Panouri Fototermice

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6
PROIECT DE CURS
PANOURI FOTOTERMICE
Autori: Valentina – Alexandra ROHAT

Tudor – Cătălin SAVA
București
Decembrie, 2019
Departamentul <dep. care coordonează programul de licență>
CUPRINS
INTRODUCERE ...................................................................................................................... 4
CAPITOLUL 1. PANOURI FOTOTERMICE ..................................................................... 5
1.1. Definiții ........................................................................................................................ 5
1.2. Apariția conceptului .................................................................................................... 5
1.3. Structura....................................................................................................................... 7
1.4. Principiul de functionare ............................................................................................. 7
1.5. Clasificare .................................................................................................................... 8
1.6. Eficiența ..................................................................................................................... 10
1.7. Date tehnice ............................................................................................................... 11
1.8. Costuri ....................................................................................................................... 12
1.9. Avantaje si dezavantaje ............................................................................................. 14
1.10. Impactul asupra mediului ....................................................................................... 15
CAPITOLUL 2 – STUDIU DE CAZ 1 ................................................................................. 17
2.1 Date de intrare ................................................................................................................ 17
2.2 Date experimentale ......................................................................................................... 17
2.3 Concluzii......................................................................................................................... 19
CAPITOLUL 3 – STUDIU DE CAZ 2 ................................................................................. 20
3.1 Date de intrare ................................................................................................................ 20
2.3 Date experimentale ......................................................................................................... 21
3.3 Concluzii......................................................................................................................... 26
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII ............................................................................................ 27
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 28
1
Lista de abrevieri
AbCH Absorption chiller

CIGS Copper indium gallium diselenide
CPVT Concentrated PVT
CSI Copper indium diselenide
EG ethylene glycol
ETC Evacuated tube
EPBT Energy payback time
FPC Flat plate
IPVTS Integrated photovoltaic thermal solar
NOCT Nominal operating cell temperature
PCM Phase change materials
PTC Parabolic trough
PV Photovoltaic
PVT Photovoltaic thermal
S-CCHP Solar combined cooling, heating and power
S-CHP Solar collector heat and power
SHC Solar heating and cooling
ST Solar thermal
Listă figuri
Fig. 1.1. Evoluția capacităților fotovoltaice la nivel mondial 2000-2017 .................................. 4

Fig. 1.2. Schema primului PVT.................................................................................................. 5
Fig. 1.3. Media lunară zilnică a iradierii panourilor solare și temperatură ................................ 6
Fig. 1.4. Schema unui panou fotovoltaic termic ........................................................................ 7
Fig. 1.5. Cofigurația experimentală a unei sistem PVT ............................................................. 8
Fig 1.6. Elementele componente ale unui PVT ........................................................................ 11
Fig. 1.7. Costurile de producție PVT ....................................................................................... 13
Fig. 2.1. Cererea lunară de energie, încălzire și răcire ............................................................. 17
Fig. 2.2. Schema S-CCHP bazată pe PVT ............................................................................... 18
Fig. 3.1. Variatia zilnica a radiatiei incidente si temperatura mediului ambiant din timpul
testarii ....................................................................................................................................... 22
Fig. 3.2 Temperatura medie a suprafetei de referinta a sistemului PV si a sistemelor PVT
vitrat respectiv nevitrat pentru diferiti agenti de lucru ............................................................. 23
Fig. 3.3 Variatia zilnica a variatiei puterii electrice si curentului de iesire pentru PVT vitrat
respectiv nevitrat pentru agentul de lucru EG/apa ................................................................... 23
2
Fig. 3.4 Variatia zilnica a puterii termice și a diferentei de temperatura a fluidului de ieșire și
intrare din colector pentru ambele sisteme PVT vitrat și nevitrat. ........................................... 24
Fig. 3.5 Ponderea dintre puterea electrica si termica pentru PVT vitrat si nevitrat cu fluid
EG/apa ...................................................................................................................................... 25
Fig. 3.6 Variatia zilnica a pierderilor de putere pentru PVT vitrat si nevitrat cu fluid EG/apa
.................................................................................................................................................. 25
Listă tabele
Tabel 1.1. Eficiența PVT-urilor................................................................................................ 10

Tabel 1.2. Dimensuni de gabarit .............................................................................................. 11
Tabel 1.3. Date tehice ale panoului solar ................................................................................. 12
Tabel 1.4. Caracteristicile tehnice ale colectorului solar ......................................................... 12
Tabel 1.5. Costurile comparative PV, ST, PVT - 2004 ............................................................ 13
Tabel 1.6. Costurile PVT - 2018 .............................................................................................. 14
Tabel 2.1. Specificații PV ........................................................................................................ 18
Tabel 2.2. Date obținute ........................................................................................................... 19
3
INTRODUCERE
Câteva evenimente important ce au zguduit industria energetică, au fost așa numtele crize
petroliere, ce au generat nevoia de implementare a diferitelor metode de eficiență energetică.
De aici au început să se creeze concepte de energie alternativă, regenerabilă și eficiență
energetică [1].
Industria regenerabilelor a luat amploare odata cu apariția schemelor de sprijin, măsură ce a

fost adoptată prima dată în anul 1976 de Danemarca, ce a folosit fondurile provenite din
taxele energiei electrice, creată prin metode convenționale, pentru a investi în cercetarea și
dezvoltarea metodelor neconvețonale de obținere a energie, așa numita energie verde[2].
Cu ajutorul acestor scheme de sprijin, panourile fotovoltaice, au înregistrat o creștere

exponențală față de ultimii 15 ani, așa cum o demonstrează graficul din Fig.1.1. [3].
Fig. 1.1. Evoluția capacităților fotovoltaice la nivel mondial 2000-2017
Problematica ce se ridică asupra celulelor fotovoltaice este dată de înregistrarea unui

randament scăzut o dată cu cresterea temperaturii modulelor fotovoltaice, mai exact se
înregistrează o scădere cu 5% a eficienței acestor sisteme cu fiecare grad Celsius crescut. În
timpul sezonului călduros, celulele soare ajung la o temperatură de până la 80 ᵒC, acest lucuru
ridicând o problemă serioasă ce reduce substanțial performanțele panoului și poate provoca
distrugerea acestuia [4].
Studiul intens, concentrat asupra aceste probleme, a eficienței scăzute a acestor panouri, a dus
la crearea unui model hibrid de panou solar, numit în continuare panou fototermic, ce
diminuează acest dezavantaj major și crește eficiența întregului sistem față de varianta în care
cele două sisteme ar fi folosite separat. Acest sistem folosește un fluid termic pentru răcirea
panoului, preluând căldura de la celulele solare. Plecând de la aceste aspecte, s-a dorit
studierea acestei tehnologi, în prezenta temă de curs.
4
CAPITOLUL 1. PANOURI FOTOTERMICE
1.1. Definiții
Panoul solar fotovoltaic este o instalație ce este compusă în principal din celule solare, ce
transformă energia provenită de la soare, în energie electrică.
Panoul solar termic sau captorul solar, este o instalație ce transformă energia proventă de la
soare, în energie termică.
Panoul solar fototerrmic este o instalație ce combină tehnologiile panoului solar fotovoltaic cu
cele ale panoului solar termic pentru producerea simultană a energieie electrice și termice [5].
1.2. Apariția conceptului

