Proiect SCRED Melinte Răzvan

Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Energetică
MS4: Eficiență Energetică
Proiect: Sisteme de conducere a rețelelor electrice de distribuție.
PROIECT SISTEME DE CONDUCERE A REȚELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE
Profesori îndrumători: Conf. Ing. Sanduleac Mihai
Conf. Ing. Mandiș Alexandru
Student: Melinte Răzvan
Grupa: MS4-Eficiență Energetică

Cuprins
1. Stabilirea configurației radiale optime a rețelei electrice de medie tensiune prin reconfigurare...8
2. Compensarea puterii reactive, în vederea obținerii unui factor de putere neutral de 0,92..........15
3. Stabilirea numărului optim de transformatoare în paralel, în funcție de cererea de putere a
consumatorilor…………………………………………………………………………………………………………………………17
4. Reglajul prizelor transformatoarelor, astfel încât tensiunea pe bara de MT a transformatoarelor
din ST să fie de 21,5 kV în perioada de vară și 21 kV în perioada de iarnă…………………………………19
5. Stabilirea prizei optime în scopul minimizării pierderilor de putere activă;
6. Stabilirea puterii generate a sursei distribuite pentru minimizarea pierderilor de putere activă (
se rotunjește la multiplu de 1000 MW)
7. Determinarea puterii maxime ce poate fi generată de sursa distribuită
8. Analiza circulației de puteri și a pierderior prin laturile rețelei pentru diferite regimuri de
funcționare ale sursei distribuite (sincron/asincron);
9. Analiza influenței sursei distribuite asupra curenților de scurtcircuit (se consideră regimurile de
maxim și minim);
10. Stabilirea prizei optime în scopul minimizării pierderilor de putere activă;
11. Stabilirea configurației optime a rețelei electrice de medie tensiune pentru diferite regimuri de
funcționare a sursei distribuite.
2
Parametrii liniilor rețelei electrice sunt dați în tabelul 2:
Tabelul 2. Parametrii liniilor electrice.
Un sn r0 x0 b0 Imax
[kV] [mm2] [Ω/km] [Ω/km] [µS/km] [A]
110 240 0.125 0.41 2 560
20 95 0.313 0.11 58 195
20 120 0.248 0.107 63 225
20 150 0.202 0.104 79 250
Parametrii transformatoarelor de bloc sunt dați în tabelul 3:
Tabelul 3. Parametrii transformatoarelor.
SnT usc i0
[MVA] kV/kV [%] [%] [kW] [kW]
16 (110+-9x1,78%)/22 11 1.5 95 20
În introducerea proiectului vom calcula parametrii rețelei electrice în regim de VARĂ și în regim de
IARNĂ. Pentru perioada de iarnă se consideră că pentru consumatorii industriali puterile cerute cresc cu
25% față de perioada de vară, iar pentru consumatorii urbani creșterea consumului este de 15%.
Rezolvare:
Vom alege secțiunea de 150 𝑚𝑚2 în primă fază și vom vedea dacă această secțiunea respectă condițiile
funcționării optime a rețelei.
În regim de VARĂ:
a) Funcționare radială.
Caracteristicile consumatorilor din rețeaua electrică în regim de VARĂ sunt date în tabelul 1.
3
Tabelul 1. Caracteristicile consumatorilor din rețea.
În regim de VARĂ:
S cos f P Q
Consumator Tip constructiv kVA - kW kVAR
CI1 Industrial 2800 0.79 2212 1716.699
CI2 Industrial 2900 0.74 2146 1950.56
CI3 Industrial 2600 0.82 2132 1488.145
CU1 Urban 650 0.9 585 283.3284
CU2 Urban 950 0.9 855 414.0954
CU3 Urban 350 0.89 311.5 159.5862
CU4 Urban 450 0.9 405 196.1505
CU5 Urban 1000 0.9 900 435.8899
CU6 Urban 650 0.89 578.5 296.3743
În regim de IARNĂ:
S cos f P Q
Consumator Tip constructiv kVA - kW kVAR
CI1 Industrial 3500 0.79 2765 2145.874
CI2 Industrial 3625 0.74 2682.5 2438.2
CI3 Industrial 3250 0.82 2665 1860.181
CU1 Urban 747.5 0.9 672.75 325.8277
CU2 Urban 1092.5 0.9 983.25 476.2097
CU3 Urban 402.5 0.89 358.225 183.5241
CU4 Urban 517.5 0.9 465.75 225.573
CU5 Urban 1150 0.9 1035 501.2734
CU6 Urban 747.5 0.89 665.275 340.8305
Reprezentarea schemei electrice în programul NEPLAN în regim de vară, este prezentată în figura 1:
Fig. 1 Reprezentarea schemei electrice în regim de vară în programul NEPLAN (alimentare

