Geografie Clasa a IX – a H

Badea Denisa

Cap. III: RELIEFUL TERREI

 Relieful terestru reprezinta totalitatea formelor pe care le imbraca suprafata solida a Pamantului inclusiv
spatiul ocupat de mari si oceane.
- agentii interni se manifesta in interiorul Pamantului si sunt sustinuti de energia din acest spatiu.
- agentii externi actioneaza la suprafata scoartei terestre si sunt dependenti de energia externa.
A. Structura interna

Terra este alcatuita din 3 geosfere: nucleul, mantaua, scoarta terestra.

1. Nucleul:
 Alcatuit din Ni, Fe
 Se afla in centrul planetei
 Stratul intren: între 5100 și 6371 km
 Stratul extern: situat între adâncimile de 2900 și 5100 km

2. Manta:
 Inferioara : se întinde între adâncimea de 660 km și 2900 km
 Superioara (astenosfera): începe de la adâncimea de 410 km
o Magma – topitura de gaze, vapori si silicati
o O data iesita la suprafata, pierde gazele si vaporii - lava
o 10.000 C
o Celule de convectie ( = fluxuri de magma care circula continuu dinspre baza astenosferei spre
partea superioara)
o Dupa continutul de Si: - Magma acida & vascoasa → eruptie violenta (+60% Si)
- Magma fluidala & bazica → eruptie linistita (-30% Si)
3. Scoarta terestra (litosfera):
 Se afla intre 80-20 km.
o Alcatuirea:
- Oxigenul
- Siliciul (densitate 3g/cm3 )
- Suprafetele de discontinuitate: → sunt suprafetele care despart unitatile interioare ale planetei.

 Suprafata de discontinuitate: Gutemberg-Weichert

 desparte nucleul de manta.

 Suprafata Mohorovici
 desparte mantaua de scoarta terestra

 Nu este unitara → formata din fragmente mai mici/mari → placi tectonice

 Placile tectonice pot fi – Majore (Africana, Americana, Euro-Asiatica)
 Medii (Araba, Cocos, Filipinelor)
 Microplaci (Turca, Dobrogei)

B. Dinamica scoartei terestre: Subductie & Rift

 Placile tectonice se deplaseaza pe astenosfera in directii si viteze diferite. De la cativa mm/an pana la cativa
cm.
 Unele ajung in coliziune ( = se ciocnesc) → procesul de subductie

 Subductia: procesul de suprapunere a marginilor placilor aflate in coliziune.

▪ Prin acest proces marginea unei placi patrunde in magma si incepe un proces lent de topire. (Planul
Benioff: ∡ 55 ° −60° )

1
Geografie Clasa a IX – a H
Badea Denisa

Procesele care apar in zona de subductie:

 Fosele oceanice / gropi abisale ( = cele mai adanci si inguste depresiuni tectonice: Gr. Japoniei)
 Eruptii vulcanice
 Cutremure tectonice
 Munti de incretire (Mt. Stancosi, Mt. Ansi)

 Rift: Șir de rupturi ale scoarței terestre sub fundul oceanelor.

Procesele care apar in zonele de rift:

 Expansiunea fundului oceanic ( = deplasarea laterala a placilor tectonice de magma care urca din
astenosfera)
 Cutremure tectonice
 Eruptii vulcanice
 Dorsale oceanice: lava consolidata

Concluzie: placile tectonice se deplaseaza ca o „banda rulanta” dinspre zonele de rift catre zonele de subductie.