În anul 1999, omul de știință german, Leenders, împreună cu alți colegi de-aia săi, a comparat
din punct de vedere energetic și al potențialul de piață mai multe tipuri de panouri, formate
din panouri fotovoltaice și captoare solare. Ei au format un tip de panou fototermic, numit în
continuare, PVT, cu o tehnologie bazată pe cuplarea unui panou solar și o pompă de căldură
racordată la sol pentru a furniza căldură în spațiul de locuit și apă caldă de consum.
În acest sistem, căldura obținută cu ajutorul panourilor, montate pe acoperiși, ele fiind de
dimensiunea acoperișului, este stocată într-un rezervor cu ajutorul unei pompe de căldură.
Vara, orice exces de căldură provenit de la PVT, era stocată în pământ printr-un set de
schimbătoare de căldură. Iarna, aceasta căldură este extrasă din pământ cu ajutorul unei
pompe de căldură ce este conectată fie la rezervorul de stocare cu apă, fie la încălzirea prin
pardoseală. O imagine de ansamblu este prezentată în imaginea de mai jos:
Fig. 1.2. Schema primului PVT

5
Acest sistem avea multiple avantaje, cum ar fi temperatura medie a solului poate fi menținută
constantă, deoarece căldura din panourile PVT este utilizată pentru a regenera solul. În al
doilea rând menținerea unei temperaturi constate a solului duce la un coeficient constant de
performață al pompei de căldură. În al treilea rând consumul electric al pompei este acoperit
de producția realizată cu ajutorul panoului. Și nu în ultimul rând, randamentul electric al PV-
ului crește pe timpul verii prin asigurarea răcirii celulelor fotovoltaice al panoului [15].
De-alungul timpului s-au dezvoltat mai multe tehnologii de încălzire și răcire a colectoarelor
solare (SHC), tehnologii ce include spatiul de încălzire precum și preparea apei calde
menajere, dar și răcirea în sezoanele calde, crescând astfel eficiența sistemului. Plecând de la
această presisă, cercetarea a dezvoltat în continuare diferite tipuri de colectoare solare
termice: flat plate (FPC), evacuated tube (ETC), parabolic trough (PTC), etc, ce pot fi folosite
în sprijnul SHC.
O alternativă a acestor sisteme bazate pe panouri solar termice, sunt panourile fotovoltaice
cuplate la o pompă de căldură ce asigură atât încălzirea cât și răcirea spațiului. De aici au luat
naștere sistemele fotovoltaicetermice hibide, ce vin ca o alternativă mult mai eficientă, decât
dacă s-ar folosi cele două sisteme separat, panouri fotovoltaice și captoare solare, sistem ce s-
ar plia perfect pentru necesitățile unei clădiri [7].
Un alt aspect ce a întărit necesitatea creării unui sistem ce ar pute combina cele două siteme o
constituie un studiu, ce s-a desfășurat pe o durată de patru ani, privind performanțele
panourilor fotovoltaice, ce funcțonează în condiții de temperatură și praf ridicate. S-a
demonstrat că odată cu creșterea temperaturii, eficiența panourilor solare scade, așa cum se
poate observa și în Fig. 1.3. Impactul temperaturii ambientale ridicare și gradul ridicat de
praf, a dus la o reducere a eficiențe panourilor solare cu 0.7% pentru fiecare grad celsus în
plus [6].
Fig. 1.3. Media lunară zilnică a iradierii panourilor solare și temperatură
6
Deși au un potenția foarte mare, nu există multe companii ce comercialzează aceste tipuri de
panouri, care în majoritatea cazurilor nu au un designe optimizat. În încercarea de a elimina
această barieră, cercetătorii în domeniu s-au concentrat pe proiectarea unui nou designe bazat
pe o structură cu plăci plate și materiale polimerice, obținându-se rezultate promițătoare: o
eficiență optică cu 4% mai mare decât, un coeficient de pierdere al căldurii cu 16% mai mic
decât al unui PVT de tablă și tuburi comerciale și un cost mai scăzut cu 20% [7].
1.3. Structura
Panoul fotovoltaic termic (PVT), așa cum s-a menționat și mai sus, este un sistem sinergic
format din două componente: prima componetă o constituie panoul solar (PV), iar cea de-a
doua captorul termic (ST).
Așa cum este prezentat și în Fig. 1.4. , PVT-ul este format dintr-un strat de sticlă, un strat aer,
un strat de celule fotovoltaice pentru a converti energia solară în energie electrică, un strat
absorbant de care sunt lipte tuburile captorului solar termic și un strat de izolație [8].
a) Vedere 3D b) Vedere în secțiune
Fig. 1.4. Schema unui panou fotovoltaic termic
1.4. Principiul de functionare
Schema din Fig. 1.5. prezintă un panou fototermic echipat cu un colector cu mai multe straturi
și tuburi. Fluidul de lucru este depozitat într-un rezervor conectat la instalația de circulație a
fluidului cu debit constant. Într-un circuit închis, se folosește un schimbător de căldură, în
contracurent, pentru a răci fluidul de lucru ce a fost inițial încălzit în colectorul PVT-ului. Cel
de-al doilea fluid fiind folosit pentru încălzirea apei calde menajere. Se măsoară temperatura
de intrare și ieși din schimbătorul de căldură și cea a colectorului. Se măsoara de asemenea și
temperatura de pe suprafața PVT-ului [9].
7
Fig. 1.5. Cofigurația experimentală a unei sistem PVT
Așa cum s-a menționat mai sus, fluidul de lucuru trece prin spatele PVT-ului și absoarbe o
parte a iradierii solare neconvertite ca energie, ca energie termică. Lichidele comune de
transfer de căldură sunt aerul, apa și nanofluide [8].
Structura electrică a instalației cuprinde un controler de încărcare a bateriilor, precum și o

alimentare în curent continuu pentru consumatori. Sunt folosite de asemnea multimetrele
digitale pentru măsurarea curentului de scurtcircuit, a curentului de încărcare, a tensiunii de
mers în gol și a tensiunii de încărcare. Radiația solara fiind măsurată tot cu ajutorul unui
contoler de energie solară montat paralel cu suprafața fotovoltaică [9] .
1.5. Clasificare
PVT-ul fiind o inovatie atrăgatoare, în domeniul tehnologiei solare, s-au dezvoltat numeroase
tehnologii cu privire la optimizarea PVT-urilor din punct de vedere constructiv astfel că se
poate face o clasificare a acestor sisteme din mai multe puncte de vedere: în functie de modul
în care se extrage căldura provenită de la PVT, mediul de lucru, aplicașiile finale și a
cocentrației radiației pe panou.
Din punct de vedere al utilizării finale, PVT-urile pot fi utilizate în clădiri și pot furniza:
- Energie electrică și apă caldă de consum;
- Energie electrică și procese de căldura;
- Energiei electrică și încălzirea spațiului;
Din punct de vedere al fluidului de extracție al căldurii, PVT-urile sunt prevăzute cu:
- Apă;
- Aer:
- Apă și aer;
- Nanofluide;
- Fluide termice;
- PCM
8
Din punct de vedere al modului în care circulă agentul de răcire:

