Scoarța terestră ca suport al reliefului: structură
Cap. III- RELIEFUL TERESTRU şi alcătuire petrografică Caracteristici generale și importanță
• Litosfera este învelișul exterior, solid,
numit și scoarța terestră sau crustă; este suportul celorlalte învelișuri ale Pământului. • lithos (lb.gr.) = piatră • 2/3 din litosferă este acoperită de apele oceanului planetar, 1/3 de uscat. • Litosfera influențează viața și activitatea oamenilor: reprezintă suportul pe care s-au construit așezările umane sau se desfășoară anumite activități economice. Litosfera conține resurse naturale: cărbuni, petrol, gaze naturale, minereuri de fier, neferoase etc. Structura internă a Terrei Dinspre interior spre exterior, pământul este alcătuit din 3 învelișuri concentrice: nucleu, manta și scoarță. a) Nucleul- se află la adâncimea de 2900 km până la 6378 km. -are 2 strate: nucleu intern, alcătuit din metale (nichel, fier) cu densitate foarte ridicată și nucleu extern din materie în stare Discontin. Moho lichidă. b) Mantaua – este situată între 2900 km și circa 70 km de la suprafața Pământului; reprezintă 80 % din volumul planetei. În partea superioară a mantalei se află astenosfera, în care se află Discontinuitatea 2900 km magmă, o materie topită, fierbinte. Gutenberg Mantaua este delimitată de scoarță prin discontinuitatea Mohorovicic (Moho). c) Scoarța terestră (litosfera) este învelișul exterior al Pământului, solid, alcătuit din roci și minerale. Este alcătuită din scoarță oceanică (5-10 km gros.) și scoarță continentală (20-80 km). 6378 km Litosfera reprezintă mai puțin de 5 % din volumul Pământului. • Litosfera este alcătuită din roci variate după modul de formare: • roci magmatice – formate prin răcirea magmei; exemple: granit, bazalt; • roci metamorfice – formate în interiorul scoarței prin transformarea rocilor pre-existente (sedimentare, magmatice), în condiții de temperatură și presiune ridicate; ex: șisturi cristaline, marmură; • roci sedimentare – rezultate în urma depunerii materialelor provenite din distrugerea unor roci preexistente; ex: pietriș, nisip, argilă, gresii. • Formarea rocilor Scoarța este alcătuită din plăci litosferice majore, medii/microplăci care se deplasează pe astenosferă, datorită curenților de convecție cu ramuri ascendente și descendente.
Dinamica plăcilor litosferice (tectonice)
Dinamica scoarței • În zonele de ciocnire a plăcilor alcătuite din scoarță oceanică și continentală, are loc fenomenul de subducție, având drept rezultat formarea munților prin mișcări de cutare și încrețire a scoarței. Uneori pot avea loc erupții vulcanice însoțite de mișcări seismice. • La marginea opusă a plăcilor, ele se depărtează. • În plăcile alcătuite din scoarță oceanică se formează rifturi (crăpături) prin care au loc permanent revărsări de lavă (magmă degazeificată). În acest mod se formează lanțuri de munți suboceanici, numite dorsale. • În mijlocul Oc. Atlantic se află dorsala medio- atlantică, cel mai lung lanț muntos de pe glob (80.000 km). • Fenomenul care se manifestă continuu în Oc. Atlantic se numește expansiunea fundului oceanic. Subducţia unei plăci oceanice sub o placă continentală Localizarea regiunilor vulcanice și a zonelor seismice pe glob