radială).
4
Inrosirea liniilor semnifica faptul ca acestea sunt supraincarcate, cum este în cazul liniei L212 (pe
schemă). Pentru evitarea unei funcționări incorecte vom înlocui secțiunea acestui conduc de la 120
𝑚𝑚2 la 150 𝑚𝑚2 , iar parametrii impedanța, rezistența specifică, reactanta specifica și curentul maxim
admisibil se vor modifica.
1. Rețeaua se rulează în configurație radială, prin deconectarea tronsonului L236 dintre

consumatorii C7 si C6.
Se opresc datele pentru rețeaua de MT. (Uk), respectiv pierderile de putere activă ( 𝑟𝑒ț𝑒𝑎 ).
De unde rezultă: 𝑟𝑒ț𝑒𝑎 =0.2391 MW și 𝑄𝑟𝑒ț𝑒𝑎 =-0.2184 MVAR.
Tensiunile nodale 𝑘 sunt reprezentate în tabelul 4:
5
Tabelul 4. Reprezentarea tensiunilor nodale.
Nod C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9
𝑘 [𝑘𝑉] 19,75 19,676 19,631 19,572 19,538 19,523 19,847 19,893 20,019
Graficul reprezentarii tensiunilor nodale este prezentat în figura 2.
Fig. 2 Reprezentarea tensiunilor nodale.
Reprezentarea tensiunilor nodale

UK[KV]
(funcționare radială)
20.1
20
19.9
19.8
19.7
19.6
19.5
19.4
19.3
19.2
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9
NODURI [-]
Concluzie:
Observăm din distribuția căderilor de tensiune nodale cum acestea sunt depedente de lungimea
liniilor si cum tensiunea scade pe o distanță mare cum este cea dintre consumatorii C1-C6. Unde
distanta este mai mica intre consumatorii C9-C7 caderile de tensiune sunt mai mici. Căderile de
tensiunea pot fi compensate prin reglajul tensiunii de la comutatorul de ploturi si prizele de
reglare ale transformatorului de bloc.
b) Funcționarea buclată
Rețeaua se rulează în configurație buclată, prin conectarea tronsonului L236 dintre consumatorii
C7 si C6.
6
𝑘 [𝑘𝑉] 19,905 19,833 19,789 19,733 19,7 19,687 19,688 18,736 19,863
7
UK[KV] Reprezentarea tensiunilor nodale

(funcționare buclată)
19.95
19.9
19.85
19.8
19.75
19.7
19.65
19.6
19.55
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9
NODURI [-]
Concluzie:
Funcționarea radială a rețelei reduce căderile de tensiune și crește gradul de siguranță în

alimentarea consumatorilor. În mod normal prin buclarea rețelei pierderile de putere activă,
reactivă ar trebui să fie mai mici, iar nivelul de tensiune mai bun, dar depinde de dispunerea
consumatorilor.
În urma calculelor făcute și pentru regimul de IARNĂ, tragem concluzia că o linie simplu circuit
cu o secțiune de 150 𝑚𝑚2 nu asigură o funcționare corectă a rețelei, de aceea vom adopta
soluția unei linii dublu circuit de 150 𝑚𝑚2 .
Refacem calculele, dar de data aceasta cu linie dublu circuit, modificând valoare din câmpul
“number of lines”.
a) STABILIREA CONFIGURAȚIEI RADIALE OPTIME A REȚELEI ELECTRICE DE MEDIE TENSIUNE

PRIN RECONFIGURARE;
8
Pentru regimul de VARĂ:
a) Funcționarea radială
Rețeaua se rulează în configurație radială, prin deconectarea tronsonului L236 dintre

consumatorii C7 si C6.
9
Tensiunile nodale 𝑘 sunt reprezentate în tabelul :
Tabelul 4. Reprezentarea tensiunilor nodale.
𝑘 [𝑘𝑉] 19,75 19,676 19,631 19,572 19,538 19,523 19,565 19,612 19,739
Graficul reprezentării tensiunilor nodale este prezentat în figura 2.
Fig. 2 Reprezentarea tensiunilor nodale.