- Cu circulație forțată;
- Cu circulație naturală;
Din punct de vedere al configurației sistemului:

- Cu sticlă;
- Fără sticlă;
- Cu canal finit;
- Cu canal cu nervuri;
- Cu panou absorbant;
- Fără panou absorbant
- Cu canale deasupra panoului;
- Cu canale sub panou;
- Cu tuburi pentru extragerea căldurii;
- Cu carcasa pentru extragerea căldurii;
- Cu o singura intrarea pentru fluid;
- Cu multiple intrari pentru fluid;
- Cu conducte atașate pentru căldură, pompe de căldura;
- Cu microcanale atașate;
Din punct de vedere al concentratoarelor:

- Cu concentratoare;
- Fără concentratoare;
Din cateogoria PVT-urilor fără concentratoare, unde radiațiile solare vin natural, nu sunt
concentrate cu ajutorul concentratoarelor, fac parte cele mai simple PVT-uri bazate, din punct
de vedere al fluidului de lucu, pe apă și aer, ce constituie principalele tehnologii.
Sistemele PVT bazate pe apă, sunt acele sisteme ce utilizeaza apa ca fluid termic ce absoarbe
căldura degajată de panou, apa. În literarura de specialitate se mentionează că această
tehnologie include PVT-uri cu sticlă, fără sticlă, cu diferite scheme de așezare a canalelor de
apa, acoperite total sau partial, module PV semitransparente, sisteme cu mai multe fluide, etc.
Sistemele PVT bazate pe aer, sunt acele sisteme ce utilizeaza ca fluid termic ce absoarbe
căldură degajată de panou, aerul. În literarura de specialitate se mentioneaza că această
tehnologie include PVT-uri cu sticlă, fără sticlă, cu diferite scheme de așezare a canalelor de
aer, cu circulație naturală sau forțată a aerului.
Din categoria PVT-urilor cu concentratoare (CPVT), după cum sugerează și numele, sunt
acele tehnologii ce utilizează concentratoare solare pentru a concentra radiația solară pe PV.
De-alungul timpului, s-au dezvoltat diferite tipuri de concentratoare și diferite materiale. În
trecut folosindu-se oglinzile refectorizante plane, lentilele Fresnel, jghiaburi parabolice,
colectori parabolici, discul paraboidal [10] .
9
1.6. Eficiența
Cum PVT-urile sunt formate din panouri fotovoltaice și captoare solare, generează nevoia
unei analize în funcție de eficiența celor două sisteme comparav cu sitemul PVT. După cum
se știe din literatura de specialitate, un panou fotovoltaic poate ajunge la un randament de
până la 20% [11], iar un panou solar termic ajunge la un randament de 80% [12]. Eficiența
diferitelor tipuri constructive de PVT-uri este centralizată în tabelule de mai jos [10]:
Tip PVT Randament electric [%] Randament termic [%]

PVT cu apă 4–16 % 35–75%
PVT cu aer 10-12% 14-70%
PVT cu apă și aer 9-17% 30-80%
PVT cu apă și PCM 10-20% 55-80%
PVT cu aer și sticlă 9-12% 50-60%
PVT cu aer fără sticlă 10,6-12,2% 28-55%
Tabel 1.1. Eficiența PVT-urilor
Conform studiului făcut [10], prin analiza diferitelor tipui de PVT-uri, s-au extras următoarele
concluzii:
 cea mai eficientă metodă de răcire a PVT-urilor, s-a dovedit a fi, varianta de răcire cu
apă;
 PVT-urile cce folosesc varianta de răcire cu apă se pot folosi pentru apa caldă de
consum, preîncălzirea apei pentru procesele industriale, pentru procesele de
desalinizare. In regiunile mai reci există posibilitatea ca apa sa înghețe ceea ce poate
limita aceste PVT-uri;
 PVT-urile cu aer se pot folosi pentru încălzirea spațiilor cu diferite utilizări;
 Cerințele de putere de pompare, sunt mai mari pentru sitemele de PVT cu apă, în
comparație cu sistemele ce folosesc aer;
 Sistemele PVT cu circulație naturală a apei sunt mai economice, în comparație cu cele
cu circulație forțată, însă cele cu circulație forțată sunt mai eficiente;
 Disponibilitatea apei limitează utilizarea PVT-urilor cu apă, în schimb aerul îl găsim
peste tot. Selecția mediului depinde de aplicația finală a instalației;
 Utilizarea adezivilor între celulele PV și suprafața din spatele panoului sau placa de
absorbție, intensifică transferul termic și totodata perfomanțele sistemului;
 În loc de placa de absorbție complet acoperită de modulul PV, sistemele parțiale duc
la o performanță termică mai bună;
 Pentru îmbunătățirea perfomanțelor PVT-urilor, cercetătorii recomandă folosirea
PCM-urilor, a vidului și a gazelor noi;
 Sticla îmbunătățește performanțele termice, însă le reduce pe cele electrice;
10
1.7. Date tehnice

Deși au un potenția foarte mare, nu există multe companii ce comercialzează aceste tipuri de
panouri, printre companiile ce furnizează aceste panouri enumerăm SUNSYSTEM,
SUNERG, TEZUS. Având în vedere acest aspect, s-au cautat fișele tehnice ale acestor
panouri pentru a vizualiza ce s-a scos pe piața acestei industrii.
Compania NES – New Energy Systems, ce își are orginile în Bulgaria, a creat brandurile
SUNSYSTEM și BURNiT ce au ca principală activitate producerea de aparatură ce utilzează
surse regenerabile de energie [13]. În cadrul aceste activități ei au dezvoltat un produs hibrid
de panou fototermic care vine să diminueze dezavantajul major al panourilor fotovoltaice.
Ei afirmă că celulele fotovoltaice cristaline își pierd eficiența cu o rată de 0,5 % / °C pe

măsură ce temperatura lor crește, ceea ce însemnă că ele funcțonează la capactate maximă
atunci când beneficiază de energie solară maximă și o temperatură ambientală scazută.
Pentru produsul scos pe piața de vânzare, de aceștia, s-au extras dintr-o fișă tehnică,
următoarele date: [14].
Fig 1.6. Elementele componente ale unui PVT

Model PVT 240
Dimensiuni 1650x990x40 mm
Greutate 28 kg
Carcasă Aluminu
Panou frontal Sticla solara de 3,2mm
Partea din spate Panoul din aluminiu
Tabel 1.2. Dimensuni de gabarit
11
Tipul celulei Polcristalin

Număr de celule / dimensiuni celuă 60 (6x10) / 156x156 mm
Puterea maximă 240 W
Lungime cablu 900 mm
Tip conexiune MC4
Abaterea randamentulu electric +3% - 0%
Tensiunea la putere maximă 30,6 V
Curentul la putere maximă 7,84 A
Tensiunea de mers în gol 37,2 V
Curentul de scurtcircut 8,52 A
Eficiența celulei / modului 16,4% / 14,7%
NOCT 48˚C ± 2˚C
Coeficientul de temperatură la putere maximă -0,45% / °C
Coeficientul de temperatură la tensiune -0,35% / °C
maximă
Coeficientul de temperatură la curent maxim +0,05% / °C
Coeficientul de temperatură la tensiunea de - (0,3 ± 0,05) % / ˚C
mers în gol
Tensunea maximă a sistemului 1000 V DC
Interval de temperatura -40˚C - +85˚C
Incarcătură fizică maximă 2400 Pa
Suprafața 1,62 m2
Putere termică 900 W
Tabel 1.3. Date tehice ale panoului solar
Intrare / ieșiere termică G 1/2

