentru determinarea numarului economic de conductoare fazice al unui
circuit. (tabel 2,pag.13).
Tip
LEA

KjNc
1.34

smax [mm2]
120

LEC

1.57

150

Nc =
Deoarece NC < 1.41 rezulta un singur circuit 1395mm2 sec =
1395mm2
2.2 Alegerea sectiunii tehnice.
Se utilizeaza criteriul ncalzirii n regim permanent de lunga
durata.Pentru determinarea sectiunii tehnice prin acest criteriu,pleaca de la
conditia :
,unde :
Imax. - curentul maximprin tronsoanele de medie tensiune;
Iadm - curentul admisibil pentru tipul de conductor folosit;
K - coeficient de corectie pentru abaterea conditiilor de functionare fata de
conditiile normate.Pentru LEC kLEC = k1*k2*k3 , unde :
k1 - coeficient de corectie n functie de rezistivitatea termica a solului
( conditii normate t = 70 100 );
k2 - coeficient de corectie n functie de numarul de cabluri pozate alaturat.
(pentru n = 1 k2 = 1);
k3 - coeficient de corectie n functie de temperatura solului (pentru t =
20C k3 = 1 ).
Considernd conditii normate de pozare ( t = 7100C cm/w ) si
temperatura mediului 20C,k1 si k3 = 1,si k2 pentru un circuit egal cu
1,pentru alegerea sectiunii tehnice se pleaca de la valorile curentului
admisi-

bil n functie de sectiunea nominala Iadm = f (snom) si se cauta prima valoare

a lui Iadm>Imax; Imax = 1.
Parametrii LEC :

sn [mm2]

r0 [/km]

x0 [/km]

b0 [s/km]

Iadm [A]

50

0.703

0.106

58

135

70

0.502

0.101

58

165

95

0.370

0.098

58

195

120

0.293

0.095

58

225

150

0.234

0.092

58

250

Imax = I1 =107.1 A
k1 = k2 = k3 = 1.
st 50 mm2
sec = 1395 mm2
st = 1350 mm2 s = 1395 mm2.
2.3 Schema echivalenta a retelei de distributie.

Pentru reprezentarea liniilor electrice se foloseste schema echivalenta

n ,iar pentru reprezentarea posturilor de transformare se foloseste
schema echivalenta n .

Cap. III Calculul regimului de functionare prin utilizarea metodei de tip "ascendent - descendent".

n urma proiectarii retelei electrice este necesara verificarea

functionarii.Se impune respectarea urmatoarelor restrictii : I<I adm pentru
fiecare tronson al liniei electrice,si U<Uadmpentru cele trei tronsoanele de
linie.
Calculul regimului permanent urmareste determinarea marimilor de
stare necunoscute,asociate nodurilor si laturilor retelelei.
La nivelul nodurilor se cunoaste tensiunea nodului de alimentare
(A) si se determina tensiunile la consumatori.La nivelul laturilor nu se
cunosc curentii prin acestea. innd seama de caracterul arborescent al
retelei de distributie,pentru calculul regimului permanent se utilizeaza
metoda de tip ascendent - descendent. n cazul reprezentarii
consumatorilor prin puteri complexe constante (s=ct) pentru calculul
regimului permanent este necesara efectuarea mai multor iteratii.La fiecare
iteratie se parcurg urmatoarele etape : a) etapa ascendent,n care se
pleaca de la nodul consumator cel mai ndepartat de nodul sursa si se
merge catre nodul sursa calculnd circulatia de puteri.

b) etapa descendent,n care plecnd de la nodul sursa si mergnd pna

la cel mai ndepartat nod consumator se calculeaza caderile de tensiune pe
laturi si respectiv tensiunile la noduri.
La nceputului calcului iterativ tensiunile la nodurile consumatoare se
initializeaza cu valoarea tensiunii nodului sursa : U A. Pentru simplificare se
considera doar tronsoanele de medie tensiune ale retelei considernd
puterile pe barele de medie tensiune ale postului de transformare calculate
anterior.
Calculul parametrilor liniei :