UK[KV]
19.8
19.75
19.7
19.65
19.6
19.55
19.5
19.45
19.4
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9
NODURI [-]
10
Concluzie: La utilizarea liniei dublu circuit pierderile de putere activă în linii sunt mai mici
datorită înjumătățirii impedanței liniilor, iar consumatorii C7, C8 și C9 au căderile de mai
mari.
Cazul buclat:
𝑘 [𝑘𝑉] 19,944 19,875 19,834 19,781 19,751 19,740 19,744 18,794 19,924
11

UK[KV]
20
19.95
19.9
19.85
19.8
19.75
19.7
19.65
19.6
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9
NODURI [-]
Concluzie: Pierderile de putere activă și reactivă sunt mai mici în cazul funcționării buclate decât în cazul
funcționării radiale, iar nivelul de tensiune este mai bun în sensul că avem căderi de tensiune mai mici.
B. Funcționarea în regim de IARNĂ:
12

UK[KV]
20.1
20
19.9
19.8
19.7
19.6
19.5
19.4
19.3
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9
NODURI [-]
Funcționarea buclată
13

UK[KV]
20
19.9
19.8
19.7
19.6
19.5
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9
NODURI [-]
14
b) COMPENSAREA PUTERII REACTIVE, ÎN VEDEREA OBȚINERII UNUI FACTOR DE PUTERE

NEUTRAL DE 0,9;
Compensarea puterii reactive este necesară pentru consumatorii ce au un factor de putere.

cos 𝜑𝑘 ≤ cos 𝜑
În regim de VARĂ:
Consumator 𝑄𝑘 𝑄𝑘 𝑄𝐵𝐶 = 𝑘 ∙ (𝑡𝑔𝜑𝑘 − 𝑡𝑔𝜑 )

cos 𝜑𝑘 = cos (𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 ) 𝑡𝑔𝜑𝑘 =
𝑘 𝑘
[-] [-] [-] [kVAr]
C1=CU6 0.79 0,776 646.0912
C2=CU5 0.74 0,909 911.8959
C3=CU4 0.82 0,698 456.2572
C4=CU3 0.9 0,484 0.188431
C5=CU2 0.9 0,484 0.2754
C6=CU1 0.89 0,512 8.820184
C7=CI3 0.9 0,484 0.130452
C8=CI2 0.9 0,484 0.289894
C9=CI1 0.89 0,512 16.38034
𝑡𝑔 𝜑 = 𝑡𝑔(𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 𝜑 ) = 𝑡𝑔(𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 0,9) = 0,426
În regim de IARNĂ:
Consumator cos 𝜑𝑘 𝑄𝑘 𝑄𝐵𝐶 = 𝑘 ∙ (𝑡𝑔𝜑𝑘 − 𝑡𝑔𝜑 )
𝑄𝑘 𝑡𝑔𝜑𝑘 =
= cos (𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 ) 𝑘
𝑘
[-] [-] [-] [kVAr]
C1=CU6 0.79 0,776 807.6139
C2=CU5 0.74 0,909 1139.87
C3=CU4 0.82 0,698 570.3214
C4=CU3 0.9 0,484 0.216696
C5=CU2 0.9 0,484 0.31671
C6=CU1 0.89 0,512 10.14321
C7=CI3 0.9 0,484 0.15002
C8=CI2 0.9 0,484 0.333379
C9=CI1 0.89 0,512 18.83739
15
Concluzie: Consumatorii C9(CI1),C8 (CI2), C7 (CI3), C4 (CU3), C1 (CU6), necesită

