Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

Referat 2
Echilibrarea puterilor într-o microrețea

Autor: Fulga C. Adrian-Gabriel

Cadru didactic îndrumător: conf. dr.ing. TOMA Lucian

București
<DECEMBRIE 2022>
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

Cuprins
1. Introducere ....................................................................................................................... 3
2. Prezentarea caracteristicilor elementelor microrețelei ................................................ 5
2.1. Centrala pe cogenerare(CHP Plant – Combined Heat and Power Plant) .................... 5
2.2. Bateria .......................................................................................................................... 5
2.3. PV Plant ....................................................................................................................... 6
2.4. Wind Plant ................................................................................................................... 6
2.5. Load(Consumatorii)..................................................................................................... 7
2.6. Network PCC ............................................................................................................... 7
3. Prezentarea scenariilor .................................................................................................... 8
3.1. Date generale ............................................................................................................... 8
3.2. Crearea scenariilor ....................................................................................................... 8
4. Rezultate și interpretări ................................................................................................. 11
4.1. Rezultate scenariu A .................................................................................................. 11
4.2. Rezultate scenariu B .................................................................................................. 12
4.3. Rezultate scenariu C .................................................................................................. 13
4.4. Interpretarea rezultatelor............................................................................................ 14

2
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

1. Introducere

Referatul urmăreste echilibrarea puterilor unui microsistem utilizând programul


MGSim care simulează sursele regenerabile (centrale eoliene, fotovoltaice), generatorul care
functionează pe gaz, consumatorii de energie dar ș partea de stocare a energiei (bateria).
Atunci când sunt implicate microsisteme în care apar și energiile regenerabile, trebuie
să ținem cont de faptul că vor exista suficiente fluctuații în puterea pe care o generează. Prin
urmare, trebuie să reducem eșantionarea pentru a asigura un echilibru cât mai mare între puterea
consumată și puterea generată.
Modelul matematic al aplicatiei folosite în cadrul studiului analizat se bazează pe doi
algoritmi, după cum urmează:
a. În cadrul primului algoritm, bateria se incarcă/descarcă până la momentul în care
atinge limita maximă/minimă fară să apară fluctuații, indiferent dacă se realizează
sau nu echilibrul de puteri, luand in considerare parametri initiali care sunt definiți
pentru aceasta

Fig.1.1. Modelul matematic A

3
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

b. În cazul celui de-al doilea algoritm, bateria se incarcă/descarcă în funcție de


necesitățile din rețea(atunci când apare surplus/deficit de putere)

Fig.1.2. Modelul matematic B

4
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

2. Prezentarea caracteristicilor elementelor microrețelei

2.1.Centrala pe cogenerare(CHP Plant – Combined Heat and Power Plant)

Aceasta este caracterizată de trei parametri(a, b,c) care intră în componența funcției de
cost C(P). În urma scenariilor analizate în cadrul proiectului se dorește minimizarea acestei
funcții.

Fig.2.1. Caracteristicile CHP


2.2. Bateria

Bateria are caracteristicile prezentate în fig.2.2 în care:


• Rated power - puterea nominală a bateriei
• Rated energy – energia bateriei(dependentă de convertoare)
• Efficiency – randamentul bateriei
• SoC Min - Starea minimă de încarcare(valoarea minimă până la care se poate
descărca bateria)
• SoC Max - Starea maximă de încarcare(valoarea maximă până la care se poate
încărca bateria)
• Initial SoC – nivelul de încărcare inițial al bateriei
• Initial Charging Mode – modul inițial al bateriei(încărcare/descărcare)

Fig.2.2. Caracteristicile bateriei

5
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

2.3.PV Plant

Centrala fotovoltaică este prezentată printr-o curbă de producție pe o perioadă de 24


de ore, înregistrând valorile din minut în minut.Se poate observa faptul că în perioadele în care
nu este soarele pe cer sau apar perioade de umbrire, sunt înregistrate scăderi bruște și pronunțate
ale puterii generate.

Fig.2.3. Curba de producție a centralei fotovoltaice

2.4.Wind Plant

În mod asemănător cu centrala fotovoltaică, cea eoliană este prezentată rintr-o curbă
de producție pe o perioadă de 24 de ore, înregistrând valorile din minut în minut, valori care
sunt influențate de viteza vântului din momentul respectiv.

Fig.2.4. Curba de producție a centralei eoliene

6
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

2.5.Load(Consumatorii)

Consumul din cadrul microrețelei este reprezentat prin intermediul curbei de sarcină
din fig.2.5. Această curbă se caracterizează prin două perioade de gol(unul de noapte și unul de
zi) și prin două perioade de vârf(unul de dimineață și unul de seară).

Fig.2.5. Curba de sarcină

2.6.Network PCC

Punctul comun de cuplare cu rețeaua electrică face referire la faptul că legătura cu


aceasta se face printr-un punct comun de cuplare.