Distanta intre intrarea și ieșire 840 mm
Agent termic Propilen glicol
Volumul agentulu termic 1,17 l
Debitul agentului termic 1,5 ÷ 2,5 l/min
Coeficient termic K1 9,12
Coeficient termic K2 0,00
Separator Aluminiu
Absorbant Cupru
Izolație PU rigid – 20 mm
Tabel 1.4. Caracteristicile tehnice ale colectorului solar
1.8. Costuri
În ceea ce privesc costurile, un studiu recent, a reușit să estimeze procentual costurile de
producție a unui PVT. Drept urmare, o pondere de 43% o constituie sistemul PVT, 10%
rezervorul de stocare, 18% chiller de răcire, 5% component hidraulice, 2% costuri cu vasele
de expansiune, 3% costul cu stocare termică, 2% costuri pentru conducte, 1% costuri pentru
fluid, 7% costuri de montare, 9% costuri de instalare.
12
Fig. 1.7. Costurile de producție PVT
Conform unui studiu din 2004, costurile unuei instalații cu PV-uri se ridica la 385 €, costul
unui colector solar se ridica la 590 €, iar prețul total al unui PVT, realizat în acel an era de
8080 €, care este de 8 ori mai mare față de cele două tehnologii folosite separat, ce ar însemna
975 € . Toate aceste date sunt desfășurate în tabelul de mai jos extras din studiu. În costul
PVT-ului intrau și costurile pompei de căldură și al schimbătorului de căldură cu solul ceea ce
duce la o valoare ridicată [15].
Tabel 1.5. Costurile comparative PV, ST, PVT - 2004
13
Odată cu evoluarea tehnologiei, s-au dezvoltat numeroase tipuri de PVT-uri, iar prețurile de
confecționarea al acestor au mai scăzut comparativ cu anul 2004, așa cum se poate observa și
în tabelul de mai jos [16]:
Tabel 1.6. Costurile PVT - 2018
1.9. Avantaje si dezavantaje

Energia solară este o sursă regenerabilă prietenoasă cu mediul înconjurător și totodată
gratuită. Un sistem PVT este format dintr-o unitate fotovoltaică și un tub ce transportă un
fluid, cum ar fi apa, ce extrage căldura din spatele unității fotovoltaice, ceea ce duce la creșteri
ale eficienței, deoarece odată cu încălzirea celulelor fotovoltaice, randamentele PV-urilor
scădeau [17]. Drept urmare folosind tehnologia PVT se poate ajunge la reducerea efectivă a
facturilor.
Studiile de specialitate susțin că cea mai eficientă metodă de răcire a PVT-urilor, s-a dovedit a
fi, variante cu apă, însa cerințele de putere de pompare, sunt mai mari pentru sistemele de
PVT cu apă, în comparație cu sistemele ce folosesc aerul.
Sistemele PVT cu circulație naturală a apei sunt mai economice, în comparație cu cele cu
circulație forțată, însă cele cu circulație forțată sunt mai eficiente.
Disponibilitatea apei limitează utilizarea PVT-urilor cu apă, în schimb aerul îl găsim peste tot.
Sticla îmbunătățește performanțele termice, însă le reduce pe cele electrice [7].
Deoarece PVT-urile au în componența lor tehnologia folosită la PV-uri, în schema acestora

sunt prezente și invertoarele ce produc perturbații în rețeaua electrică.
14
1.10. Impactul asupra mediului

În cazul panourilor fototermice nu putem discuta despre poluarea terenurilor agricole prin
amplasarea directa pe sol, efectul final fiind reducerea terenurilor cultivabile, acestea fiind
instalate pe imobil.
PVT ridica multiple probleme de mediu precum, emisiile gazelor cu efect de seră, luând ca
țintă producerea lor. Energia primara este energia încorporată în resursele naturale, energie ce
nu a suferit vreo conversie antropică. Aceasta energie primară trebuie convertită pentru a
deveni energie utilizabilă. Energia încorporată reprezinta energie utilizată pentru a produce o
substanță materială în cazul de față (celulele fotovoltaice), utilizată la instalația de fabricație.
Cunoscand cererea de energie primară legată de ciclul de viață al unui sistem se poate găsi un
indicator de mediu EPBT (timpul de rambursare a energiei), timpul necesar unui sistem de
energie regenerabilă pentru a genera aceeași cantitate de energie din echivalentul energiei
primare, astfel se pot lua în considerare gradul de CO2 echivalent pe ciclul de viață al
sitemului.
Producerea de cristale de Si începe prin minarea de SiO2 care se găseste în nisip sau cuarț.
Ulterior Si este încălzit la temperaturi înalte pentru a se reduce oxigenul și pentru a se produce
Si metalurgic. Pentru a se atinge puritatea stabilită are loc un proces chimic care expune Si
metalurgic la acid clorhidric și cupru. Urmtorul pas este de producere a monocristalelor și
multicristalelor de Si. Temperatura de producere a Si cristal este înaltă, iar procesul se
realizează cu cantități uriașe de energie, în plus, în urma acestuia se pierd cantităti mari din Si
metalurgic de până la 80% din cantitatea inițială.
Pe lângă substanțele chimice utilizate în toate producțiile de celule de siliciu cristalin,
substanțe chimice suplimentare (care necesita o manipulare specila pentru a preveni
pericolele) sunt adoptate pentru fabricarea celulelor solare monocristaline de Si. Mai mult
pentru a produce celule amorfe-Si, gazul silan sau clorosilan este încalzit și amestecat cu
hidrogen.
Pe de alta parte, panourile fotovoltaice cu film subtire utilizeaza straturi de CdTe și sulfura de
cadmiu. Cadmiu este un produs secundar al mineritului de zinc. Tellurul este un produs
secundar al extractiei de cupru, plumb și aur, iar deficitul său poate fi un blocaj pentru
producerea de celule CdTe. Principalele pericole pentru sănătate și siguranța legate de
fabricarea celulelor de CdTe sunt asoiate cu utilizarea cadmiului și sulfurii de cadmiu, dar și
clorurii de cadmiu și tiurerei, acestea fiind substanțe cancerigene și extrem de toxice.
De asemenea producerea de CSI si CIGS necesita numeroase substanțe chimice, utilizate la
producerea acestor paouri, multe dintre acestea fiind de asemenea foarte toxice, de exemplu
aceste substante chimice includ selenura de hidrogen sau hidrura de seleniu care este
considerat foarte toxic. Denumirea straturilor de CIS sau CIGS pe o surafață are nevoie de
amestecare cu indiu și cupru sau galiu prin utilizarea unui proces lung și puternic energofag,
dar de notat și faptul că Galiul și Indiu sunt metale foarte rare la nivel global.
15
Pe langa gradul mare de siguranță ce trebuie asigurat personalului ce lucreaza pentru

producerea placilor speciale rezultate din lucrul cu substantele componente PV ce sunt toxice
și cancerigene, datorită tratarilor termice se emit gaze cu efect de seră.
Procesul de producție al celulelor se desfășoară în mare parte în China unde normele pentru
mediu sunt mai puțin aspre, China fiind țara cea mai populată de pe glob și a doua ca
economie mondială, aceasta având nevoie de cantități mari de energie generate de
termocentrale pe cărbuni. În raport cu cele menționate anterior producerea de celule solare are
un efect infim.
Exceptand procesul de productie al panourilor o data instalate PVT sunt considerate eco,
acestea fără a ridica mari probleme de mediu [18].
16
CAPITOLUL 2 – STUDIUL DE CAZ 1
2.1 Date de intrare

