Subiecte Inginerie Seismic (CCIA)

1. Elemente de seismologie Structura Pamantului si cauzele producerii cutremurelor.

2. Cutremure tectonice placi tectonice, principalele cauze i fenomene care stau la baza producerii
cutremurelor tectonice.
3. Cutremure tectonice elemente specifice cutremurelor tectonice, clasificarea cutremurelor
tectonice, unde seismice.
4. Cutremure tectonice efectele cutremurelor, inregistrarea si masurarea cutremurelor,
seismicitatea Romaniei.
5. Proiectarea in zone seismice ecuatia de bilant energetic, reducerea cantitatii de energie induse in
cladire, cresterea capacitatii constructiei de a disipa energie (proiectarea in sistem conservativ).
6. Proiectarea in zone seismice ecuatia de bilant energetic, cresterea capacitatii constructiei de a
disipa energie (proiectarea in sistem neconservativ, utilizarea sistemelor de control structural).
7. Raspunsul seismic al sistemelor cu un singur grad de libertate dinamica in domeniul elastic utilizand
metoda integrarii directe a ecuaiei de miscare Metoda -Newmark.
8. Raspunsul seismic al sistemelor cu un singur grad de libertate dinamica in domeniul elastic utilizand
spectre seismice de raspuns obtinerea spectrului seismic pentru proiectare.
9. Raspunsul seismic al sistemelor cu un singur grad de libertate dinamica in domeniul inelastic
utilizand metoda integrarii directe a ecuatiei de miscare.
10. Raspunsul seismic al sistemelor cu un singur grad de libertate dinamica in domeniul inelastic
utilizand metode aproximative de calcul notiunea de ductilitate, metoda energetica.
11. Raspunsul seismic pentru sisteme cu mai multe grade de libertate dinamica ipoteze
simplificatoare, modele dinamice de calcul.
12. Raspunsul seismic in domeniul elastic pentru SMMGLD utilizand spectre seismice de raspuns
metoda fortelor seismice statice echivalente.
13. Distributia fortelor seismice la elementele verticale de rezistenta.
14. Metoda de calcul modal cu spectre seismice de raspuns.
15. Combinarea efectelor componentelor actiunii seismice.
16. Conformarea seismica - conformarea de ansamblu a constructiilor.
17. Conformarea seismica a sistemelor in cadre din b.a. asigurarea ductilitatii de ansamblu.
18. Asigurarea ductilitatii zonelor critice ale elementelor zone critice in care comportarea inelastica
este data, in principal, de momente incovoietoare; zone critice cu forte taietoare mari.
19. Asigurarea ductilitatii zonelor critice ale elementelor zone critice in care comportarea inelastica
este controlata de forte axiale mari; zone critice cu forte taietoare mari.
20. Conformarea seismica a cadrelor din b.a. conformarea riglelor.
21. Conformarea seismica a cadrelor din b.a. conformarea stalpilor.
22. Interactiunea dintre cadre si peretii de umplutura.
23. Sisteme de control structural.
Ingineria seismic este un domeniu al ingineriei care
are ca scop reducerea efectelor cutremurelor de
pmnt asupra construciilor inginereti.
Ingineria seismica se ocupa cu:
(1) investigarea i soluionarea problemelor
cauzate de cutremure;
(2) implementarea n practic a soluiilor
propuse.
1. ELEMENTE DE SEISMOLOGIE
Seismologia reprezint o ramur a Geofizicii care
are ca obiect studiul teoretic i experimental al
apariiei i cauzelor cutremurelor, al propagrii i
nregistrrii undelor seismice, ca i a multor
fenomene nrudite .
Seismologia inginereasc are ca obiectiv principal
punerea la dispoziia inginerilor constructori a
datelor seismologice privind caracterul i
mrimea aciunilor seismice .
1. 1. STRUCTURA PMNTULUI
In funcie de proprietile chimice ale In funcie de proprietile mecanice ale
straturilor componente: straturilor componente:
- scoara terestr; -litosfera;
- mantaua; -astenosfera;
- nucleul. -mezosfera;
-nucleul extern;
-nucleul intern.
1. 1. STRUCTURA PMNTULUI
Scoara terestr :
Scoara terestr de tip continental:
-o structur complex;
- este alctuit dintr-o mare varietate de
roci bogate n siliciu i aluminiu (SIAL),
- densitate medie de 2.7g/cm.
Este alctuit n general din trei pturi: - -
- sedimentar (grosimi de pn la 15-20 km);
- granitic (grosime variabil ntre 5-20 km);
- bazaltic (grosime variabil, ntre 10 -40 km).
Scoara terestr de tip oceanic :
-constituie foarte uniform;
-foarte apropiat de cea a rocilor bazaltice;
- bazaltele oceanice sunt bogate n siliciu i
magneziu, fiind denumite SIMA;
- scoara oceanic este mult mai subire n
partea central a oceanelor, unde ajunge la
o grosime ntre 5-20 km.
 1. 1. STRUCTURA PMNTULUI
1. 1. STRUCTURA PMNTULUI
Mantaua este alctuit din dou pri:

Mantaua inferioar (grosime aprox. 2000 km):

-ntre adncimea de 660 km i 2900 km;
-temperatur de cca. 2000 C.
-densitatea variaz ntre 4.3g/cm i 5.4g/cm.

Mantaua superioar (grosime aprox. 9000 km):

-ncepe de la adncimea de 410 km i se ntinde
Litosfera Astenosfera
spre suprafa pn la grania cu scoara terestr.
-crusta (continental sau -un strat slab , in stare vscoas;
oceanic)+exteriorul mantalei superioare. -astenosfera este situat ntre adncimea
La suprafaa mantalei se gsesc roci bazaltice de
- grosimea variaz de la ctiva km (in de 100km i 200km.
natur petrografic apropiat de bazaltele
zonele de rift din oceane) pan la 250-300
oceanice, SIMA.
km sub zonele plcilor continentale ;
- grosimea medie cca 100 km.

1. 1. STRUCTURA PMNTULUI 1.2. CUTREMURELE DE PMNT

1.2.1. Cauzele cutremurelor
Nucleul:
- 31,5 % din masa total a Pmntului - impactul meteoriilor;
- numai 16,2 % din volumul acestuia,
- densitatea medie de 10 g/cm - explozii naturale sau
(densitatea medie a globului este
de numai 5,5 g/cm) produse de oameni;
Nucleul intern
- ntre adncimile de 5100 i 6371 km;
- cutremure de prbuire;
- un amestec solid de fier i nichel;
- presiunea din acest strat atinge milioane de bari; - cutremure de natur vulcanic;
- temperaturi ntre 4000 i 5000 C.
- cutremure tectonice.
Nucleul extern
- ntre adncimile de 2900 i 5100 km;
- topitur de fier i nichel care probabil conine urme de
sulf i oxigen (stare de agregare fluid);
- temperaturi de cca. 2900 C.
 1.2.1. Cauzele cutremurelor 1.2.1. Cauzele cutremurelor
- Impactul meteoritilor - cutremure de prbuire

Arizona. (diametru: 1,186 kmvechime; 49000ani) Cutremurele provocate de surprile
rocilor carstice
-prbuirea tavanului unor mine i
caverne;
- desprindere exploziv a unor mase
mari de roc de pe pereii minelor din
cauza tensiunilor acumulate
-Canada i Africa de Sud.
-alunecrile de teren masive.
Cutremurele provocate de prbuirea unor
roci sub greutatea apei din lacurile de
acumulare pentru baraje
-Umplerea rezervorului cu ap duce la
creterea strii de tensiune din roci i
genereaz alunecarea sau/si presiunea apei
din fisuri micoreaz rezistena faliei.

-25 aprilie 1974, Peru, de-a lungul
fluviului Mantaro, din 25 aprilie 1974,
(cutremur cu magnitudinea de 4.5).
-volumul alunecarii 1,6x109 m;
-450 de persoane.
Barajul Koyna (vestul Indiei)
-nlime de 103m.
-10 decembrie 1967 (magn. 6.5)
-200 morti, 1500 raniti

1.2.1. Cauzele cutremurelor 1.2.1. Cauzele cutremurelor

- explozii naturale sau produse de oameni; - cutremure de natur vulcanic
-test nuclear: 9 octombrie 2006, Coreea -25 mai 2009 Cutremurele de pmnt de natur
de Nord, cutremur cu magnitudinea de -seism de magnitudine 4,7 grade, la 375 vulcanic:
4.2 pe scara Richter de kilometri nord-est de Phenian i o -exploziile vulcanice;
- staia seismic Mudanjiang, China, adncime de numai zece kilometri. - micarea magmei;
(aproximativ 330 km de epicentru). - prbuirea magmei solidificate de pe
coul vulcanului pe vatra acestuia.

