Vulcanii-inelul de foc - Structura unui vulcan, Tipuri de eruptii vulcanice, Raspandirea vulcanilor pe Glob

Inelul de foc vulcanii Terrei

Geneza vulcanului Globul terestru are mai multe straturi, profunzimea fiecrui strat geologic este determinat de greutatea specific a rocilor componente. Astfel n centru (miezul Terrei) se gsesc cele mai grele elemente care, prin procese fizico-chimice exoterme, ajung la temperaturi foarte ridicate (mii de grade Celsius), fapt ce determin topirea rocilor cu formare de gaze. Acest fenomen cauzeaz presiuni deosebit de mari, gazele caut sa strpung straturile de la suprafa. Rocile vecine magmei sufer procese de transformare, fiind numite roci metamorfice. Un vulcan se formeaz prin ridicarea scoarei alctuind "conul vulcanului", sub presiunea gazelor i magmei (rocile topite). Materiile incandescente ies la suprafa printr-un cra Cat de cald este in interiorul unui vulcan ?

In interiorul vulcanului trebuie sa fie suficient de cald pentru a topi rocile , deoarece lava care iese din vulcan reprezinta rocile topite., lichide. In interiorul spatiilor si tunelelor prin care se misca lava spre suprafata , caldura este incredibila. Lava rosie , fierbinte iese in general din vulcan la o temperatura situata intre 920 si 1220 grade C. Lava poate curge rapid din crater si poate traversa distante mari pana ce sa se raceasca. Adanc , sub suprafata rece a scoartei Pamantului, se gaseste un strat numit manta , de unde provine majoritatea magmei. Acest strat este ca un cazan urias incalzit de straturile interne. Temperatura atinge 4300 grade C in stratul cel mai intern numit nucleu si se aceste spre suprafata.

1.Introducere Vulcanii au hranit imaginatia oamenilor. Grecii si romanii considerau ca, Hefaistos, respectiv Vulcan isi au atelierul in adancurile Etnei. Un fenomen natural spectaculos si in acelasi timp periculos, este vulcanismul. Vulcanii sunt formati prin acumularea materialelor venite din interiorul scoartei in timpul eruptilor vulcanice.

2. Cum s-au format? Vulcanii se formeaza in punctele de minima rezistenta ale scoartei terestre. Pamantul este acoperit de o scoarta dura , exterioara : litosfera, compusa dintr-o scoarta si partea superioara, dura a mantalei. Litosgera s-a fragmentat in placi uriase, rigide, asa numitele placi tectonice. Sub influenta uriasei presiuni din adancuri, pkacile tectonice sunt in permanenta miscare. In unele locuri aceaste miscare da nastere la lanturi muntoase, alteori marginile placilor cad in santuri adanci, in adancul Pamantului, fenomen numit subductie. Placile in miscare se intalnesc,

sau se departeaza unele de altele. Astfel de zone sunt zonele marginale ale placilor tectonice, fiind zone de minima rezistenta pe scoarta terestra, unde se pot produce eruptii vulcanice. Sub scoarta se afla un alt strat, mantaua, in interiorul caruia, sub litosfera, la o adancime de 100 km se afla astenosfera. Aici se produc temperaturi atat de mari, incat multe roci se topesc. Aceste roci topite , care contin si apa si gaze, se numesc magma, care se aduna in camera magmatica.Magma e mai fierbinte si mai usoara decat materiile inconjuratoare, iar in ascensiunespre suprafata, topeste mare parte din rocile stratului superior. In drumul spre suprafata ia nastere hornul vulcanului. Gazele sunt inchise in magma, crescandu-I presiunea . In final sub presiunea gazelor , magma erupe sub forma lavei in punctul de minima rezistenta a scoarte. 3. Alcatuire: a) vatra vulcanului (camera magmatica) , locul unde se gaseste magma( lava) ce alimenteaza eruptiile. b) cosul vulcanilor ( hornul), canalul prin care lava ajumge la suprafata c) craterul, se gaseste in continuarea cosului si are forma de palnie. d) conul , este forma de relief rezultata din acumularea materialelor provenite din eruptie.

4. Tipurile de vulcani: a)vulcani activi b)vulcani stinsi c)vulcani noroiosi

5. Tipuri de eruptii: a)permanente- cand vatra este alimentata continuu cu magma , iar in crater se formeaza un lac de lava . b)intermitente- nu este alimentat cu magma in permanenta. c)Eruptii Stromboli- gazele se elibereaza sub forma unor explozii repetate mai mici, unde ies la suprafata bucati de lava semilichida, care cad pe pamant, se rostogolesc rupandu-se in bucati. d)Eruptia de tip Vulcano- arunca roci la cativa km de crater, eruptia fiind violenta e)Eruptia de tip scut-este una din formele de eruptie cea mai linistita.