C. Alcatuirea scoartei terestre: minerale si roci

Minerale: - Elemente native

- Solide / lichide
- Caracterizate prin: gust, miros, duritate, opacitate

Clase de minerale:
1) Oxizi si hidroxizi: Oxizii de Fe – magnetit: Fe3O4 (> 70% Fe)
 Hematit: Fe2O3 (30 - 70% Fe)
 Limonit: FeO2 (< 30% Fe)
Oxizii de Si: - cuartul de stanca SiO2
 Ametist
 Citrin

2) Sulfuri – sulfura Fe (perita)

- Sulfura Pb
- Sulfura Zn
3) Carbonati: CaCO3
4) Minerale native: Hg, Au, Ag, Pt, C

Roci: asociatii de 2 sau mai multe minerale

Clasificare dupa modul de formare:

 Magmatice: consolidarea magmei in interiorul scoartei sau la suprafata
o (ex: granit, bazalt, andezit)
 Sedimentare: se formează prin procesele de eroziune, transport și depunerea aluviunilor aduse de apele
curgătoare.
o (ex: calcare, argila, gresia, conglomerate)
 Metamorfice: se formeaza prin transportul fizico-chimic a rocilor sedimentare si magmatice; in anumite
conditii de temperatura si presiune
o (ex: sist cristalin, marmura)

D. Relieful format de agenti interni: II. Vulcanism & Cutremure

I. Miscarile tectonice III. Magmatism

I. Miscarile tectonice pot fi – Orogenetice

 Epirogenetice
 Orogenetice: cuturea si inaltarea scoartei, prin care se formeaza muntii de incretire → OROGENEZA

2
 Geografie Clasa a IX – a H
Badea Denisa

 Epirogenetice: mișcări lente de ridicare sau de scufundare ale scoarței Pământului, care se produc pe
suprafețe întinse.

Principalele orogeneze:
i. PRECAMBRIAN (acum 5 mld. ani) – Baikalina: Mt. Stanovoi (acum 2.5 mld. ani)
 Caleodoniana: Alpii Scandinavei, Mt. Dobrogei (acum 600 mil.
ani)
▪ Se formeaza Terra ca planeta
▪ Scoarta bazaltica subtire
▪ Atmosfera primara: CO2, CH4, NH3, SO2, H, He, H2O.
▪ Vulcanism intens
▪ Hidrosfera
▪ Primul continet: Pangea
▪ Primul ocean: Pantalas
▪ Acum 3.5 mld. de ani: viata in apa

ii. PALEOZOIC (5 mld. ani-275 mil. ani): - orogeneza hercinica (acum 350-150 mil. de ani)
 Perioada Carbonifer ( = formarea carbunilor): Mt. Macinului, Mt. Ural, Mt.
Padurea Neagra
 420 mil. ani: viata pe uscat
 Pangeea impartita in: - Laurasia (N)
 Gondwana (S)

iii. MEZOZOIC (70 mil. ani): - Triasic: Mt. Tetis

 Jurasic: perioda dinozaurilor (200 mil. ani)
 Cretacic: - formarea depozitelor de creta
o Incepe orogeneza alpina (150 mil. ani): Mt. Cuacaz, Alpii
Europeni, Carpati, Cordilier, Apenini

iv. NEOZOIC (50 mil. ani): - era mamiferelor

 Apar primatele: maimutele antropoide
 Se instaleaza glaciatiunea de calota si montana ( = perioada luga de reducere a temperaturii)
o Ultima mare glaciatiune incepe in Cuaternar (2 mil. ani), Holocen (prezent)
o Glaciatiune montana: - in Carpati, Apenini
 Relieful glaciar: depresiuni si vai glaciare

II. Vulcanismul si cutremurele

CUTREMURE: - miscari bruste de scura durata

 Au caracter vibratoriu ale scoartei
 Se produc in zonele de rift si subductie
 90% au origine tectonica
 Pot fi cauzate de: - Impactul de asteroizi, meteoriti
- Explozii
- Deplasari de stanci
 Locul in care se produce cutremurul, in interiorul Terrei, se numeste: HIPOCENTRU / focar.
o Focarul, in finctie de inaltime, poate fi: - Adacime mare (300-700km)
- Adancime medie (130-300 km)
- Adancime superficiala (100 km)
 Locul din care cutremurul se propaga la suprafata – EPICENTRU.
 Masurare: aparatul- seismograf
o Scari: - Richter (1 ° -9° ) – magnitudinea ( = energia) cutremurului