Cei mai muli vulcani sunt amplasai pe

marginile active ale plcilor tectonice.
-vulcani intra-plac (insulele Hawai)

-Hawaii, regiunea Kau (1868).

- magnitudinea acestuia a fost estimata a
se situa intre 7.5 si 8.1;
-valuri de noroi, valurilor tsunami;
- 79 de victime.
 1.2.2. Cutremure tectonice 1.2.2. Cutremure tectonice
Plci tectonice Plci tectonice
Deplasarea plcilor tectonice presupune existena unor fore puternice, care se
- Teoria tectonicii globale sau tectonica consider c pot fi convecia termic din mantaua pmntului i circuitul masei
plcilor pmntului, provenite din marile diferene de temperatur i densitate din
Pangaea fragmentarea n alte plci structura pmntului.
tectonice.

Litosfera este fragmentat n 8 plci

tectonice mari i mai multe plci mici.

1.2.2. Cutremure tectonice 1.2.2. Cutremure tectonice

Plci tectonice Plci tectonice
Principalele plci tectonice: Principale fenomene i cauze pentru cutremurele tectonice:
Placa African - alunecrile reciproce dintre plci; (frecarea placilor -falia San Andreas din California).
Placa Antarctic - formarea i apariia de noi plci tectonice oceanice;
Placa Australian - comprimarea reciproc a plcilor tectonice.
Placa Indian
Placa Euroasiatic
Placa Nord-American
Placa Sud-American

Plci tectonice mici:

Arabic
Caraibe
Juan de Fuca
Cocos
Nazca
Marea Filipinelor
Scoia
 1.2.2. Cutremure tectonice 1.2.2. Cutremure tectonice
Plci tectonice Plci tectonice
Formarea i apariia de noi plci Comprimarea reciproc a plcilor tectonice (micri convergente):
tectonice oceanice (micare divergent) - gropi abisale (fose sau transee oceanice): Groapa Marianelor, (10911m adancime)
Noile plci tectonice, se formeaz n - crearea lanturilor muntoase: placa Indiana intra sub placa Euroasiatica lantul
dreptul dorsalelor oceanice (lungime muntilor Himalaya;
total de aproximativ 80000km). -crearea unor lanturi de insule (Japonia)
Japonia - Placa Pacificului i placa Filipinelor se scufund sub placa Euroasiatic din
vest. (40 activi i circa 150 inactivi) (circa 1500 cutremure pe an)

Dorsala din Atlantic - separa Placa

Euroasiatic de Placa Nord-American (n
Atlanticul de Nord) i Placa African de
Placa Sud-American (n Atlanticul de
Sud).

1.2.2. Cutremure tectonice

1.2.2. Cutremure tectonice Plci tectonice
Plci tectonice
-Faliile tectonice se dezvolta la contactul dintre plcile tectonice.
Distribuia dorsalelor oceanice n lume Clasificare, in functie de geometrie si directia de alunecare relativa:
-falie invers - alunecarea la o are loc n plan vertical (paralel cu panta), placa
superioar faliei nclinate deplasndu-se n sus fa de placa inferioar.
- falie normal alunecarea are loc n plan vertical (paralel cu panta), placa superioar a
faliei nclinate deplasndu-se n jos fa de placa inferioar;
- falie transcurent implic deplasarea blocurilor de roc paralel cu falia.
 1.2.2. Cutremure tectonice 1.2.2. Cutremure tectonice
Intensitatea undelor seismice este
influentata de:
Elemente specifice: - Rocile si straturile geologice;
- Conditiile geotehnice locale ale
-focar sau hipocentru amplasamentului.
-epicentru
-antipod
-distanta epicentrala
-adancimea focarului Unde seismice:
-de adancime: unde primare P si
secundare S.
-de suprafata (undele Rayleigh R si
undele Love L)