compensarea puterii reactive prin introducerea bateriilor de condensatoare. Pierderile de
putere activă și reactivă scad considerabil prin introducerea bateriilor de condensatoare.
a) Funcționare radială în regim de VARĂ:
𝑟𝑒ț𝑒𝑎 =0.205930 MW și 𝑄𝑟𝑒ț𝑒𝑎 =-0.303318 MVAR.
b) Funcționare radială în regim de IARNĂ:
16
𝑟𝑒ț𝑒𝑎 =0.292228 MW și 𝑄𝑟𝑒ț𝑒𝑎 =0.133439 MVAR.
Rețeaua se rulează în continuare compensată în topologie radială.
3) STABILIREA NUMĂRULUI OPTIM DE TRANSFORMATOARE ÎN PARALEL, ÎN FUNCȚIE DE CEREREA DE

PUTERE A CONSUMATORILOR.
a) Rularea rețelei în regim de VARĂ:
Tronson
𝑟𝑒ț𝑒𝑎 𝐼𝑎𝑑
deconectat 𝑘 Observații
[-] [kW] [A] [kV] [-]
U1(19.915 kV) și U2(19.180 Tronsonul 8-9 este
1--2 0.340496 97 kV) supraincarcat
U2(19.786 kV) și U3(19.466 Tronsonul 8-9 este
2--3 0.2686 68 kV) supraincarcat
U3(20.056 kV) și U4(19.571
3--4 0.2468 56 kV) Este în regulă
U4(19.999 kV) și U5(19.647
17
U5(19.802 kV) și U6(19.838

U6(19.651 kV) și U7(19.569
U7(19.221 kV) și U8(20.040
Tronsoanele 1-2,2-
U8(18.557 kV) și U9(19.834 3 si 3-4 sunt
8--9 0.5953 160 kV) supraincarcate
b)Rularea rețelei în regim de IARNĂ:
Tronson
𝑟𝑒ț𝑒𝑎 𝐼𝑎𝑑
deconectat 𝑘 Observații
[-] [kW] [A] [kV] [-]
U1(19.934 kV) și Tronsonul 8-9 este
1--2 0.4904 112 U2(19.063 kV) supraincarcat
U5(19.747 kV) și
5--6 0.3026 22 U6(19.444 kV) Este în regulă
U6(19.569 kV) și
U7(18.919 kV) și
U8(18.354kV) și Tronsonul 8-9 este
În urma deconectării pe rând a tronsoanelor cele mai mici pierderi de putere activă le observăm
în cazul deconectării tronsonului din consumatorii C6-C7.
În continuare vom decide soluția de funcționare cu 1 T sau cu 2 T folosind relatiile:
1) 𝛼 < 𝛼 𝑟 - se funcționează cu un transformator;

Dacă se va funcționa cu un transformator se închid cuplele.
2) 𝛼 > 𝛼 𝑟 - se funcționează cu două transformatoare;
18
Dacă se va funcționa cu două transformatoare cuplele pot rămâne deschise.

20
𝛼 𝑟 = √𝑛 ∙ (𝑛 − 1) ∙ = √2 ∙ (2 − 1) ∙ = 0,65
95
S- puterea aparentă cerută de către consumatori
𝑆 = 𝑆𝐴 + 𝑆𝐵 =2,8+2,9+2,6+0,650+0,950+0,350+0,450+1+0,650=12,35 MVA
𝑆 12,35 𝑉𝐴
𝛼=𝑆 = 16 𝑉𝐴
= 0,77 (în regim de vară)
𝑛𝑇
𝑆 = 𝑆𝐴 + 𝑆𝐵 = 3,5 + 3,625 + 3,250 + 0,7475 + 1,0925 + 0,4025 + 0,5175 + 1,150 +

0,7475 = 15,0325 𝑀𝑉𝐴
𝑆 15, 325 𝑉𝐴
𝛼=𝑆 = 16 𝑉𝐴
= 0,94
𝑛𝑇
𝛼 > 𝛼 𝑟 - se funcționează cu două transformatoare;
4. REGLAJUL PRIZELOR TRANSFORMATOARELOR, ASTFEL ÎNCÂT TENSIUNEA PE BARA DE