Fig.2.6. Punctul comun de cuplare cu rețeaua

7
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

3. Prezentarea scenariilor

3.1.Date generale

Pentru proiectul actual au fost luate în calcul 3 scenarii după cum urmează:

A. Centrala fotovoltaică inițială, iar bateria în modul de descărcare și


parametri inițiali
B. Centrala fotovoltaică scalată, iar bateria în modul de descărcare și parametri
modificați
C. Centrala fotovoltaică scalată, iar bateria în modul de încărcare și parametri
modificați
3.2.Crearea scenariilor
A. Centrala fotovoltaică inițială, iar bateria în modul de descărcare și parametri inițiali
Pentru acest scenariu, se consideră o centrală fotovoltaică cu o putere de aproximativ
0.5 MW. Producția acesteia este reliefată printr-o curbă prezentată în cadrul subcapitolului 2.4.
Bateria folosită în acest scenariu are o putere nominală de 0.6 MW. Inițial ea este
încărcată la o capacitate de 56%. Din punctul de vedere al limitărilor, bateria se poate descărca
pâna la o valoare de 25%, în timp ce încărcarea este posibilă pâna la 75%. Din câte se poate
observa, bateria considerată în acest scenariu este setata pe modul de descărcare.

Fig.3.1 Curba de producție a centralei fotovoltaice inițiale

Fig.3.2. Datele inițiale ale bateriei


8
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

B.Centrala fotovoltaică scalată, iar bateria în modul de descărcare și parametri modificați

Pentru acest scenariu a fost considerată o nouă centrală fotovoltaică cu o putere


generată de 3 MW, fiind superioară celei din primul scenariu(0.5MW). În excelul din fig.3.3.
sunt prezentate inregistrările puterii generate la minut(in 24h) de noua centrala timp de 9 zile.
Din câte se poate observa, am ales profilul centralei din ziua a 7a. Având in vedere
faptul că puterea generată de noua centrală este de 6 ori mai mare decât cea din cazul inițial, a
fost nevoie pentru o mai buna scalare, ca valorile înregistrate de noua centrală să fie împărțite
la 6.

Fig.3.3. Puterile înregistrate de noua centrală fotovoltaică

În urma scalării se poate observa modificarea curbei de producție așa cum reiese din
fig3.4.

Fig.3.4. Curba de producție a centralei fotovoltaice scalate

9
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

În ceea ce privește bateria, i-au fost crescute puterea nominală și energia, fiind lăsată
în continuare în modul de descărcare ca în scenariul inițial.

Fig.3.5. Caracteristicile bateriei pentru scenariul B

C. Centrala fotovoltaică scalată, iar bateria în modul de încărcare și parametri


modificați

Pentru acest scenariu, am păstrat centrala scalată și parametri bateriei neschimbați față
de scenariul anterior, singura diferență fiind că bateria a fost trecuta de la starea de descărcare(1)
la starea de încărcare(0) conform fig.3.6.

Fig.3.5. Caracteristicile bateriei pentru scenariul C

10
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

4. Rezultate și interpretări

4.1.Rezultate scenariu A

Fig.4.1. Rezultate model matematic A

Fig.4.2. Rezultate model matematic B

11
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

4.2.Rezultate scenariu B

Fig.4.3. Rezultate model matematic A

Fig.4.4. Rezultate model matematic B

12
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

4.3.Rezultate scenariu C

Fig.4.5. Rezultate model matematic A

Fig.4.6. Rezultate model matematic B

13
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
FACULTATEA DE ENERGETICĂ
060042 Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6

4.4.Interpretarea rezultatelor

• Spre deosebire de scenariul A, în scenariul B se poate observa faptul ca timpul de


descărcare al bateriei este mai mare pentru cel din urmă(aproximativ 500min), iar modul
de încărcare al bateriei se schimbă abia după ce se atinge aceasta valoare minimă.
• În aceeași măsură se poate menționa pentru cele două scenarii faptul că pierderea de
energie a crescut de la 31.37MW în primul caz la 33.29 în cel de-al doilea.
• Luând în conisderare cel de-al treilea caz, putem menționa faptul că acesta are cele mai
mici pierderi de energie(10.246MW) în comparație cu celelalte două scenarii
Dacă facem referire la algoritmul B din cel de-al treilea caz se poate nota faptul ca
generatorul pe gaz intra in functiune un timp mai mic decat in primul algoritm.
• Din punctul de vedere al longevității bateriei putem afirma faptul că este recomandat ca
aceasta să funcționeze in primul algoritm, iar făcând referire la folosirea generatorului
CHP se observă ca algoritmul al 2lea este cel optim.
• În urma analizării celor 3 scenarii, putem afirma faptul că cu cat solicitarea bateriei
creste, cu atat pierderile de energie vor fi mai mari iar generatorul de gaz va fi mai
solicitat si acesta.
• Există un beneficiu clar al prezenței bateriei în ceea ce prive, indiferent de modul în care
funcționează. Prin utilizarea acesteia, energia generată din surse regenerabile poate fi
stocată atunci când depășește consumul. La fel, în caz de lipsă, energia stocată în baterie
(dacă bateria este încărcată) poate fi folosită în schimbul producerii energiei din centrala
în cogenerare sau din rețea.

14

S-ar putea să vă placă și