3
Geografie Clasa a IX – a H
Badea Denisa

- Mercali (1 ° -12° ) – intensitatea cutremurului (= valoarea pagubelor produse)

Efecte: - Distrugerea cladirilor

- Distrugerea cailor de comunicatii
- Victime umane si animale
- Procese de tip HAZALT: - Alunecari de teren
- Prabusiri
- Tsunami
- Avalase
VULCANISM: - totalitaea proceselor si fenomenelor care insotesc iesirea magmei la suprafata scoartei.

Relieful vulcanic: - Vulcani

- Lanturi de vulcani
- Insule vulcanice (Hawai)
- Platouri vulcanice
Elementele unui vulcan: - Vatra/bazinul magmatic
- Cosul/cornul: canal prin care curge magma
- Conu: lava consolidata
- Craterul
Etapele unei eruptii vulcanice: - Cutremur
- Nori de cenusa
- Gaze: CO , CH , NH , SO , H, He, H O.
2 4 3 2 2

- Materiale solide: bombe, lapili

- Lava
Raspandirea vulcanilor:
1) Cercul de foc al Pacificului: N. Americii – Katmai
E Asiei: Ano Iama, Fujisam
2) Riftul E African: Kilimagiaro, Meru
3) Riftul Medio-Atlantic: Hecla
4) Bazinul Meditaranei: Vezuviu, Etna

Efecte:  Pozitive – Formarea reliefului vulcanic

▪ Negative: – Distrugerea vegetatiilor / culturilor
agricole
 Ape minerale
 Cutremur
 Soluri ferile vulcanice – andesoluri
 Poluarea aerului (Efectul de sera + ploi acide)
 Roci magmatice – in contructii
 Victime umane / animale
 Minereuri – auro-argentifere
 Degradarea cailor de comunicatii

III. Magmatismul:
 Reprezinta ansamblul de procese si de structuri interne rezultate din misacrea si consolidarea magmei
in scoarta.

E. Relieful format de agenti externi:

I. Procese de meteorizare III. Actiunea Precipitatiilor
II. Actiunea graviatiei IV. Actiunea Apelor curgatoare

4
Geografie Clasa a IX – a H
Badea Denisa

V. Actiunea ghetii VII. Actiunea apei de mare

VI. Actiunea zapezii VIII. Actiunea vantului

I. Procese de meteorizare
a) Relieful format prin dezagregare.
b) Relieful format prin alterare.

a) Dezagregare: procesul de fragmentare a rocii de a lungul unor fisuri generate de contrastul termic diurn
sau sezonier.
• Rezultatul constă în formarea grocotișurilor ( = fragmente cultura de rocă)
 prin dezagregare rocile pot fi mărunțite până la dimensiunea nisipului fin: 0,03 mm
 cel mai intens proces de de agregare se produce în deșerturile calde unde diferența de temperatură
dintre zi și noapte este de 50-60°

relieful creat prin dizegregare:

 câmpuri de dune (kum-uri/erg-uri): aliniamente de dune pe kilometrii lungime și sute de metri
înălțime.
o dunele sunt despărțite de culoare lungi.
o formarea acestora este rezultatul dezagreglării și al deflației ( = procesul de spulberare a
nisipului de vânt)
 hamade/reg-uri: platouri pietroase rămase în urma deflației și acumulări de grocotiș
 inselberguri: martori de eroziune înconjurate de pedimente
 pediplena: câmpia de eroziune aproape netedă formată prin unirea mai multor pedimente

Relieful creat prin dizegregare este specific și zonelor montane înalte:

 râuri de pietre
 conuri de grocotis relieful periglaciar
 trene de grocotis (unirea conurilor de grocotis)

b) Alterare: specific zonelor calde și un nume de fiind un proces fizico chimic de distrugere a rocii prin
modificarea compoziției chimice și mineralorgice a rocii.