MT A TRANSFORMATOARELOR DIN ST SĂ FIE DE 21,5 KV ÎN PERIOADA DE VARĂ ȘI 21
KV ÎN PERIOADA DE IARNĂ;
Se urmărește: - pentru regimul de vară tensiunea = 21,5 𝑘𝑉
-pentru regimul de iarnă tensiunea = 21 𝑘𝑉
Se calculează priza de funcționare a transformatorului cu relația:

1 𝑈𝑛𝑀𝑇 2
𝑛𝑝 = ∙( ∙( 1 +√ 1 − 4 ∙ (𝑅 2 + 𝑋𝑄2 )) − 1)
𝑈 2∙𝑈𝑛𝐼𝑇 ∙𝑈2𝑑𝑜𝑟𝑖𝑡
Se funcționează cu două transformatoare si vom avea:
2𝐴 2𝐵
𝑄2𝐴 𝑄2𝐵
Z=R+jX
Z= impedanța echivalentă a rețelei;
𝑍𝐵 = 𝑍𝑙 + 𝑍𝑡
CAZ 1 Prima linie
Vom modifica tensinea 𝑒𝑡 de la valorea 100% la valoarea 107,5%
19
𝑆𝐴 = 𝐴 + 𝑗𝑄𝐴 = (3,739 + 𝑗 ∙ 1,003) 𝑀𝑉𝐴

𝑍 = 𝑅 + 𝑗 ∙ 𝑋 =(0,0045+j∙ 83,187) 𝛺
𝑈2 11 2 ∗1 6
𝑅 = ∙ 2 = 95 ∙ = 0,0045 𝛺
𝑆𝑛𝑇 162 ∙1 12
𝑢 𝑈2 11 11 2 ∗1 6
𝑍 = 1 𝑠𝑐 ∙ 𝑆 =1 ∙ 16∙1 6
= 83,187 𝛺
𝑛𝑇
𝑋 = √𝑍 2 − 𝑅 2 =√83,1872 − 0,00452 =83,187 𝛺
𝑍𝑙 = (𝑟 + 𝑗𝑥 ) ∙ 𝐿 = (0,125 + 𝑗 ∙ 0,41) ∙ 22,5 = 2,813 +j 9,225 𝛺
𝑍𝐴 = 𝑍𝑙 + 𝑍𝑡 =(2,813+ j∙ 9,225)+( 0,0045+j∙ 87,187)=(2,8175+j∙ 96,412) 𝛺

1 𝑈𝑛𝑀𝑇 2 1 2 ∙1 3
𝑛𝑝 = ∙( ∙( 1 +√ 1 − 4 ∙ (𝑅 2 + 𝑋𝑄2 )) − 1) = ∙( ∙ (110 ∙ 103 +
𝑈 2∙𝑈𝑛 ∙𝑈2𝑑𝑜𝑟𝑖𝑡
𝐼𝑇 1,78 2∙11 ∙1 3 ∙21,5∙1 3
√1102 ∙ 106 − 4 ∙ (2,813 ∙ 3,749 + 96,412 ∙ 1,003) ∙ 106 ) − 1)=-1,246
CAZ 2 A doua linie
Vom modifica tensinea 𝑒𝑡 de la valorea 100% la valoarea 107,5%
𝑆𝐵 = 𝐵 + 𝑗𝑄𝐵 = (6,597 − 𝑗 ∙ 5,676) 𝑀𝑉𝐴

𝑍 = 𝑅 + 𝑗 ∙ 𝑋 =(0,00148+j∙ 2,7499) 𝛺
𝑈2 11 2 ∗1 6
𝑅 = ∙ 2 = 95 ∙ = 0,0045 𝛺
𝑆𝑛𝑇 162 ∙1 12
𝑢 𝑈2 11 2 2 ∗1 6
𝑍 = 1 𝑠𝑐 ∙ 𝑆 =1 ∙ 16∙1 6
= 83,187 𝛺
𝑛𝑇
𝑋 = √𝑍 2 − 𝑅 2 =√2,752 − 0,001482 = 83,187 𝛺
𝑍𝑙 = (𝑟 + 𝑗𝑥 ) ∙ 𝐿 = (0,125 + 𝑗 ∙ 0,41) ∙ 22,5 = 2,813 +j 9,225
𝑍𝐵 = 𝑍𝑙 + 𝑍𝑡 = (2,813 +j 9,225)+ ( 0,0045+j∙ 87,187)= (2,8175+j∙ 96,412) 𝛺