1.2.2. Cutremure tectonice 1.2.2. Cutremure tectonice

Undele primare P - unde elastice,
Clasificarea cutremurelor: longitudinale, (succesiune de comprimari
si dilatari, in sensul directiei de propagare
1.Dupa marimea distantei epicentrale se deosebesc: dupa raza pamantului).
Cutremure locale (e foarte mic) Undele secundare S - unde transversale,
Cutremure apropiate (e <1000km) de forfecare sau echivolumetrice, (nu
modifica volumul mediului), sunt normale
Cutremure departate (e <10000km) pe directia razei pamantului.
Cutremure foarte departate (e >10000km)
Undele Love - unde superficiale
transversale, avand miscarea particulelor
2. Dupa adancimea focarului se deosebesc: materiale paralela cu suprafata libera si
Cutremure normale sau de suprafata (h(60-70)km ) perpendiculara pe directia de propagare a
Cutremure intermediare ( (50-70)km<h300km) undei.
Undele Rayleigh - unde de suprafata
Cutremure de adancime (h>300km ), adancimea focarului longitudinale, care se dezvolta in plane
putand ajunge pana la 700-800km perpendiculare pe suprafata libera, iar
miscarea particulelor materiale este de
forma eliptica.
 1.2.2. Cutremure tectonice
Undele primare:
-au cea mai mare viteza de propagare
(7-8 km/s)
Undele secundare:
- viteza de propagare 4-5 km/s.
1.2.3. Efectele cutremurelor
- forele de inerie induse n structur
datorit micrii seismice;
- incendiile cauzate de cutremurele de
pmnt;
- modificarea proprietilor fizice ale
terenului de fundare (tasri, lichefieri);
- deplasarea direct a faliei la nivelul
terenului;
- alunecri de teren;
- schimbarea topografiei terenului;
- valuri induse de cutremure, cum ar fi
cele oceanice (unami) sau cele din bazine
i lacuri ("seiche").
1.2.3. Efectele cutremurelor
Colapsul parial al unei structuri din b.a. la
Bucureti n timpul cutremurului din 4
martie 1977 din Vrancea
Distrugerea parial a parterului unei
cldiri de birouri n timpul
cutremurului din 16 ianuarie 1995 de la
Kobe, Japonia
1.2.3. Efectele cutremurelor
Cutremurul din 1906 de la San Francisco, doar
20% din pierderile totale s-au datorat
distrugerilor directe din cauza micrii seismice,
restul de 80% datorndu-se incendiilor care au
devastat oraul timp de trei zile i care au
mistuit 12 kilometri ptrai i 521 de blocuri din
centrul oraului.
Kanto, 1923

1.2.3. Efectele cutremurelor
Cutremurului din Niigata din 1964
-folosirea unor terenuri proaste din fosta
albie a rului Shinano a avut ca efect
lichefiereia terenului de fundare. Un
numr de 3018 cldiri au distruse i
9750 au suferit degradri medii pn la
severe.
1.2.3. Efectele cutremurelor
Alunecri de teren n La Conchita,
California, 1995
1.2.4. Inregistrarea si masurarea
cutremurelor
-Primele instrumente folosite au fost
seismoscoapele .
Cel mai vechi seismoscop China, Chang
Heng (136 B.C.).
-Seismografe, care pot inregistra in mod
continuu miscarea pamantului in timp,
inregistrarile obtinute numindu-se
seismograme.
Sine de tren indoite (produse ca urmare a - Seismometre, care pot preciza
deplasarilor terenului), San Francisco, elementele fizice pentru determinarea cu
1906. precizie mai mare sau mai mica a
parametrilor miscarii scoartei terestre,
folosind inregistrarile prin seismografe.
1.2.4. Inregistrarea si masurarea
Partea de sud-est a golfului
cutremurelor
Izmit, inundat ca urmare a subsidenei n Seismograf
timpul cutremurului din 17 august 1999 Conceptual, un seismograf este alctuit
din Izmit, Turcia. dintr-un de un pendul sau o mas ataat
unui arc. n timpul unui cutremur, rola de
hrtie fixat de baza seismografului se
mic odat cu terenul n timp ce
pendulul mpreun cu stiloul ataat
acestuia rmn n repaus nregistrnd
micarea seismic.
 1.2.4. Inregistrarea si masurarea 1.2.4. Inregistrarea si masurarea
cutremurelor cutremurelor
-accelerometre. Scari subiective de intensitate seismica
Accelerogmetrele se monteaza mai ales in Scara internationala M.S.K., cu 12 grade de intensitate seismica.
zona de vecinatate a epicentrului, pentru Scara Mercalli modificata MM, asemanatoare cu MSK(12 grade de
a inregistra caracteristicile miscarilor intensitate seismica)
distrugatoare, inregistrandu-se de obicei
acceleratiile dupa 3 directii. Scari bazate pe inregistrari
Scara magnitudinilor (Richter)
Scara intensitatii spectrale (Housner)
Scara actiunii spectrale Medvedev