Obiectivul principal este studiul performanțelor tehnoeconomice ale unui panou PVT ce poate
obține energie, căldură și răcire, S-CCHP, în comparație cu un panou PV clasic.
Studiul s-a desfășurat în cadrul unui Campus Universitar din Bari, Italia, pe spațiul disponibil
de pe acoperișurile a 12 clădiri universitare. Suprafața ocupată de aceste cladiri este de
127.300 mp ce înglobează un volum de încălzit de 495.300 mc. Cererea de încălzire este de
28,8 kWh/mp-an, ea fiind acoperită în prezent cu o centrală pe gaz cu o eficientă de 82% și o
temperatură de livrare a apei calde de 80ᵒC și un consum anul de gaz de 393.000 Nmc.
Cererea de apă caldă este neglijată. Cererea de răcire este estimată la 11,9 kWh/mp-an.
Cererea totală de energie electrică fiind de 85,2 kWh/mp-an toate aceste fiind reprezentate în
figura de mai jos:
Fig. 2.1. Cererea lunară de energie, încălzire și răcire
Limitările studiului au fost: spațiul limitat legat de aria disponibilă pe acoperișurile celor 12
clădiri (23.600 mp)
2.2 Date experimentale
Colectorii PVT sunt înclinați la 35 ᵒ față de sud și conectați în parale, astfel încât să aibă un
debit constat de 50 l/h. În sistemul propus S-CCHP, energia temică sub formă de apă caldă
este stocată într-un rezervor, la care este conectat un boiler care asigură preîncălzirea apei ce
satisface cerea de căldură pentru spațiile utilizate, pentru reducerea consumului de gaz. În
funcționare normală, debitul de apă de la colectorul PVT intră într-un schimbător de căldură,
din interiorul rezervorului, încălzeste apa și se întoarce la PVT pentru a fi încălzită din nou.
Așa cum se poate vedea în figura de mai jos, este nevoie de o supapă de bypass pentru a
17
controla temperatura de ieșire a fluidului, astfel încât sistemul să funcționeze doar pentru
încălzire, nu și pentru răcirea apei din rezervor.
Fig. 2.2. Schema S-CCHP bazată pe PVT
Atât sistemul propus de PVT S-CCHP, cât și sistemul clasic PV, au aceeași capacitate
electrică instalată și anume 1,68 MW. Numărul maxim de colectori ce ar putea fi instalați este
de 7.020 de bucăți, ce ar acoperi o suprafață totală de 10.850 mp pentru a asigura capacitatea
electrică impusă, iar pentru sistemul fotovoltaici PV, avem nevoie de o suprafață de 8.830 mp,
cu 19% mai mică decât pentru sistemul PVT. Modul de răcire este format cu ajutrul unei
unități cu simplu efect, ce este alimentat de puterea termică a colectoarelor. Energia electrică
obținută prin această metodă se utilizează pentru cererea anuală de energie a Universității.
Colectorii PVT sunt implementați într-un model tranzitoriu dezvoltat în TRNSYS pentru a se
potrivi termic cu, curba de perfomanțe. Colectorul PVT are o putere termică de 240W, o
suprafață de 1,55 mp, un randament de 14,7% și un coeficient de temperatură al celulelor de
0,45%/K.
Sistemul fotovoltaic, este format dintr-un set de module înclinate la 30ᵒ și resectiv 10ᵒ, cu o
suprafață de deschidere de 1,44 mp. Presupunând distanțele adegvate între modulele
fotovoltaice, pentru a maximiza randamentul, ar fi necesar de 14 mp/kW, deci puterea
maximă instalată poate fi de 1.68 MW. Datele tehnice ale panoului sunt date în tabelule de
mai jos:
Tabel 2.1. Specificații PV
18
Rezultatele studiului sunt centralizate în tabelul de mai jos și cuprinde aria de acoperire,
puterea instaltă, investiția, sarcina termică livrată, cea de încălzire și cea de răcire,
randamentul electric, reducerea emisiilor de CO2, câtă energie electrică se salvează în cele
două tipuri de tehnologii analizate.
Tabel 2.2. Date obținute
2.3 Concluzii
Cum temperatura de livrare a apei calde a fost de 80ᵒC și disponibilitatea spațiului de
amplasare a echipamentelor a fost limitat datorită spațiului disponibil de pe acoperiș, sistemul
PVT S-CCHP acoperă doar 20,9 % din cererea de căldură, când este utilizată preîncălzirea
apei pentru satisfacerea cererii de SH. Cu toate acestea, apa caldă obținută cu ajutorul
colectoarelor PVT, poate fi folosită vara pentru prelua 55,1 % din cererea de răcire a
Universității. Din punct de vedere al energiei electrice, PVT-urile reduc considerabil cererea
de energiei electrică din timpul verii utilizată pentru sistemele HVAC. Cumulând această
energie obținută, ajungem la o reducere de 16,3 % din cererea de energie electrică toatală
anuală.
Cu toate aceste, din pricina costurilor investiționale mari ale sistemului cu PVT față de un
sistem ce ar avea aceeași putere instalată, dar obținută cu panouri fotovoltaice, termenul de
recuperare este semnificativ mai mare.
19
CAPITOLUL 3 – STUDIU DE CAZ 2
3.1 Date de intrare
În această lucrare se prezinta un studiu experimental al suprafeței acoperitoare de sticlă și