6.Raspandire: Eruptiile vulcanice au loc atat pe continente cat si pe fundul marilor sau al oceanelor.In ambele situatii acestea duc la formarea de munti sau podisuri oceanice. Raspandirea vulcanilor si a cutremurelor de pamant pe glob coincide cu cea a marilor fracturi ale scoartei- rifturile si fosele. Cele mai importante sunt: a)Zonele din rifturi din oceanele Atlantic si Indian di estul Africii b)Zonele de subductie precum Japonia, Filipine si vestul Americilor( toate facand parte din asa numitul cerc de foc al pacificului c)Zonele corespunzatoare lanturilor de munti tineri ( vulcanii Etna si Vezuviu din Italia, lantul

muntos din Romania) Vulcanii stinsi sunt foarte raspanditi pe suprafata pamantului ,sunt prezenti si in Romania, formand un lant de lungime impresionanta in N-E Transilvaniei. Vulcanii noroiosi se gasesc in Subcarpatii Buzaului si in Depresiunea Berca. Informatii la: www.harrypotter.as.ro 7.Vulcanul Krakatau : In 1883 o eruptie a distrus complet insula vulcanica Krakatau, situat intre Sumatra si Jawa.Vulcanul se pregatea zgomotos de peste 4 ani, iar pe 27 august prin eruptia cea mai zgomotoasa a zburat in aer varful muntelui vulcanic. Explozia s-a auzit in Australia , la 4 mii km departare. Au ajuns in aer milioane de tone de fum si cenusa , acoperind soarele in toata lumea. Valuri de cunami au inundat coastele Jawei si Sumatrei, numarul victimelor depasind 36 mii. Cand cerul s-a inseninat s-a observat ca cea mai mare parte a vulcanului Krakatau disparuse. In scurt timp din apa s-a ridicat o noua insula , careia I s-a dat numele de Anak Krakatau, ceea ce insemna copilul lui Krakatau. Actualmente acest vulcan are o altitudine de 200m.

8. Curiozitati: -Vulcanii au fost denumiti dupa zeul roman al focului , Vulcanus -Pe pamant exista circa 1300 de vulcani activi . Se numesc activi , vulcanii care erup cu regularitate , sau au erupt cel putin o data in ultimii 10mii de ani. -Daca un vulcan nu a erupt in ultimii 10 mii de ani , il numim vulcan adormit.Daca nu a erupt de peste 25 mii de ani se poate considera stins. -Majoritatea vulcaniilor nu se pot vedea , ei fiind submarini , dar circa 500 sunt vizibili deasupra apei . -Cel mai mare crater vulcan se afla in Indonezia, (Sumatra) in Toba. Are o suprafata de 1775km patrati.

9. Pericolele vulcanilor: Eruptiile pun direct , si indirect pericole asupra oamenilor, si a proprietatilor , atat in aer si pe pamant. Asemenea pericole sunt: raurile de lava si cenusa. Unele rauri de lava mai contin cenusa incinsa, fragmente de roca si gaze. Aceste sunt mortale datorita temperaturiilor inalte, peste 850 grade celsius, si vitezei ridicate de peste 250 km/h. De asemenea , acumularile masive de cenusa vulcanica , mai ales daca sunt udate de ploaie duc la ruinarea recoltelor de cereale. Pericolele indirecte sunt de obicei efecte nonvulcanice, care acompaniaza eruptiile. Astfel sunt, cutremurele, tsunami , ploile cauzate de cenusa, bolile si infometarea ce apar dupa eruptiile vulcanice. De asemenea, depozitele de materiale vulcanice pot duce la defertilizarea pamanturilor, la moartea animalelor , si, nu in ultimul rand la foamete. Gazele eliminate in timpul eruptiei polueaza atmosfer. ter(deschidere cu forme si diametre diferite). Un crater puin adnc se numete pater.

Prin maretia si puterea de distrugere eruptiile vulcanice au impresionat oamenii din cele mai vechi timpuri.Prima descriere stiintifica a unei eruptii vulcanice a fost aceea a lui Pliniu cel Tanar care a trait experienta unei eruptii a Vezuviului in anul 79 d.Hr.,eruptie ce a distrus orasele romane Pompei si Herculaneum.De atunci si pana in prezent vulcanologii au adunat date importante in vederea elaborarii unor metode de predictie,astfel incat pagubele produse de eruptii sa fie reduse la minimum.