UA = 21 kV
r0 = 0,370 [/km faza]
x0 = 0,098 [/km faza]
b0 = 58 [S/km faza]
z1 = R1 + jX1 = r0l1 + jx0l1 = 0,3701,5 + j0,0981,5 = (0,56 + j0,15)
z2 = R2 + jX2 = r0l2 + jx0l2 = 0,3701,8 + j0,0981,8 = (0,67 + j0,18)
z3 = R3 + jX3 = r0l3 + jx0l3 = 0,3703,42 + j0,0983,42 = (1,27 + j0,34)
B1 = b0l1 = 581,5 = 87 S

B2 = b0l2 = 581,8 =104,4 S

B3 = b0l3 = 583,42 = 198,36 S
0. Initializarea tensiunilor la noduri :
U1o = U2o = U3o = UA = (21 + j0) kV

1. Etapa ascendenta (calculul circulatiei de puteri ) .

SB = s'3 - jQcap33

Qcap33 =

kVAr

SB = 532,6 + j280,8 - j43,73 = (532,6 + j237,07) kVA

SC = SB + S3
S3 =

kVA
SC = 532,6 + j237,07 + 0,97 + j0,26 = (533,6 + j237,3) kVA
SD = SC +s'2 - jQcap32 - jQcap22

Qcap32 =

Qcap22 =

kVAr

kVAr

SD = 533,6 + j237,3 + 1847,6 + j1391 - j43,73 - j23 = (2381,2 +

j1561,6) kVA
SE = SD + S2

S2 = Z2
(0,67 + j0,18)18387,1 = (12319,3 + j3309,6) VA = (12,31 + j3,3) kVA
SE = 2381,2 + j1561,6 + 12,31 + j3,3 =2393,5 + j1565) kVA
SF = SD + s'1 - jQcap21 - jQcap11

Qcap21 =

kVAr

Qcap11 =

kVAr

SF = 2381,6 + j1561,6 + 640,5 + j478,1 - j23 - j19,18 = (3022,1 +

j1998) kVA
SG = SF + S1

S1 = Z1
16666,7 + j4464,3 = (16,6 + j4,4) kVA
SA = SG - jQcap1A

(0,56 + j0,15)29762,1 =

Qcap1A =

kVAr

SA = 3038,7 + j2002,4 - j19,18 = (3038,7 + j1983,2) kVA

SG = 3022,1 + j1998 + 16,6 + j4,4 = (3038,7 + j2002,4) kVA
2.Etapa descendenta (calculul tensiunilor la noduri ).

UA1 =
j

+
95,3 - j31,7 = (0,095 - j0,031) kV

U1 =UA - UA1 = 21 - 0,095 + j0,031 = (20,9 + j0,031) kV U1 =20,9 kV

U12 =
j

+
90,2 - j30 = (0,09 - j0,03) kV

U2 = U1 - U12 = 20,9 + j 0,031 - 0,09 + j0,03 = (20,8 + j0,061) kV U2 =

20
,8 kV

U23 =
j

+
(36,5 - j5,8) V = 0,036 - j0,0058) kV

U3 = U2 -U23 = 20,8 + j0,061 - 0,036 + j0,0058 = (20,7 + j0,066) kV.

Cap IV. Compensarea puterii reactive la factorul de putere
neutral.

n scopul utilizarii eficiente a energiei electrice se iau o serie de masuri cu caracter tehnic printre care si cea n vederea mbunatatirii factorului de putere (a compensarii puterii reactive ).
Factorul de putere mediu al unui consumator se calculeaza cu urmatoarea formula :

cos =
Pi si Qi - reprezinta componentele puterii complexe a fiecarui receptor al
consuMatorului;
Wa si Wr - energia activa,respectiv reactiva consumate ntr-un interval de
timp.
Consecinte :
- functionarea la un factor de putere redus are urmatoarele consecinte :
a) cresc caderile de tensiune;
b) cresc pierderile de putere si energie;
c) creste valoarea curentului de scurtcircuit;
d) scade capacitatea de ncarcare a instalatiei cu putere activa.
Compensarea puterii reactive se face n scopul obtinerii factorului de
putere neutral,notat cos ncare reprezinta aceea valoare a factorului de
putere la care marii consumatori de energie electrica platesc doar energia
activa conSumata.La o valoare a lui cos < cos n acesti consumatori platesc pe
lnga energia activa si diferenta de energie reactiva pna la cosn.
Valoarea lui cosn depinde de nivelul de dezvolatre tehnica si economica al
societatii. Pentru Romnia cosn = 0.920.93.
mbunatatirea factorului de putere se poate face pe mai multe cai ,
respecti: - prin mijloace naturale;

- prin amplasarea de surse de putere reactiva.