1 𝑈𝑛𝑀𝑇 2 1 2 ∙1 3
𝑛𝑝 = ∙( ∙( 1 +√ 1 − 4 ∙ (𝑅 2 + 𝑋𝑄2 )) − 1) = 1,78 ∙ (2∙11 ∙ (110 ∙ 103 +
𝐼𝑇 ∙1 3 ∙21,5∙1 3
√1102 ∙ 106 − 4 ∙ (2,8175 ∙ 6,597 + 96,412 ∙ 5,676) ∙ 106 − 1)=0,987
20
B. În regim de iarnă
CAZ A. Pentru linia 1
Vom modifica tensinea 𝑒𝑡 de la valorea 100% la valoarea 105 %
𝑆𝐴 = 𝐴 + 𝑗𝑄𝐴 = (4,306 + 𝑗 ∙ 1,158) 𝑀𝑉𝐴

𝑍 = 𝑅 + 𝑗 ∙ 𝑋 =(0,00148+j∙ 2,7499) 𝛺
𝑈2 2 2 ∗1 6
𝑅 = ∙ 𝑆 2 = 95 ∙ 162 ∙1 12 = 0,00148 𝛺
𝑛𝑇
𝑢 𝑈2 11 2 2 ∗1 6
𝑍 = 1 𝑠𝑐 ∙ 𝑆 =1 ∙ 16∙1 6
= 2,75 𝛺
𝑛𝑇
𝑋 = √𝑍 2 − 𝑅 2 =√2,752 − 0,001482 =2,7499 𝛺
𝑍𝑙 = (𝑟 + 𝑗𝑥 ) ∙ 𝐿 = (0,125 + 𝑗 ∙ 0,41) ∙ 22,5 = 2,813 +j 9,225
𝑍𝐴 = 𝑍𝑙 + 𝑍𝑡 =(2,813+ j∙ 9,225)+( 0,0045+j∙ 87,187)=(2,8175+j∙ 96,412) 𝛺

1 𝑈𝑛𝑀𝑇 2 1 2 ∙1 3
𝑛𝑝 = ∙( ∙( 1 +√ 1 − 4 ∙ (𝑅 2 + 𝑋𝑄2 )) − 1) = 1,78 ∙ (2∙11 ∙ (110 ∙ 103 +
𝐼𝑇 ∙1 3 ∙21∙1 3
√1102 ∙ 106 − 4 ∙ (2,8175 ∙ 4,306 + 96,412 ∙ 1,158) ∙ 106 − 1)=-1,462
Caz B Pentru linia 2.
Vom modifica tensinea 𝑒𝑡 de la valorea 100% la valoarea 105 %
𝑆𝐵 = 𝐵 + 𝑗𝑄𝐵 = (4,306 + 𝑗 ∙ 1,158) 𝑀𝑉𝐴

𝑍 = 𝑅 + 𝑗 ∙ 𝑋 =(0,00148+j∙ 2,7499) 𝛺
𝑈2 2 2 ∗1 6
𝑅 = ∙ 2 = 95 ∙ = 0,00148 𝛺
𝑆𝑛𝑇 162 ∙1 12
𝑢 𝑈2 11 2 2 ∗1 6
𝑍 = 1 𝑠𝑐 ∙ 𝑆 =1 ∙ 16∙1 6
= 2,75 𝛺
𝑛𝑇
𝑋 = √𝑍 2 − 𝑅 2 =√2,752 − 0,001482 =2,7499 𝛺
𝑍𝑙 = (𝑟 + 𝑗𝑥 ) ∙ 𝐿 = (0,125 + 𝑗 ∙ 0,41) ∙ 22,5 = 2,813 +j 9,225
𝑍𝐵 = 𝑍𝑙 + 𝑍𝑡 = (2,813 +j 9,225)+ ( 0,0045+j∙ 87,187)= (2,8175+j∙ 96,412) 𝛺