Rezultatul constă în: scoarțe de alterare reziduale

 în funcție de zona climatică sunt
o laterita
o tera-rosa
o capatani de zahar

II. Procesele și relieful format prin acțiunea forței gravitaționale

1. Prăbușiri: deplasarea gravitațională de roci din partea superioară a unui versant către baza lui.
 se pot realiza prin cădere libera, alunecare, rostogolire
 constituie hazarduri geomorfologice ( = daune naturale).
 alături de forța gravitațională prăbușirile se datorează și contrastului termic diurn care generează
fisuri în roci.
 pentru declanșarea unei prăbușiri este necesară o vibrație puternică generată de un cutremur sau de
mijloace de transport de mare tonaj.
 se se produc în zonele montane unde roca nu este protejată de vegetație.

Efecte: - blocarea temporară a căilor de

comunicații
Măsuri de prevenire: - amplasarea de plase de
- blocarea cursului unui râu inundație protecție pe versanți
- accidente rutiere sau feroviare - betonarea versanților
- victime umane sau animale - împăduriri

5
 Geografie Clasa a IX – a H
Badea Denisa

- evitarea suprapășunatului - indicatoare de atenționare

2. Alunecările de teren reprezintă o formă a reliefului petrografic pe argile!
▪ este o deplasare gravitațională a unei mari mase de teren din partea superioară a versantului spre baza
lui.
▪ se realizează în mai multe trepte sau valuri de alunecare

Elemente: - râpa de desprindere Condiții cumulative: - rocă (argilă)

- corpul alunecării sau masa - pantă (mare): 10-15°
- patul de alunecare - apa din precipitații

 Argila este o rocă sedimentară care se înmoaie și se umflă în contact cu apa din precipitații alunecând pe
substratul de pietriș și nisip.

Condiții declanșatoare: - cutremur

Efecte: - distrugerea căilor de comunicații
- erupție vulcanică
- precipitații abundente sau pe o perioadă lungă de - distrugerea culturilor agricole și a pășunilor
timp - inundații
- defrișare - pagube materiale
- suprapășunatul - distrugerea clădirilor
- construirea unui drum la baza versantului - victime
Măsuri: - șanțuri de direcționare a apei în afara corpului alunecării
- împădurirea masei de alunecare
Alunecarile de teren reprezintă un hazard geomorfologic din cauza efectelor negative asupra mediului și a
populatiei.

III. Procese legate de actiunea precipitatiilor:  ogase

Siroirea: - pe suprafete inclinate
- agenti externi: apa ploilor Torentialitate: apare în urma ploilor mari sau după
topirea bruscă a zăpezilor
- conditii favorizante:  lipsa
- forme de relief rezultate: torent
vegetatiei
o torentul: bazin de receptie
 ploi torentiale
 canal de scurgere
- forme de relief rezultate:  rigole  con de dejectie
 ravene
IV. Actiunea apelor curgătoare şi formele de relief rezultate
 Apele curgătoare, cu scurgere permanentă acţionează prin îmbinarea proceselor de eroziune, transport,
acumulare.
Rezultatul acţiunii lor sunt:
Văile - forme de relief negative,
 dezvoltate pe lungimi foarte mari cu adâncimi de zeci sau sute de metri

Elementele unei văi:

a) Albia minoră - sectorul cel mai jos al văii, permanent acoperit cu apă.
b) Talvegul  porţiunea cea mai adâncă în care se păstrează apa şi în perioadele secetoase.
 albia este încadrată de maluri.
c) Lunca (albia majoră)  sectorul aflat de-o parte şi de alta a albiei minore;
 nu este acoperită de ape decât la viiturile importante.
 lunca este rezultatul evoluţiei prin meandrare a albiei minore.

