STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA FOLOSIRII ENERGIILOR

ALTERNATIVE DE EFICIENTA RIDICATA

Pentru constructie : ''CONSTRUIRE LOCUINTA P+1E, IMPREJMUIRE

TEREN, BRANSAMENTE UTILITATI''

Adresa : Mun. Ploiesti, str. Izlazului, nr. 51, Jud. Prahova

Titular investitie: State Bogdan, State Alexandra Nicoleta

lntocmit: Auditor energetic gr. I – Ing. Juganaru Adrian

1
 STUDIU
PRIVIND PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZARII UNOR SISTEME ALTERNATIVE DE EFICIENTA
RIDICATA PENTRU CRESTEREA PERFORMANTEI ENERGETICE

I. DATE GENERALE

Obiectiv: ''CONSTRUIRE LOCUINTA P+1E, IMPREJMUIRE TEREN, BRANSAMENTE UTILITATI''

Adresa: Mun. Ploiesti, str. Izlazului, nr. 51, Jud. Prahova
Beneficiar: State Bogdan, State Alexandra Nicoleta

II. OBIECTUL DOCUMENTATIEI

lntocmirea prezentei documentatii a fost solicitata prin Certificatul de Urbanism, emis

de Primaria Comunei Balta Doamnei in scopul indeplinirii cerintelor impuse de Legea 372/2005
(*republicata*) privind performanta energetica a cladirilor, Emitent Parlamentul Romaniei,
publicata in M.O. nr. 764 din 30 septembrie 2016 si modificata cu Legea 101/2020, publicata in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 579 din 01 iulie 2020, astfel:

Cap. IV Art. 9 (1) Pentru cladirile noi / ansamblurile de cladiri prevazute la art. 6 alin.
(1); prin certificatul de urbanism emis de autoritatile administratiei publice locale / judetene
competente, in vederea obitnerii, in conditiile legii, a autorizatiei de construire pentru cladiri, pe
langa obligativitatea respectarii cerintelor minime de performanta energetica, se va solicita
intocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta
ridicata, in functie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic si al mediului
inconjurator. (2) Aceste sisteme alternative pot fi: a) descentralizate de alimentare cu energie,
bazate pe surse regenerabile de energie; b) de cogenerare / trigenerare; c) centralizate de
incalzire sau de racire ori de bloc; d) pompe de caldura; e) schimbatoare de caldura sol - aer;
f) recuperatoare de caldura. (3) Studiul prevazut la alin. (1) se elaboreaza de proiectant si
este parte componenta a studiului de fezabilitate. (4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizarii
sistemelor alternative prevazute la alin. (2) poate ft efectuat pentru o cladire sau pentru grupuri
de cladiri similare din aceeasi localitate. Pentru sistemele centralizate de incalzire si racire,
studiul poate fi efectuat pentru toate cladirile racordate la acelasi sistem.

Cap. VIII Cladiri al caror consum de energie este aproape egal cu zero
Art. 14 (1) Cladirile noi, pentru care receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza in baza
autorizatiei de construire emise incepand cu 31 decembrie 2020, vor fi cladiri al caror consum de
energie este aproape egal cu zero. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), cladirile noi din
proprietatea / administrarea autoritatilor administratiei publice, care urmeaza sa fie receptionate
In baza autorizatiei de construire emise dupa 31 decembrie 2018, vor fi cladiri al caror consum
de energie este aproape egal cu zero. (3) Nivelul necesaruIuI de energie pentru cladirile al caror
consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se
stabileste prin reglementari tehnice, diferentiat pe zone cu potential de energie din surse
regenerabile, si se actualizeaza periodic, in functie de progresul tehnic. (4) Pentru incadrarea in
termenele prevazute la alin. (1) s i (2) privind realizarea cladirilor noi al caror consum de
energie este aproape egal cu zero, prin certificatul de urbanism emis de autoritatile administratiei
publice locale competente in vederea obtinerii, in conditiile legii,