1 𝑈𝑛𝑀𝑇 2 1 2 ∙1 3
𝑛𝑝 = ∙( ∙( 1 +√ 1 − 4 ∙ (𝑅 2 + 𝑋𝑄2 )) − 1) = 1,78 ∙ (2∙11 ∙ (110 ∙ 103 +
𝐼𝑇 ∙1 3 ∙21∙1 3
√1102 ∙ 106 − 4 ∙ (1,40148 ∙ −4,28 + 7,3619 ∙ −0,793) ∙ 106 − 1)=1,989
21
5. STABILIREA PRIZEI OPTIME ÎN SCOPUL MINIMIZĂRII PIERDERILOR DE PUTERE ACTIVĂ;
Pentru determinarea prizei optime cu scopul minimizării pierderilor de putere activă vom accesa în
programul Neplan, la transformatoare meniul Regulationa, unde la „tap act” vom modifica succesiv priza
de la 0-> -3.
În regim de Vară.
Priza funcțională 𝑟𝑒ț𝑒𝑎 𝑖 𝑎𝑥

0 0,1877 21,172 21,818
1 0,1891 21,423 21,12
2 0,1907 20,719 21,41
-1 0,1891 21,12 21,423
-2 0,1907 20,734 21,333
-3 0,1923 20,318 21,41
În regim de iarnă:
Priza funcțională 𝑟𝑒ț𝑒𝑎 𝑖 𝑎𝑥 Observații

0 0,2721 20,398 21,795 -
1 0,2793 20,042 21,293 -
2 0,2868 19,582 21,018 -
-1 0,2652 21,13 22,204 -
-2 0,2586 - - Avem elemente
de circuit
supraincarcate
-3 0,2523 - - Avem elemente
de circuit
supraincarcate
Pentru regimul de vară priza optimă este 0, iar pentru regimul de iarnă priza optimă este -1.
6. STABILIREA PUTERII GENERATE A SURSEI DISTRIBUITE PENTRU MINIMIZAREA PIERDERILOR DE

PUTERE ACTIVĂ ( SE ROTUNJEȘTE LA MULTIPLU DE 1000 MW)
Vom studia influența unei surse distribuite asupra regimului de funcționare alegând o mașină
asincronă utilizând biblioteca one ports-> asynchronous machine.
22
Ur n = 20 kV
Ia
Ir
=7
cos φ = 0,85
-Se rulează rețeaua compensată reconfigurată cu numărul optim de transformatoare ales

păstrându-se tensiunile 21,5 și 21 kV.
-Se bifează ON LOAD TAP CHANGER.
-Se consideră pentru sursa distribuită o putere inițială de 500 kW.
23

Proiect SCRED Melinte Răzvan

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect SCRED Melinte Răzvan

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Politehnica din București

PROIECT SISTEME DE CONDUCERE A REȚELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE

Profesori îndrumători: Conf. Ing. Sanduleac Mihai

Conf. Ing. Mandiș Alexandru

Student: Melinte Răzvan

Grupa: MS4-Eficiență Energetică

Parametrii liniilor rețelei electrice sunt dați în tabelul 2:

Tabelul 2. Parametrii liniilor electrice.

Parametrii transformatoarelor de bloc sunt dați în tabelul 3:

Tabelul 3. Parametrii transformatoarelor.

Tabelul 1. Caracteristicile consumatorilor din rețea.

Fig. 1 Reprezentarea schemei electrice în regim de vară în programul NEPLAN (alimentare

1. Rețeaua se rulează în configurație radială, prin deconectarea tronsonului L236 dintre

De unde rezultă: 𝑟𝑒ț𝑒𝑎 =0.2391 MW și 𝑄𝑟𝑒ț𝑒𝑎 =-0.2184 MVAR.

Tensiunile nodale 𝑘 sunt reprezentate în tabelul 4:

Tabelul 4. Reprezentarea tensiunilor nodale.

Graficul reprezentarii tensiunilor nodale este prezentat în figura 2.

Fig. 2 Reprezentarea tensiunilor nodale.

Reprezentarea tensiunilor nodale

De unde rezultă: 𝑟𝑒ț𝑒𝑎 =0.2605 MW și 𝑄𝑟𝑒ț𝑒𝑎 =-0.1929 MVAR.