efectelor fluidului de lucru asupra performanței panourilor fototermice. Două sisteme
fototermice similare, unul cu capac de sticlă și unul fără, sunt proiectate și fabricate pentru a
efectua experimentele. Fluidele de lucru considerate sunt apă, amestec de etilen glicol (EG) /
apă și etilenglicol pur. Experimentele în aer liber sunt realizate în diferite zile selectate din
august la Universitatea Ferdowsi din Mashhad, Iran. Analizele de energie sunt efectuate
pentru evaluarea eficienței electrice și termice a sistemului PVT. Mai mult, rezultatele pentru
amestecul de EG/apă sunt comparate cu cele care utilizează apă pură deionizată. Se observă
că folosirea EG / apă amestec ca fluid de lucru nu numai că are un punct de îngheț mai mic în
comparație cu etilenglicolul pur. Prin urmare, EG/amestecul de apă este recomandat ca fluid
de lucru adecvat pentru condiții climatice reci. Rezultatele pe larg arată, de asemenea că,
eficiența electrică a sistemului PVT fără sticla este mai mare decât cea a sistemului PVT cu
sticla, dar când energia electrică este interesul principal, este preferat sistemul PVT fără sticlă.
Cu toate acestea, dacă este necesară o eficiență energetică mai ridicată sistemul PVT cu sticlă
este cel recomandat.
Cum sistemele PVT cu agent de lucru pe bază de apă au o performanță mai bună în
comparație cu alte sisteme datorită capacității de încălzire mai mare și conductivității termice.
Sistemele PVT cu lichid pentru agent de răcire pot fi împărțite în două tipuri, vitrate (cu capac
de sticlă) și netivitrata (fără capac de sticlă). Sistemele PVT vitrate reduc pierderile de căldură
în mediu ambiant, astfel, îmbunătățește eficiența termică a sistemului. Cu toate acestea, ele au
o eficiență electrică mai mică din cauza temperaturii superioare a suprafeței. În schimb,
sistemele PVT nevitrate care conțin o unitate PV fără vreun capac de sticlă, au o un
randament termic mai mic și unul electric mai mare din cauza suprafeței mari de schimb de
căldură. Eficiența sistemelor PVT a fost studiata prin analiza termodinamică. S-au testat două
tipuri diferite sisteme de tip PVT cu model de flux de căldură în condiții de climă tropicală.
20
S-au descoperit că eficiența termică medie și eficiența fotovoltaică pentru modulul PVT de tip
A sunt 40,7% și, respectiv, 11,8% și pentru tipul B sunt 39,4%, respectiv 11,5%. S-a realizat o
modelare termică a unui sistem combinat panou fotovoltaic și captor solar (PVT). Au
prezentat o creștere semnificativă în eficiența instantanee a sistemelor lor de la 33% la 64%.
S-a prezentat un model termic al sistemelor de răcire hibride pentru construirea unui sistem
termic semitransparent fotovoltaic integrat. Concluzionându-de că prin optimizarea factorului
de ambalare de la 0,89 la 0,225 a sistemul, eficiența celulei solare poate fi crescută cu 7,61%.
Multe studii disponibile în literatura de specialitate au folosit atât prima cât și a doua lege a
termodinamicii în analiza sistemului din punct de vedere energetic și exergic. Astfel s-a
studiat analitic energia unui sistem fototermic integrat (IPVTS), la debit constant și colectare
în mod constant al temperaturilor. S-au obținut eficiența termică și exergică totală maximă de
64% și respectiv 9%, pentru un debit de 0,006 kg / s.
2.3 Date experimentale
În studiul de față, efectele adăugării diferitelor fracții de masă din etilenglicol si apă, inclusiv
apă pură, amestec EG / apă și etilen glicol pur atât pentru sistemul PVT vitrat cât și pentru cel
nevitrat sunt cercetate experimental. Variația zilnică a radiației totale incidente și temperatura
ambiantă în perioada de testare sunt prezentat în Fig. 3.1. După cum se arată în această figură,
temperatura mediului crește în timpul zilei. Temperatura medie medie este 30,57 ° C. De
altfel, radiațiile incidente sunt maxime la 12:00 P.M si au valoarea de aproximtiv 760 W / m2
.
21
Fig. 3.1. Variatia zilnica a radiatiei incidente si temperatura mediului ambiant din timpul
testarii
Temperatura medie a suprafeței unităților vitrate și nevitrate pentru diferite fluide de lucru
sunt prezentate în Fig. 3.2. Conform acestei figuri, pt carcase nevitrate, unitatea fotovoltaică
are cea mai mare temperatură la suprafață. Așa cum se vede din figură, folosind sistemul
PVT, o scădere considerabilă a temperaturii de suprafață poate fi atinsă în perioada de testare
comparativ cu cea a unității fotovoltaice. Mai mult, sistemul PVT / apă are un nivel inferior
al temperaturii suprafeței, în comparație cu cea a sistemului PVT / EG și sisteme PVT / etilen
glicol pur. Acest lucru se datorează conductivitatii termice și specifice de căldură pentru apă
este mai mare decât cea a amestecului EG / apă și etilenglicol pur. Pentru unitățile vitrate,
sistemul PVT / etilen glicol pur are suprafața maximă de schimb de căldura în comparație cu
celelalte cazuri. Sistemul PVT/apă atât sistemele vitrate, cât și cele nevitrate au cea mai mică
temperatură a suprafeței de schimb de căldură. Fig. 3.4 demonstrează, de asemenea, că
sistemele vitrate au o temperatură de suprafață mai ridicată în comparație cu sistemele
nevitrate, deoarece adaugând un strat de sticla, se reduc pierderile de căldură spre mediul
ambiant. Variația zilnică a puterii electrice și a intensitatii curentului pentru sistemele PVT /
EG vitrate și nevitrate este prezentată în Fig. 3.3. După cum se vede din această figură, pentru
sistemul PVT nevitrat atât puterea electrică, cât și curentul de ieșire sunt mai mari. Motivul
este atribuit faptului că temperatura de suprafață a sistemul PVT nevitrat comparativ cu cel al
sistemului vitrat este mai mică. De fapt, adăugarea unei suprafete de sticlă în sistemul PVT
reduce pierderile de căldură care duc la îmbunătățirea temperaturii suprafeței PVT. Acest
figură arată, de asemenea, că puterile electrice și termice de ieșire sunt sporite prin creșterea
22
iradierii solare, iar cantitățile lor sunt maximizate în jurul prânzului din cauza iradierii
maxime. Media energie electrică pentru cazul sistemului PVT / EG pentru sistemele vitrate și
nevitrate sunt de 66,35 și 98,93 W / m2. Pentru aceleași cazuri, curentul mediu de ieșire este
de 1,65 și, respectiv, de 2,4 A.
Fig. 3.2 Temperatura medie a suprafeței de referință a sistemului PV și a sistemelor PVT

vitrat respectiv nevitrat pentru diferiți agenți de lucru
Fig. 3.3 Variația zilnică a varițtiei puterii electrice și curentului de ieșire pentru PVT vitrat
respectiv nevitrat pentru agentul de lucru EG/apa
În Figura 3.4 se regăsește variația zilnica a puterii termice și diferența de temperatură a