6
Geografie Clasa a IX – a H
Badea Denisa

 luncile sunt alcătuite din pietriş, nisip, lentile de argilă

d) Terasele  trepte aflate deasupra albiei minore, la diferite înălţimi;
 nu sunt inundabile,
 la origine au fost lunci.
e) Versanţii  sunt suprafeţe înclinate care au rezultat în urma adâncirii râurilor.
 se află deasupra albiei sau a teraselor.

V. Acţiunea gheţii. Relieful glaciar

 Apa în stare permanent îngheţată se află în zonele polare şi subpolare (la latitudini mai mari de 66°),
precum şi în regiunile foarte înalte din munţi (la peste 5 000 m în zona caldă, 3 000 m în zona temperată).
o Precipitaţiile cad sub formă de zăpadă, care, în timp, prin tasare, suferă o transformare în gheaţă.
Tipuri de gheţari
▪ După mărime şi geneză se disting:
o gheţari de calată, cu dezvoltare mare în Antarctica (aproape 14 mil. km 2), Groenlanda (circa 1,7
miI. km2)
 din care se desprind blocuri ce plutesc pe ocean (aisberguri);
o gheţari montani, care diferă funcţie de lanţul montan, fiind alpini, pirenieni
 creează un relief specific cu circuri: văi, praguri şi morene glaciare.

Elementele unui gheţar: - corpul ghețarului se formează în circul glaciar unde se acumulează zăpada;
- limba glaciară ce modelează valea glaciară cu formă de ”u”;
- morenele sunt materialele erodate de ghețar.

VI. Acţiunea zăpezii. Relieful nival

• Zăpada este o formă de precipitaţie solidă, frecventă în regiunile temperate, subpolare, polare, dar şi în
munţi, mai ales în etajul alpin.
• Pe versanţi se înregistrează avalanşe, ce antrenează blocuri de rocă, creând, prin eroziune, văi adânci, iar, la
baza pantei, acumulări de zăpadă, blocuri, copaci etc.;
 produc dezastre însemnate.

VII. Acţiunea apei de mare. Relieful litoral

Mările şi oceanele ocupă circa 71% din suprafaţa Pământului.

 Acţiunea apei se exercită doar la întâlnirea cu regiunile de uscat (la ţărm) şi pe o porţiune din platforma
litorală.

Litoralul - este regiunea unde se manifestă activ influenţa mării;

- cuprinde  o parte din platforma litorală (până la o adâncime de mai mulţi metri),
▪ plaja (fâşie joasă cu nisip sau pietriş),
▪ falezele (abrupturile stâncoase),
▪ deltele,
▪ estuarele se formează în preajma gurii de vărsare a fluviilor care se varsă în mări cu
maree puternice , unde refluxul transportă, în larg, toate aluviunile ;

 Procesele prin care acţionează apa mării sunt:

- eroziunea (abraziunea) produsă prin izbirea falezelor, a stâncilor, de către apa încărcată cu nisip şi
pietriş;
- transportul spre larg, a materialelor erodate;
- acumularea de nisip, pietriş şi materie organică pe platforma litorală şi la linia ţărmului, ceea ce
conduce la extinderea plajei.

 Tipuri de ţărm :
a) ţărmuri înalte:

7
Geografie Clasa a IX – a H
Badea Denisa

cu fiorduri provin din foste văi glaciare, în urma acţiunii gheţarilor asupra rocilor şi a retragerii
o
acestora în urma modificărilor climatice;
o cu riass; râurile au văi scurte şi înguste care se deschid spre mare sub forma unor pâlnii în care
se produce maree;
o cu canale; ,tip dalmatic, în care văile şi depresiunile au devenit canale, golfuri.
b) ţărmuri joase:
o cu limane și lagune: închiderea unor vechi golfuri sau a gurilor de vărsare ale unor pârare de
către cordoane de nisip
o cu delte (acumulări de aluviuni - Dunărea)
o cu estuare unde țărmurile sunt afectate de maree
o cu mangrove cu vegetația țărmului adaptată la maree din regiunile tropicale