UK[KV] Reprezentarea tensiunilor nodale

Funcționarea radială a rețelei reduce căderile de tensiune și crește gradul de siguranță în

a) STABILIREA CONFIGURAȚIEI RADIALE OPTIME A REȚELEI ELECTRICE DE MEDIE TENSIUNE

Pentru regimul de VARĂ:

Rețeaua se rulează în configurație radială, prin deconectarea tronsonului L236 dintre

De unde rezultă: 𝑟𝑒ț𝑒𝑎 =0.209775 MW și 𝑄𝑟𝑒ț𝑒𝑎 =-0.281483 MVAR.

Tensiunile nodale 𝑘 sunt reprezentate în tabelul :

Tabelul 4. Reprezentarea tensiunilor nodale.

Graficul reprezentării tensiunilor nodale este prezentat în figura 2.

Fig. 2 Reprezentarea tensiunilor nodale.

Reprezentarea tensiunilor nodale

De unde rezultă: 𝑟𝑒ț𝑒𝑎 =0.230296 MW și 𝑄𝑟𝑒ț𝑒𝑎 =-0.257176 MVAR.

Reprezentarea tensiunilor nodale

B. Funcționarea în regim de IARNĂ:

Reprezentarea tensiunilor nodale

Reprezentarea tensiunilor nodale

b) COMPENSAREA PUTERII REACTIVE, ÎN VEDEREA OBȚINERII UNUI FACTOR DE PUTERE

Compensarea puterii reactive este necesară pentru consumatorii ce au un factor de putere.

Consumator 𝑄𝑘 𝑄𝑘 𝑄𝐵𝐶 = 𝑘 ∙ (𝑡𝑔𝜑𝑘 − 𝑡𝑔𝜑 )

𝑡𝑔 𝜑 = 𝑡𝑔(𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 𝜑 ) = 𝑡𝑔(𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 0,9) = 0,426

Concluzie: Consumatorii C9(CI1),C8 (CI2), C7 (CI3), C4 (CU3), C1 (CU6), necesită

a) Funcționare radială în regim de VARĂ:

𝑟𝑒ț𝑒𝑎 =0.205930 MW și 𝑄𝑟𝑒ț𝑒𝑎 =-0.303318 MVAR.

b) Funcționare radială în regim de IARNĂ:

𝑟𝑒ț𝑒𝑎 =0.292228 MW și 𝑄𝑟𝑒ț𝑒𝑎 =0.133439 MVAR.

Rețeaua se rulează în continuare compensată în topologie radială.

3) STABILIREA NUMĂRULUI OPTIM DE TRANSFORMATOARE ÎN PARALEL, ÎN FUNCȚIE DE CEREREA DE

a) Rularea rețelei în regim de VARĂ:

U5(19.802 kV) și U6(19.838

b)Rularea rețelei în regim de IARNĂ:

În continuare vom decide soluția de funcționare cu 1 T sau cu 2 T folosind relatiile:

1) 𝛼 < 𝛼 𝑟 - se funcționează cu un transformator;

Dacă se va funcționa cu două transformatoare cuplele pot rămâne deschise.

𝑆 = 𝑆𝐴 + 𝑆𝐵 = 3,5 + 3,625 + 3,250 + 0,7475 + 1,0925 + 0,4025 + 0,5175 + 1,150 +

𝛼 > 𝛼 𝑟 - se funcționează cu două transformatoare;

4. REGLAJUL PRIZELOR TRANSFORMATOARELOR, ASTFEL ÎNCÂT TENSIUNEA PE BARA DE

Se urmărește: - pentru regimul de vară tensiunea = 21,5 𝑘𝑉

-pentru regimul de iarnă tensiunea = 21 𝑘𝑉

Se calculează priza de funcționare a transformatorului cu relația:

Se funcționează cu două transformatoare si vom avea:

Z= impedanța echivalentă a rețelei;

CAZ 1 Prima linie

Vom modifica tensinea 𝑒𝑡 de la valorea 100% la valoarea 107,5%

𝑆𝐴 = 𝐴 + 𝑗𝑄𝐴 = (3,739 + 𝑗 ∙ 1,003) 𝑀𝑉𝐴