fludului dintre intrarea și iesirea colectorului atât pentru sistemele PVT nevitrat cu fluid
EG/apa cât și pentru cele vitrate. Din comparația între Figurile 3.3 si 3.4, se observă că deși
sistemul PVT vitrat are o putere electrică mai mică, puterea termică a sistemului este mai
mare. Folosind stratul de sticlă, suprafața de schimb de caldură a sistemului PVT crește,
așadar, fluidul de lucru care este trecut prin colector absoarbe mai multa energie termică, ca
23
urmare diferența de temperatură a fluidului de lucru dintre intrarea și iesirea din colectorul
sistemului PVT crește, ceea ce îmbunatățește automat puterea termică. În consecință, pentru
sistemele PVT vitrate, valva de ieșire a fluidului de lucru se poate utiliza pentru aplicații cu
temperaturi ridicate. În Figura 3.4 se regăsesc de asemenea puterile termice specifice medii,
pentru suprafețe nevitrate și vitrate cu fluid de lucru EG/apa care sunt 420,62 si 437,71 W/m2.
Mai mult, diferența dintre temperaturile medii ale fluidului de intrare/ieșire din colector
pentru suprafețe vitrate și nevtrate sunt 5,12 si respectiv 4,92 ⁰C.
Fig. 3.4 Variatia zilnica a puterii termice și a diferentei de temperatura a fluidului de ieșire și
intrare din colector pentru ambele sisteme PVT vitrat și nevitrat.
Ponderea dintre puterile electrice si termice din puterea totala disponibila pentru ambele
sisteme vitrate si nevitrate cu agent de lucru EG/apa sunt prezentate in Figura 3.5. Din aceasta
figura se observa ca ponderea de energia termica este mult mai mare decat cea de energie
electrica pentru ambele tipuri de sisteme. Totodata se observa ca prin utilizarea suprafetei
vitrate, in timp ce ponderea energiei termice se mareste cea a energiei electrice se reduce, in
comparatie cu efectul generat pentru PVT nevitrat. Rezultatul direct al aplicarii suprafetei de
sticla faciliteaza cresterea ponderii de energie termica. In plus, crescand suprafata de schimb
de caldura a sistemului PVT se reduce energia electrica de iesire, prin urmare, sistemul PVT
vitrat are o pondere mai mica de energie electrica in comparatie cu cea a sistemului PVT
nevitrat.
24
Fig. 3.5 Ponderea dintre puterea electrica si termica pentru PVT vitrat si nevitrat cu fluid
EG/apa
Variatia zilnica a pierderii de putere pentru PVT vitrat si nevitrat cu fluid de lucru EG/apa se
regasesc in Figura 3.6. Se observa ca pentru sistemul PVT vitrat pierderile de putere se reduc
deoarece utilizarea suprafetei de sticla duce la reducerea pierderilor de putere termica, astfel
se intelege ca prin utilizarea suprafetei de sticla, este convertita mai multa energie solara in
energie utilizabila. De fapt utilizand suprafata de sticla se mareste suprafata de schimb de
caldura a sistemului PVT, iar ca rezultat direct fluidul care e trecut prin colector absoarbe mai
multa energie, efect ce conduce la o cantitate mai mare de energie utilizabila. Conform Figurii
6, pierderile de putere cresc prin imbunatatirea radiatiei solare, iar cantitatile lor sunt
maximizate in jurul pranzului.
Fig. 3.6 Variatia zilnica a pierderilor de putere pentru PVT vitrat si nevitrat cu fluid EG/apa
25
3.3 Concluzii
Studiul de față a investigat efectele utilizării suprafetei de sticlă asupra performanțelor PVT.
Lichidele de lucru luate în considerare în acest sens studiu a fost apa pură, EG / apă și etilen
glicol pur.
Eficienta energetica termica medie a fost egală cu 63,37%, 59,95% și 44,68% pentru cazurile
nevitrate de PVT / apă, PVT / EG-apa și respectiv PVT / etilen glicol pur. Aceste valori
pentru sistemele vitrate au fost egale cu 70,89%, 68,27% și, respectiv, 53,75%.
În afară de eficiența termică, răcirea unei unități fotovoltaice prin utilizarea apei și a
etilenglicolului a îmbunătățit eficiența electrică a sistemului. Mai mult, atât eficiența energiei
electrice cât și a energiei termice pentru sistemul PVT / apă a fost mai mare în comparație cu
restul sistemelor PVT cu alte lichide de lucru. Etilenglicolul perturba lipirea hidrogenului
atunci când este dizolvat în apă.
După cum s-a menționat, etilen glicolul pur îngheață la aproximativ −12,5 ° C, dar când este
amestecat cu apă, amestecul nu cristalizeaz ușor. Prin urmare, punctul de îngheț al EG / apă
amestec se reduce la -36,5 ° C. Ca urmare a folosirii EG / apă amestec, ca fluid de lucru nu
are doar o temperatura de înghețare mai joasa comparativ cu etilenglicolul pur, dar are și un
nivel mai mare energie și exergie. Prin urmare, amestecul EG / apă este recomandat ca fluid
de lucru adecvat pentru condiții climatice reci.
Deoarece eficiența electrică a sistemului PVT nevitrat este mai mare decât cea al PVT vitrat,
atunci când energia electrică este interesul principal, este preferat PVT-ul nevitrat. Cu toate
acestea, dacă este necesară mai multă energie generală (suma energiei electrice și termice),
PVT vitrat este recomandat, deoarece are o eficienta globala mai mare in comparatie cu PVT
nevitrat.
26
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII
Energia solară fiind o sursă regenerabilă prietenoasă cu mediul înconjurător și totodată

gratuită, s-a dezvoltat conceptul de PV. Cum această industriea de producere a panourilor
fotovoltaice, a crescut exponențial, s-au studiat în detaliu problemele limitările acestor
tehnologii.
Problema principală ce se ridică asupra celulelor fotovoltaice este dată de înregistrarea unui
randament scăzut o dată cu cresterea temperaturii modulelor fotovoltaice, mai exact se
înregistrează o scădere cu 5% a eficienței acestor sisteme cu fiecare grad Celsius crescut.
Sistemele cu PVT vin în sprijinul acestui dezavantaj ele fiind rezultatul combinării sistemelor
de panouri PV ce produc energie electrică și a sistemelor de captoare solare ce produc energie
termică înmagazinată în agentul de lucru, energie extrasă din căldura degajată de celulele
solare.
Conceptul de PVT, nu este noi, el a apărut prima dată în 1999, folosind o tehnologie de PVT
cu apă, integrată într-o schemă cu pompă și schimbătoare de căldură ce producea energie
electrică, apă caldă de consum și încălzirea spațiului de locuit. De-alungul timpului,
dezvoltându-se foarte multe tipuri de PVT-uri care au demonstrat că sunt mai eficiente,
utilizate în această tehnologie, decât utilizate separat. Deși studiile arată ca au un potenția
foarte mare, nu există multe companii ce comercialzează aceste tipuri de panouri, iar cele care
au intrat totuși în această industrie, nu folosesc materiale de cea mai bună calitate, de aceea
cercetătorii au venit în sprijinul lor, dezvoltând diferite tipuri de PVT-uri mai eficiente din
punct de vedere termic și/sau electric, studiind în continuare diferite limitări ce pot să apară.
Pentru instalarea unui sistem PVT într-o zona climatică rece se recomandă utilizarea ca agent
de lucru a amestecului de Etilen-Glicol și apă, amestec ce are punct de îngheț de -36,5 ° C.
În utilizarea PVT-urilor se recomandă PVT cu suprafață de sticlă în cazul în care ținta
principala a sistemului este de a crește potentialul termic al sistemului și al PVT-ului fără
suprafața de sticlă în cazul în care se urmărește creșterea potențialului electric al sistemului.
Sistemul PVT este potrivit pentru regiunile cu risc ridicat de cataclism și pentru consumatorii
izolati, ce pot deveni prosummeri.
Pentru sistemele PVT se poate pune problema poluării în cazul în care se iau în calcul
multiplele procese și tratamente termice pentru producerea acestora, dar și despre problema
procurării materialelor ce stau la baza producerii sistemului, se obțin greu precum Galiul și
Indiul.
Exista pericole pentru sănătate și siguranță legate de producerea PVT-urilor, folosindu-se
substanțe cancerigene și extrem de toxice.
27
BIBLIOGRAFIE
[1]Roxana Pătraşcu, Cristian Răducanu, Evaluarea eficienţei energetice, Editura AGIR,