Etapele compensarii puterii reactive prin amplasarea de noi surse de
energie reactiva sunt :
1. Stabilirea puterii ce trebuie compensata :
tg =

tgn =

Ptgn

QC = Q - Ptgn sau QC = P(tg - tgn).

2. Alegerea tipului sursei de compensare.Se pot utiliza urmatoarele
mijloace de compensare : bateriile de condensatoare, compensatoarele statice (SVC),compeensatoarele sincrone (motoare sincrone functionnd n gol).
Utilizarea compensatoarelor sincrone este justificata din punct
de vedere economic doar pentru puteri mari respectiv ordinul 10MV
Ar.n cadrul proiectului se vor utiliza baterii de condensatoare.Acestea prezinta urmatoarele avantaje :
-

pierderi de putere mici;

- nu contribuie la cresterea puterii de scurtcircuit;

-

sunt instalatii relativ simple care nu necesita echipamente complicate

pentru functionare si control.
De obicei functioneaza n trepte.
3. Stabilirea locului de amplasare a sursei de compensare.

n functie de locul de amplasare a sursei de putere reactiva exista

urmatoarele posibilitati :

a) Compensarea individuala pe barele de joasa si medie tensiune ale

unui consumator;
b) Compensarea de grup pe barele de joasa si medie tensiune n cazul n
care se alimenteaza mai multi consumatori;
c) Compensare centralizata pe barele de joasa tensiune ale postului de transformare,sau pe barele de mendie tensiune ale postului de transfor-

mare.

d) Compensare mixta.

n cazul proiectului se utilizeaza compensarea centralizata si anume pe barele de joasa tensiune ale posturilor de transformare.

Bateriile de condensatoare se realizeaza trifazat,conexiunea condensatoa-

relor , se poate face n stea sau triunghi.

QY = 3CUf2

Q = 3CUff2

Uff =

Uf Q = 3QY

La aceeasi valoare a capacitatii la conexiunea este mai mare de trei

ori fata de conexiunea Y a puterii generate.
Se utilizeaza conexiunean triunghi;puterea
condensator se considera 15 kVAr.
Qnc = 15 kVAr
Qb.min = 315 = 45 kVAr.

nominala

unui

Pentru postul de transformare PT1:

ro = 0.370 [ km faza]
xo = 0.098 [/km faza]
usc = 6%
isc = 2%
Psc. = 13.5 kW
Po,nom. = 2.7 kW
cos n = 0.93 arccos n = 0.37 tg n = 0.39
tg =
Qc = P(tg - tgn) = 630(0.67 - 0.39) = 6300.28 = 176.4 kVAr
Qb,min, = 315 = 45 kVAr

n=

n' = 4 Qb = n'Qb.min. Qb = 445 = 180kVAr

Pb = 0.35%Qb =

180 = 0.63 kW

s = s + (Pb - jQb) = 630 + j423,4 + 0.63 - j180 = (630.63 + j243.3) kVA

s =

kVA

=
PPT = n Po,nom.+
QPT = n

kW

kVAr

s' = s + SPT = 630,63 + j243,3 + 8,86 + j47,41 = (639,5 + j290,71) kVA

Pentru postul de transformare PT2 :
ro = 0,370 [/km faza]
xo = 0,098 [/km faza]
usc = 6%
io = 1,7%
Psc = 20,2 kW
Po,nom. = 4.35 kW
cos n = 0,93
tg =
tg n = 0,39-

Qc = P(tg - tgn) =1820(0,68 - 0,39) = 18200,29 = 527,8 kVAr

Qb,min. = 315 = 45 kVAr

n=
Pb = 0,35% Qb,min. =

n' = 12 Qb = 1245 = 540 kVAr

=1,89 kW

s = s + (Pb - jQb) = 1820 + j1245,1 + 1,89 - j540 = (1821,9 + j705,1) kVA

s =

= 1953,6 kVA

=
PPT = n Po,nom. +

QPT = n

kW

kVAr

s' = s + SPT =1821,9 + j705,1 + 23,24 + j123,5 = (1845,1 + j828,6) kVA

Pentru postul de tansformare PT 3 :
ro = 0,370 [/km faza]
xo = 0,098 [/km faza]
usc = 6%
isc = 2%
Psc = 13,5 kW