2
 a autorizatiei de construire, se va solicita incadrarea necesarului de energie al cladirilor in
nivelurile prevazute in reglementarile tehnice specifice.
Verificarea incadrarii cladirii in cerintele cladirilor NZEB:

Este aprobat planul de crestere a numarului de cladiri al caror consum de energie este aproape
egal cu zero - plan reviziut si actualizat, iulie 2014.
Potrivit Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata, avem;

- "cladirile noi, pentru care receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza incepand cu 31

decembrie 2020, vor fi cladiri al caror consum de energie din surse conventionale este
aproape egal cu zero";

- "cladirile noi din proprietatea / administrarea autoritatilor administratiei publice care

urmeaza sa fie receptionate dupa 31 decembrie 2018 vor fi cladiri al caror consum de
energie din surse conventionale este aproape egal cu zero".

Cladirea cu consum de energie aproape egal cu zero este cladirea cu o performanta

, .._,_
energetica foarte ridicata, la care necesarul de energie din surse conventionale este
aproape egal cu zero sau este foarte scazut si este acoperit, in cea mai mare masura, cu
energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsa la fata
locului sau in apropiere.

Nivelul maxim admis al energiei primare din surse conventionale (combustibili

fosili) si ale emisiilor de CO2 aferente proceselor de functionare a cladirilor - pe tipuri de
cladiri si pe zone climatice de iarna ale Romaniei sunt precizate fn tabelul de mai jos.

Nivelul minim al energiei din surse regenerabile: Sursele regenerabile de energie sunt
utilizate in functie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic si al
mediului inconjurator si amplasate fie pe cladire, fie pe terenul aflat in proprietatea cladirii.

Conform legii nr. 101/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 372/2005 privind
performanta energetica a cladirilor publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 579 din 01 iulie
2020, in vigoare de la 04 iulie 2020, o cladire al carei consum de energie este aproape egal
cu zero este o cladire cu o performanta energetica foarte ridicata, la care necesarul de
energie pentru asigurarea performantei eneregtice este acoperit astfel:

a) in proportie de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din
surse regenerabile produse la fata locului sau in apropiere, pe o raza de 30 de km fata de
coordonatele GPS ale cladirii, incepand cu anul 2021;

b) proportiile minime de energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse
regenerabile produsa la fata locului sau in apropiere, pe o raza de 30 de km fata de
coordonatele GPS ale cladirii, pentru perioadele 2031-2040, 2041-2050 si dupa 2051, se
stabilesc prin hotarare a Guvernului.

La data intocmirii documentatiei, valorile limita maxim admisibile ale consumului total de energie
primara si ale emisiilor de CO2 pentru cladiri noi - NZEB - functie de destinatie sunt prezentate in
tabelul de mai jos:

3
Cladirea propusa a se construi este amplasata in zona II climatica cu destinatie "locuinta".
Verificarea se adresaza astfel :
-Procent de energie regenerabila folosita (din energia primara) – Normat - minim 30%
-Emisii [CO2] - Normat - 18.3 [Kg/mp an]
-Consum de energie primara din surse regenerabile si din surse neregenerabile - Normat - 119
[kWh/mp an]

Ill. DESCRIEREA INVESTITIEI

Proiectul propune construirea unei locuinte in regim de inaltime "P+1E".

Elemente constructive ale cladirii proiectate:

Suprafata construita desfasurata Scd = 187,40 mp

Suprafata utila incalzita Su = 132,80 mp;
Volum util incalzit V = 374,50 mc - conventie de calcul NP04/2000

Elemente de anvelopa si protectia termica a acestora:

Placa pe sol - beton armat - termoizolata in plan orizontal 10 cm XPS.