București, 2006, pag 11-13
[2]http://energie.gov.ro/home/informatii-de-interes-public/surse-regenerabile-de-energie-in-
romania/scurta-istorie-a-regenerabilelor/, 08.12.2019, 00:02
[3]Benjamin Pillota, Marc Musellib, Philippe Poggib, João Batista Diasa, Historical trends in
global energy policy and renewable power system issues in Sub-Saharan Africa: The case of
solar PV, Energy Policy, 2019, pag 119.
[4]http://www.solarvest.ro/Produse/panouri-hibride.htm, 8.12.2019, 23:49
[5]Evangelos Sakellariou, Petros Axaopoulos, Simulation and experimental performance
analysis of a modified PV panel to a PVT collector, Solar Energy, 2017, pag 715.
[6]Daha Hassan Daher, Léon Gaillard, Mohamed Amara, Christophe Ménézo, Impact of
tropical desert maritime climate on the performance of a PV gridconnected power plant,
Renewable Energy, 2018, pag 8, 21.
[7]María Herrando, Antonio M. Pantaleo, Kai Wang, Christos N. Markides, Solar combined
cooling, heating and power systems based on hybrid PVT, PV or solar-thermal collectors for
building applications, Renewable Energy, 2019, pag 637-639.
[8]M.S. Khani, M. Baneshi , M. Eslami, Bi-objective optimization of photovoltaic-thermal
(PV/T) solar collectors according to various weather conditions using genetic algorithm: A
numerical modeling, Energy, 2019, pag 3
[9]Abazar Abadeh, Oussama Rejeb, Mohammad Sardarabadi, Christophe Menezo,
Mohammad Passandideh-Fard, Abdelmajid Jemni, Economic and environmental analysis of
using metal-oxides/water nanofluid in photovoltaic thermal systems (PVTs), Energy, 2018,
pag 1236
[10]Sandeep S. Joshi, Ashwinkumar S. Dhoble, Photovoltaic -Thermal systems (PVT):
Technology review and future trends, Renewable Energy, 2019, pag 848, 849, 850, 861, 864
[11]http://localhost:8080/xmlui/handle/123456789/436 , pag 63, 09.12.2019, 21:54
[12]http://stiintasiinginerie.ro/wp-content/uploads/2014/01/12-STUDIU-COMPARATIV-AL-
CAPTATORILOR-SOLARI.pdf , pag 5, 09.12.2019, 22:04
[13]https://burnit.bg/en/, 08.12.2019, 11:08
[14]https://burnit.bg/en/project/hybrid-solar-panelburnit-pvt-240/, 08.12.2019, 11:22
[15]M. Bakker, H.A. Zondag, M.J. Elswijk, K.J. Strootman, M.J.M. Jong, Performance and
costs of a roof-sized PV/thermal array combined with a ground coupled heat pump, Solar
Energy, 2004, pag 336
[16]María Herrandoa,b,⁎, Alba Ramosc, Ignacio Zabalzaa, Cost competitiveness of a novel
PVT-based solar combined heating and power system: Influence of economic parameters and
financial incentives, Energy Conversion and Management, 2018, pag 762
[17]Arash Kazemiana, Mohammad Hosseinzadeha, Mohammad Sardarabadib, Mohammad
Passandideh-Fard, Effect of glass cover and workingfluid on the performance of
photovoltaicthermal (PVT) system: An experimental study, Solar Energy, 2018, pag 1-3
[18]Chr. Lamnatou, D. Chemisana, Photovoltaic/thermal (PVT) systems: A review with
emphasis on environmentalissues, Renewable Energy, 2016, pag 10-21
28

Panouri Fototermice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Panouri Fototermice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Autori: Valentina – Alexandra ROHAT

AbCH Absorption chiller

Fig. 1.1. Evoluția capacităților fotovoltaice la nivel mondial 2000-2017 .................................. 4

Tabel 1.1. Eficiența PVT-urilor................................................................................................ 10

Industria regenerabilelor a luat amploare odata cu apariția schemelor de sprijin, măsură ce a

Cu ajutorul acestor scheme de sprijin, panourile fotovoltaice, au înregistrat o creștere

Fig. 1.1. Evoluția capacităților fotovoltaice la nivel mondial 2000-2017

Problematica ce se ridică asupra celulelor fotovoltaice este dată de înregistrarea unui

CAPITOLUL 1. PANOURI FOTOTERMICE

1.2. Apariția conceptului

Fig. 1.2. Schema primului PVT

Fig. 1.3. Media lunară zilnică a iradierii panourilor solare și temperatură

a) Vedere 3D b) Vedere în secțiune

Fig. 1.4. Schema unui panou fotovoltaic termic

1.4. Principiul de functionare

Fig. 1.5. Cofigurația experimentală a unei sistem PVT

Structura electrică a instalației cuprinde un controler de încărcare a bateriilor, precum și o

Din punct de vedere al modului în care circulă agentul de răcire:

Din punct de vedere al configurației sistemului:

Din punct de vedere al concentratoarelor:

Tip PVT Randament electric [%] Randament termic [%]

Tabel 1.1. Eficiența PVT-urilor

1.7. Date tehnice

Ei afirmă că celulele fotovoltaice cristaline își pierd eficiența cu o rată de 0,5 % / °C pe

Fig 1.6. Elementele componente ale unui PVT

Tabel 1.2. Dimensuni de gabarit

Tipul celulei Polcristalin

Tabel 1.3. Date tehice ale panoului solar

Intrare / ieșiere termică G 1/2

Tabel 1.4. Caracteristicile tehnice ale colectorului solar

Fig. 1.7. Costurile de producție PVT

Tabel 1.5. Costurile comparative PV, ST, PVT - 2004

Tabel 1.6. Costurile PVT - 2018

1.9. Avantaje si dezavantaje

Sticla îmbunătățește performanțele termice, însă le reduce pe cele electrice [7].

Deoarece PVT-urile au în componența lor tehnologia folosită la PV-uri, în schema acestora

1.10. Impactul asupra mediului

Pe langa gradul mare de siguranță ce trebuie asigurat personalului ce lucreaza pentru

CAPITOLUL 2 – STUDIUL DE CAZ 1

2.1 Date de intrare

Fig. 2.1. Cererea lunară de energie, încălzire și răcire

2.2 Date experimentale

Fig. 2.2. Schema S-CCHP bazată pe PVT

Tabel 2.1. Specificații PV

Tabel 2.2. Date obținute

CAPITOLUL 3 – STUDIU DE CAZ 2

3.1 Date de intrare

În această lucrare se prezinta un studiu experimental al suprafeței acoperitoare de sticlă și

2.3 Date experimentale

Fig. 3.2 Temperatura medie a suprafeței de referință a sistemului PV și a sistemelor PVT

În Figura 3.4 se regăsește variația zilnica a puterii termice și diferența de temperatură a

Energia solară fiind o sursă regenerabilă prietenoasă cu mediul înconjurător și totodată

[1]Roxana Pătraşcu, Cristian Răducanu, Evaluarea eficienţei energetice, Editura AGIR,

S-ar putea să vă placă și