Po,nom. = 207 kW
tg =
tg n = 0,39
Qc = P(tg - tgn) = 525(0,46 - 0,39) = 525 0,07 = 36,75 kVAr
Qb,mon. 3 15 = 45 kVAr

n=

Qb,min. = 145 kVAr

Pb = 0,35%Qb,min. =

kW

s = s + (Pb - jQb) = 525 + j239.2 + 0.15 - j45 = (525.15 + j194.2) kVA

s =

kVA

=
PPT = n Po,nom. +
QPT =
kVAr

kW

s' = s + SPT = 525.15 + j194.2 + 6.9 + j38.8 = (532.05 + j233) kVA

O. Initializarea tensiunilor de la noduri.
U1 = U2 = U3 = UA = (21 + j0) kV

38.8

1. Etapa ascendenta (calculul ciruclatiei de puteri)

SB = s'3 - jQcap33 = 532.41 + j225.08 - j43.73 = (532.41 + j181.35) kVA

Qcap33 =

kVAr

SC = SB + S3

S3 = Z3
= (0.91 + j0.24) kVA

(1.27 + j0.34) 717.3

SC = 532.41 + j181.35 + 0.91 + j0.24 = (533.3 + j181.6) kVA

SD = SC + s'2 - jQcap32 - jQcap22

Qcap32 =

Qcap22 =
SE = SD + S2

kVAr

kVAr

S2 = Z2

kVA

SF = SD + s'1 - jQcap21 - jQcap11 = 2378.4 + j943.5 + 639.5 + j290.7 - j23 j19.18 = (3018 + j1192) kVA.
SE = 2378.4 + j943.5 + 9.9 + j2.7 = (2388.3 + j946.2) kVA.

Qcap21 =

kVAr

Qcap11 =

kVAr.

SG = SF + S1

S1 = Z1

kVA

SG = 3018 + j1192 + 13.3 + j3.6 = (3031.3 + j1195.6) kVA

SA = SG - jQcap1A = 3031.3 + j1195.6 - j19.18 = (3031.3 + j1176.4) kVA

Qcap1A =

kVAr

2. Etapa descendenta (calculul tensiunilor la noduri):

UA1 =
j

kV.

U1 = UA - UA1 = 21 - 0.089 + j0.01 = 20.9 + j0.01 U1 = 20.9 kV.

U12 =
j

kV.

U2 = U1 - U12 = 20.9 + j0.01 - 0.084 + j0.01 =20.8 + j0.02 U2 = 20.8 kV

U23 =
j

kV.

U3 = U2 - U23 = 20.8
j0.0022 U3 =20.7 kV.

j0.02

0.036

j0.0023

20.7

4.1. Eficienta economica a compensarii puterii reactive.

Pna la aceasta etapa au fost elaborate doua variante,respectiv
varianta necompensata si varianta n care s-au utilizat baterii de
condensatoare. Se pune problema alegerii variantei n care va functiona
reteaua. Pentru aceasta se efectueaza un calcul economic n urma caruia
se determina indicatorul duRata de recuperare a investitiei. Durata de recuperare a investitiei
reprezinta timpul n care beneficile (profitul) realizate n urma unei investitii
acopera complet investitia respectiva.
Etapele necesare : pentru calculul acestui indicator se ntocmeste
urmatorul tabel centralizator cu datele de regim obtinute n urma calculelor :

Qb Pb

PPT QPT P

Qcap U

ria

[k

[kv

[kv

[k

[k

[kv

[k

[kv

[kv

[k

[kV]

nta

W]

ar]

ar]

W]

W]

ar]

W]

ar]

ar]

v]