Soclu termoizolat in strat vertical 10 cm XPS, ingropata termoizolatia minim 40 cm.
Pereti exteriori - zidarie caramida – termoizolatie cu polistiren extrudat 10 cm, EPS 100.
Planseu catre pod neincalzit (beton) - termoizolatie cu vata bazaltica 20 cm.
Tamplaria exterioara - rama si stic!a - profit PVC cu geam dublu si montaj la fata exterioara a
peretelui.
IV. EVALUAREA ENERGETICA

Sistemele alternative de eficienta ridicata, in functie de fezabilitatea acestora din punct de

vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator pot fi :
· descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie;
· de cogenerare I trigenerare;
· centralizate, de incalzire sau de racire, sau de bloc;
· pompe de caldura;
· schimbatoare de caldura sol-aer;
· recuperatoare de caldura.
Energia regenerabila este o sursa alternativa la care se apeleaza tot mai des, principalele surse
de energii regenerabile fiind energia solara, energia eoliana si hidroelectricitatea.
Pentru a se propune solutii fezabile de folosire a energiilor alternative mentionate mai sus este
necesara certificarea energetica a cladirii proiectate, certificare in urma careia
s-a u stabilit urmatoarele rezultate :
- Consum anual specific de energie = 122.19 [kWh/m2an]
- lndice de emisii echivalent CO2= 25.72 [kgco2/m2an]
- Nota energetica : 98

lndicatori de performanta energetica obtinuti in urma certificarii energetice a cladirii

Estimarea performantelor energetice la faza de proiect:

Rezistentele termice ale elementelor de constructie ale anvelopei cladirii se calculeaza pe baza
structurii elemetelor de constructie si a coeficientilor de transfer termic convectiv la interior si
exterior. Rezistentele termice corectate ale elementelor de contructie, R', se var compara, in
tabelul de mai jos, cu rezistentele termice normate, R'min. Criteriul de satisfacere a exigentei
de izolare termica a cladirii este R' mai mare sau egala cu R'min

Verificarea exigentei de izolare termica

Elementul de constructie R' [m2K/WJ R'min [m2K/W]

Placa pe sol 4.51 4.50

Perete exterior opac 2.71 1.80

Perete exterior vitrat 0.75 0.77

Planseu sub pod 5.02 5.00

5
 Se constata ca aproape toate elementele de constructie ale anvelopei cladirii indeplinesc
exigenta de izolare termica.

In cazul cladirii cu destinatia "locuinta" care se va construi in Mun. Ploiesti, str. Izlazului, nr. 51,
Jud. Prahova, nr. cad. 144680 – P+1E, in urma intocmirii documentatiei tehnice de executie, un
sistem alternativ de eficienta ridicata, fezabil, este folosirea energiei solare produsa de lumina si
radiatia Soarelui, cu ajutorul panourilor solare termice, coroborata cu extractia caldurii din aer,
cu ajutorul unei pompe de caldura aer - apa precum si cu folosirea unui sistem de panouri
fotovoltaice.

Pentru substiuirea partiala a necesarului de energie din surse conventionale al cladirii

propuse, se pot utiliza urmatoarele sisteme alternative de producere a energiei:
Surse de energie solare:
- Panouri solare (ACM), pentru incalzirea directa apei;
- Panouri fotovoltaice care realizeaza conversia radiatiilor solare in energie electrica;
Surse de incalzire care extrag caldura constanta din sol sau din aer.
- Pompe de caldura;

,..... V. DESCRIEREA SOLUTIILOR

1. Panouri solare (ACM) pentru apa calda menajera si aport la incalzire

Energia solara este captata si apoi transformata in caldura cu ajutorul panourilor solare
termice dispuse pe acoperis sau integrate in acesta. Panourile solare incalzesc un fluid
caloportor care circula prin conducte, iar acesta incalzeste apa menajera sau apa din circuitul
de incalzire.

Simularea functionarii in amplasamentul propus a unui sistem solar acopera pana la 35% din
necesarul anual de apa calda menajera .