1.2.4. Inregistrarea si masurarea 1.2.4. Inregistrarea si masurarea

cutremurelor cutremurelor
- accelerometrul pendular S.M.A.C. (Strong Motion Inregistrarea unui
Acceleration Committee), care intra in functiune numai seismometru in timpul Magnitudinea se defineste ca logaritmul in baza 10 al amplitudinii maxime a
dupa ce a fost depasita acceleratia orizontala a pamantului cutremurului din Mexico, inregistrarii, in microni, facuta de un seismograf de torsiune etalon, cu perioada
de 10cm/s2 (1/100g) inregistrand acceleratii orizontale 1985 (M=8.1) proprie de 0,8s (seismograful Wood Anderson), in timpul unui cutremur avand
cuprinse intre 1/100 din acceleratia gravitationala si epicentrul la o distanta de 100km.
acceleratia gravitationala.

Relatia intre energia eliberata de cutremur si magnitudine :

logE=11.8+1.5xM

Magnitudinea este deci o masura a energiei cutremurului, in timp ce intensitatea

seismica este masura potentialului de distrugere locala a cutremurului.
 1.3. Seismicitatea Romniei
1.3. Seismicitatea Romniei Zonarea intensitii seismice a Romniei conform SR

Hazardul seismic din Romnia este Microplacile tectonice din zona Vrancea: 11100/1 din 1993
datorat contribuiei a doi factori: microplaca interalpina, placa est-
- contribuia major a zonei seismice europeana, microplaca Marii Negre,
subcrustale Vrancea microplaca Moesica.
- alte contribuii provenind din zone
seismogene de suprafa, distribuite pe
ntreg teritoriul trii.
Cutremure normale, de suprafata:
Cutremurele pontice;
Cutremurele danubiene;
Cutremurele banatice;
Cutremurele transilvanice;
Cutremurele prebalcanice;
Cutremurele fagarasene.

Epicentrele cutremurelor ce au avut loc n

Romnia n perioada 984 1999

1.3. Seismicitatea Romniei

1.3. Seismicitatea Romniei Zonarea teritoriului Romniei in termeni de valori de vrf ale acceleraiei terenului pentru
proiectare ag pentru cutremure avnd intervalul mediu de recurent IMR = 100 ani,
(P100 2006).
Cutremure zona Vrance: Cel mai puternic cutremur
-26 Octombrie 1802, magnitudinea (7.5 i Bnean din sursa Moldova Nou n
7.7). secolul XX a fost cutremurul din 18 Iulie
-10 Noiembrie 1940 (M=7.4) i adncimea 1991, M=5.6, h = 12 km iar din sursa
de 140-150 km. Timioara a fost cutremurul din 12 Iulie
-4 Martie 1977 (M=7.2), adncimea 1991, M =5.7, h = 11 km.
focarului h=109 km, distana epicentral
fa de Bucureti 105 km.
n Bucureti:
-peste 400 pierderi de viei omeneti;
- prbuirea a 23 construcii nalte din
beton armat;
- 6 cldiri multietajate din zidrie realizate
nainte de cel de al doilea rzboi mondial
-3 cldiri nalte din beton armat construite
n anii 60 - 70.