PT
1

630

423.
4

10.5 54

16.
6

4.4

38.
3

20.
9

0.095j0.031

PT
2

182
0

1245

27.6 145

12.
3

3.3

46

20.
8

0.09j0.03

PT
3

525

239.
2

7.6

0.9
7

0.2
6

87

20.
7

0.036j0.005

297
5

1907

45.7 242

29.
8

7.9
6

171

0.22-j

PT
1

630

423

13.
3

3.6

38

nsat PT
2
a

182
0

PT
3

Va

Ne
co
m
pen

PT

sata

Co
mp
e

41

180 0.6
3

8.86 47

1245

540 1.8
9

23.2 123

9.9

2.7

525

239

45

0.1
5

6.9

38

0.9
1

297
5

1907

765 2.6
7

39

209

24.
1

0.066
20.
9

0.089-

46

20.
8

0.084j0.01

0.2
4

87

20.
7

0.036j0.002

6.5
4

171

0.209j0.022

j0.01

Pentru determinarea duratei indicatorului de investitii se ntocmeste urmatorul tabel :

Puteri

Var.necompen.

Var.compens.

active
[kW]

Putere consumata

Pc
Pr

3020.7

3014

Pierderi n baterii

Pb

2.67

Putere consumata

reactive
[kVAr]

Energie

2975

Pierderi n retea

Puterea activa ceruta de la sistem Ps

Puteri

2975

Qc

5995.7
1907.7

5991.67
1907.7

Pierderi n retea

Qr

2150

2117.4

Pierderi n baterii

Qb

765

Aport capacitiv linii

Qcap

171,82

171,82

Putere ceruta de la sistem

Qs

3886

3088

Energia consumata

Eac

13774250

13774250

Pierderi n retea

Ear

361837,1

312475

active

Pierderi n baterii
[kWh]
Energie

12362,1

Energia ceruta de la sistem Eas

14136087,1

14099087,1

Energia consumata

Erc

8832651

8832651

Pierderi n retea

Err

1428647,7

1297916,52

Productia n baterii

Erb

reactive
[kVArh]

Eab

Aport capacitiv linii

Ercap

Energia ceruta de la sistem Ers

3541950

1505143,2

1505143,2

8756156

5083474

PC = 630+1820+525 =2975

QC = 1907.7

Pr = P + PPT = 3020.7

Qr = Q + QPT = 2150

Pb =2.67

Qb = 765

Ps = PC + Pr + Pb = 5995.7

QS = QC + Qr - Qb - Qcap =3886

Eac = PC TSM = 2975 4630 =13774250 Erc = QCTSM = 1907.74630 =

8832651
Ear = (P + Pinf.) + Pot
Pinf. =

Psc

Po = nPo.nom.

1) tM = 0.15 TSM = 0.154630 = 694.5

2) tMe = tM + f(TSM - tM) = 694.5 + 0.25(4630 - 694.5) = 1678.4

3) = tMe +
- durata de calcul a pierderilor de energie;
tM - timpul de functionare la sarcina maxima;
tMe - durata echivalenta de functionare.
Ear = (P + Pinf) + Pot
Eab = PbTSM

Erb = QbTSM

Eas = Eac + Ear + Eab

Ercap = Qcapt

tgs =
Erss = Eas (tgs - tgn) = 14136087.1(0.62 - 0.39) = 3251300.

tgscom. =
Ersscomp. = Eascomp.(tgscomp. - tgn) = 14099087.1(0.36 - 0.39) = -422972.613
Investitii :
Ii = ai + biQbi
ai - investitii independente de marimea bateriei unde intra costul ntreuptoarelor si a echipamentelor de protectie.
bi - costul unui kVAr.

ai = 1600000 lei;
bi = 16000000 lei/kVAr
I
= (a1 + b1Q1) + (a2 + b2Q2) + (a3 + b3Q3) = (1600000 +
16000000180) + (1600000 + 16000000540) + (1600000 +
1600000045) =28816105 + 86416105 + 7216105 = 122448105
Cheltuieli totale :
Ceas - costul energiei active de la sistem.
Ceas = cea Eas = 1000 14136087.1 = 14136087100
Ceascomp. = cea Eascomp. = 1000 14099087.1 =14099087100
cea = 1000 lei/kWh
Cerss = cers Erss = 100 3251300 = 325130000
Cerss = cers Ersscomp. = 100 (-422972.613) = -42297261.3
cers = 100 lei/kVArh
Cntretinere = 0.11 I = 0.11 122448105 = 1346928000
Ct = Ceas + Cerss + Cntr. = 14136087100 + 325130000 + 1346928000 =
15808145100
Ct = Ceascomp. + Cersscomp. + Cntr. = 14099087100 - 422972610 + 1346928000
=15023042490
Tr - durata de recuperare a investitiei.