Principalele avantaje ale utilizarii colectoarelor solare sunt urmatoarele:

- energia solara este practic inepuizabila ;

- este o forma de energie nepoluanta ;
- este disponibila aproape oriunde;
- este gratuita.

Sunt preferate colectoarele cu tuburi vidate deoarece au eficienta ridicata fata de

colectoarele plane.

Dezavantajeie utilizarii energiei solare sunt:

- Radiatia solara incidenta pe Pamant este variabila, depinzand de ciclul zi / noapte,

ciclul anotimpurilor si conditiile meteorologice locale.

- Variabilitatea radiatiei solare atrage dupa sine necesitatea prevederii in sistemele

energetice solare a unor subsisteme de stocare a energiei in scopul asigurarii livrarii apei
calde de consum in functie de cerere.

- Necesitatea consumului apei calde produse - trebuiesc prevazute solutii de

descarcare in perioada in care consumul este inexistent.

6
 Schema montaj panou solar:

Panoul solar folosit pentru incalzirea apei, propus pentru cladirea mai sus mentionata, este panou
cu tuburi vidate, care capteaza radiatia solara si o transfera, prin intermediul tuburilor,
fluxului de apa necesar locuintei. Astfel, apa este incalzita si poate fi folsita la consumatorii
directi, ca aport la sistemul de incalzire sau stocata intr-un boiler special.

2. Pompe de caldura
Pompa de caldura aer-apa
Sistemul aer-apa este un sistem relativ simplu de montat si nu necesita lucrari speciale de
amenajare (sapaturi, foraje, etc.), iar marele avantaj al acestui sistem este costul de
achizitie si de instalare redus.
Dezavantajul major este ca odata cu scaderea temperaturii sub -5°C isi pierde din eficienta iar
la temperaturi mult mai scazute nu mai functioneaza. Sunt recomandate a fi folosite in
perioadele de tranzit ale anotimpului rece.
Pompa de caldura aer - apa, propusa spre utilizare la cladirea mai sus mentionata, extrage
caldura din aer si o cedeaza in interiorul locuintei pentru incalzirea acesteia prin sistem de
incalzire in pardoseala (cu o eficienta ridicata) sau prin sistem de incalzire cu corpuri statice.

3. Panouri fotovoltaice
Panourile fotovoltaice sunt confectionate din celule fotovoltaice. Aceste celule sunt
facute din straturi de materiale semiconductoare. Energia solara ajunsa pe suprafata panoului solar
fotovoltaic, creaza un camp electric intre aceste straturi si astlel se produce curent electric.
lntensitatea luminii determlna cantitatea energiei electrice produsa.
Panourile solare fotovoltaice pot produce energie si in zilele noroase, captand lumina difuza
printre nori.
Panourile solare fotovoltaice produc curent continuu care este transformat de un
invertor in curent alternativ de 220V/50Hz.

7
In cazul sistemelor fotovoltaice tip insula, acest curent este stocat in acumulatori
speciali, iar incarcarea acestor acumulatori este controlata de regulatorul de incarcare solar. in
cazul instalatiilor fotovoltaice conectate la retea, nu avem nevoie de acumulatori si nici de
regulator de incarcare, curentul nefiind stocat: este consumat imediat, iar surplusul intra direct in
retea.
Tipuri de instalatii solare fotovoltaice:
Sisteme fotovoltaice cu acumulare

Componentele instalatiei fotovoltaice tip insula sunt: panouri solare fotovoltaice, invertor,
regulator de incarcare, acumulatori.
Domenii de aplicare: la cladiri care nu se pot racorda la reteaua nationala de electricitate,
sau la cladiri autonome.
Avantaje / dezavantaje la instalatii fotovoltaice tip insula:
- nu poate furniza necesarul de energie electrica tot anul, in principiu iarna, cand radiatia
solara este foarte redusa
- este nevoie de alte surse, de exemplu un generator de curent pe combustibil, care poate
completa necesarul de energie
- in ceea ce priveste costurile, un astfel de sistem are un pret ridicat fata de un sistem
conectat la retea, din acest motiv este recomandat decat in zone fara electricitate sau unde
conectarea la retea este foarte dificila si costisitoare.
Sisteme fotovoltaice conectate la retea:

8
Componentele instalatiei fotovoltaice conectate la retea: panouri solare fotovoltaice,
invertor.
Domenii de aplicare: la orice cladire care poate fi autorizata la conectare la retea.
Avantaje / dezavantaje instalatiei fotovoltaice legate la retea:
- nu necesita intretinere, surplusul de electricitate produs la un moment dat este preluat
de retea, si se va compensa cu consumul de energie cumparata.
- costurile de implementare sunt mai reduse fata de sistemele tip insula.
- pe de alta parte: necesita autorizari si contracte cu autoritatile din domeniu.
- in cazul unei intreruperi de curent, nici sistemul fotovoltaic nu va furniza energie.
Simularea producerii de energie pentru un panou solar amplasat la coordonatele GPS
ale cladirii cu Photovoltaic Geographical Information System noteaza o productie de
400,80 KWh an.
La constructia propusa necesarul de energie trebuie asigurat de 10 panouri fotovoltaice
monocristaline de 310 W, costul unui astfel de sistem fiind apreciat la 5500 Euro, TVA inclus.

4. lnstalatii hibride gaz + pompa de caldura aer - apa sunt echipamente care combina
componentele unitate exterioara pompa de caldura, unitate interioara pompa de caldura si
centrala termica pe gaz in condensare.
Functionarea unui astfel de echipament combina utilizarea surselor regenerabile - energie
aero - termala cu utilizarea gazului natural in perioadele de varf de consum, la temperaturi
mai mici de - 5 grade Celsius.

Au fost studiate solutiile descrise mai sus si s-a analizat oportunitatea implementarii in
functie de urmatoarele criterii:

• Potentialul local, privind existenta resursei la amplasamentul constructiei

• Eficienta energetica, economia de energie
• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera
• Costul implementarii solutiei
• Durata de amortizare a investitiei

9
 Punctajul maxim este obtinut de solutia care propune incalzirea si producerea apei calde
cu panou solar cu tuburi vidate si pompa de caldura aer - apa, iar a energiei electrice cu
panouri fotovoltaice, scenariu care indeplineste conditiile minime de performanta energetica
pentru a incadra cladirea in categoria ciadirilor NZEB.

VI. CONCLUZIE

Avand in vedere rezultatele studiului tehnico - economic privind posibilitatea utilizarii unor sisteme
alternative de eficienta ridicata de producere a energiei, rezulta ca investitia in sistemele clasice de
producere a energiei este mai ieftina, dar in timp costurile cu energia cresc, iar pentru sistemele
alternative de producere a energiei nepoluante, costurile cu investitia sunt mari in perioada de
\ implementare, dar pretul energiei produse scade pe perioada de functionare, rezultand un punct
economic optim, care variaza ca perioada in functie de costurile cu investia si cheltuielile cu energia
primara consumata.

VII. BIBLIOGRAFIE
1. Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit -
C107/1-05.
2. Normativ pentru calcul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor-C107/3-05.
3. Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit – C107/4-05.
4. lnstalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Temperaturi interioare
conventionale de calcul - SR 1907-2.
5. lnstalatii de incalzire. Numarul anual de grade - zile - SR 4839.
6. lnstalatii de incalzire centrala. Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire -
STAS 11984-83.
7. lnstalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Prescriptii de calcul - SR 1907-1.
8. Normativ pentru expertizarea termica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor
de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora - NP 048-2000.
9. Ghid pentru efectuarea expertizei termice si energetice a cladirilor de locuit existente si a
Instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora - GT032 - 02.
10. Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor, OM 157-2007.

lntocmit,
Auditor energetic pentru cladiri si instalatii, gradul I

Ing. Juganaru Adrian

10