Tr =

[ani]

Solutii obtinute : - Tr < 0 investitie nerentabila;

- Tr > 0 investitie rentabila (obtin profit).

Investitie rentabila daca Tr [0,8].
5.Calculul curentilor de scurtcircuit.
Pentru calculul scurcircuitului trifazat se foloseste doar schema de
secventa directa :

U1 = 0

I1 =

I2 = I0 = 0

Ia = I b = I c =

Schema de calcul :

I1 = I 2 = I 0 =

Ia = I 1 + I 2 + I 0 =

[1,3].

n cazul proiectului se va calcula curentii de scurtcircuit trifazat pe

barele de medie tensiune si joasa tensiune ale fiecarui post de
transformare.
Schema se compune din nodul de alimentare de la sistem,tronsoane
de linii electrice si transformatoare.Calculul curentiilor de scurtcircuit se
realizeaza n unitati relative prin considerarea unor marimi de baza.

m=
Starea electrica a unui nod este caracterizata de patru marimi : S,U,I,Z.
Doua se aleg ca marimi independente,iar celelalte doua rezulta pe baza
relatiilor care exista ntre acestea. Se aleg ca marimi independente :
Sb = 104 MVA. n particular : Sb = 100 MVA.
Ub = 1.05 Undefect.
Sistemul se echivaleaza printr-o tensiune electromotoare e = 1 si o
reactanta de secventa directa care se calculeaza cu formula :

X1s =
Pentru cazul nostru Ssc = 1000 MVA.
Liniile electrice se reprezinta printr-o reactanta de secventa directa :

x1l = x0 l
Umed,n = 1.05 Un.
Transformatoarele se reprezinta :

x1T =

SSC = 1000 MVA.

Xo = 0.098 [/km]
usc1000 = 6%
usc1600 = 6%
sb = 100 MVA.
ub = 1.05 Un 1.05 20 kV = 21 kV

Ib =

kA

X1s =

u.r.

X1l1 =

u.r.

X1l2 =

u.r.

X1l3 =

X11000 =

X11600 =
Pentru scurtcircuitul (1) :

u.r.

i1 =

u.r.

Ia = I1 = i1 Ib = 7.51 2.75 = 20.7 kA

Pentru scurtcircuitul (2) :

Ib =

kA

Schema echivalenta :

i2 =
Ia = I2 = i2 Ib = 137.5 0.16 =22 kA

ISC PT1JT =

kA

Pentru scurtcircuitul (3) :

Schema echivalenta :

i3 =
Ia = I3 = ib Ib = 5.8 2.75 = 16 kA

Pentru scurtcircuitul (4) :

Schema echivalenta :

i4 =

kA

Ia = I4 = i4 Ib = 0.5 137.5 = 69 kA
ISC PT2JT =

kVA..

Pentru scurtcircuitul (5) :

Schema echivalenta :

I5 =

kA

Ia = I5 = i5 Ib = 4 2.75 = 11 kA
Pentru scurtcircuitul (6) :
Schema echivalenta :

i6 =

kA

Ia = I6 = i6 Ib = 0.16 137.5 =22 kA

ISCPT3JT =

kA.

Bibliografie :
1.

Bercovici M.,Arie A.,Poeata Al. : Retele electrice.Calcul electric. Editura Tehnica Bucuresti 1974.

2. Poeata Al.,Arie A. etc. : Transportul si distributia energiei electrice Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1981.
3. Balaurescu D.,Ieremia M. : mbunatatirea factorului de putere Editura Tehnica Bucuresti 1981.
4. Rucareanu C. si altii : Linii electrice aeriene si n cablu - Editura
Tehnica Bucuresti 1989.
5. Iacobesu G.H. si altii : Retele elctrice probleme - Editura Didactica
si Pedagogica Bucuresti 1977.
Prescriptii energetice :
6. PE 135/91 - Instructiuni privind determinarea sectiunii economice n
instalatii electrice de distributie pe 1 110 kV.

7. RE - 3IP 51/2 - 93 : Instructiuni privind stabilirea puterilor nominale

economice pentru transformatoarele din posturi.