Vulcanismul,departe de a fi un incident neglijabil din istoria Pamantului,este esential pentru definitivarea infatisarii actuale a planetei noastre.Rolul vulcanismului a fost,de asemenea,determinant in aparitia vietii,aceasta luand nastere si dezvoltandu-se datorita imenselor cantitati de elemente chimice volatile,solubile,emanate de aparatele vulcanice in timpul eruptiilor. Pulberile si cenusile vulcanice au contribuit la imbogatirea si fertilizarea solurilor,iar fumarolele sulfuroase,al aparitia zacamintelor de cupru,zinc,mangan,plumb si a multor alte elemente.In cea mai mare parte a lor,manifestarile magmatice sunt legate de dinamica placilor litosferice si de procesele de dezintegrare radioactiva ce au loc in interiorul litosferei.Vulcanologii au apreciat ca,in trecutul geologic,peste 2 milioane de kmp din suprafata uscatului au fost acoperiti de lave,a caror grosime oscila intre 500 m si 3000 m.Fundul actualelor oceane este alcatuit din lave bazaltice care au erupt sub apa. Manifestarile vulvanice se produc in zonele de riftogeneza,in zonele de convergenta a placilor litosferice,ca urmare a procesului de subductie,si in interiorul acestora,ca urmare a actiunilor ,,punctelor fierbinti dl868j7348ells 37868jdv48els7g din mantaua inferioara.Vulcanii reprezinta partea superioara,terminala a sistemului magmatic,prin care magma ajunge la suprafata sub forma de lava(magma din care a fost degajata o mare parte a gazelor volatile).

Structura unui vulcan

Aparatul vulcanic este alcatuit din cos,crater si con vulcanic.

Cosul vulcanic(canalul de alimentare)reprezinta calea de acces a magmelor in timpul eruptiei,care se dezvolta

sub terminatia craterului,facand legatura dintre acesta si camera magmatica(cuptorul).Acesta poate prezenta o pozitie verticala sau inclinata,iar spre lateral pot aparea ramificatii.Poate fi umplut cu lava topita,material piroclastic sau brecie vulcanica. Craterul vulcanic are aspectul unei depresiuni aproape circulara,de forma conica sa tronconica.,dezvoltata in centrul conului.,de unde incepe cosul vulcanic.Craterul vulcanic reprezinta deschiderea canalului de alimentare(a cosului vulcanic) si difera de la cateva sute de metri la peste 1 km(caldera).Un vulcan poate avea mai multe cratere. Conul vulcanic este principalul edificiu generat de eruptiile vulcanice,fiind o suprastructura a aparatului vulcanic propriu-zis,aproximativ conica.Ia nastere din curgerile de lava succesive sau depuneri de straturi de piroclastice fine si grosiere,cu inclinari divergente in jurul conului vulcanic.Un aparat vulcanic de acest fel este specific vulcanilor cu eruptie centrala.Exista si vulcani de tip liniar,din care lava ajunge la suprafata printr-o deschidere in forma de fractura,ce poate depasi cativa kilometri lungime.Eruptiile vulcanice sunt permanent insotite de emanatii de gaze volatile si de vapori de apa,care antreneaza fragmente de lava consolidata sau bucati de roca din conul vulcanului,pe care le expulzeaza la distante diferite de locul eruptiei.Fragmentele mici de lava consolidata,cu diametrul de 4-32 cm,avand aspectul pietrisurilor,se numesc lapili.Se acumuleaza sub forma unor depozite stratificate,din a caror consolidare si cimentare rezulta tufuri lapilice.Fragmentele de lava expulzate prin aparatul vulcanic,cu diametrul mai mare de 10 cm,se numesc bombe vulcanice,iar prin acumularea si consolidarea lor se formeaza aglomerate vulcanice.Cel mai fin material expulzat in mari cantitati prin aparatul vulcanic,cu diametrul particulelor de sub 4 mm,este cenusa vulcanica,material care,prin acumulare si cimentare,da nastere cineritelor sautufurilor vulcanice.

Krakatau (sau Krakatoa) este unul dintre cei mai renumiti vulcani ai lumii si cel mai destructiv din istoria omenirii dupa eruptia din 1883. Este situat n Indonezia, n strmtoarea Sunda, la 50 de km de coasta de vest a insulei Java si la 40 de km de insula Sumatra. Cel mai probabil, cu mii de ani n urma, s-a format un munte cu forma conica, cu baza de aproximativ 6 km n diametru, cea mai mare parte fiind sub nivelul marii. Izvoare japoneze descriu o eruptie colosala a vulcanului Krakatau, care a avut loc n anul 416 .Hr. (dupa unii cercetatori, a avut loc n 535 .Hr.). Eruptia se estimeaza a fi fost o explozie care a echivalat cu detonarea a 400 de megatone de TNT sau 20.000 de bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima. Eruptia violenta a distrus muntele initial si a format o caldare submarina cu un diametru de

7 km. Patru zone ale acestui munte s-au ridicat la suprafata formnd 4 insule mici: Sertung n nord-vest, Lang si Polish Hat (sau Panjang) n nord-est si Rakata n sud-est. Activitatea vulcanica din aceasta zona a ridicat la suprafata apei nca doua vrfuri, Poeboewetan (Pubuuetan) si Danan, care s-au unit cu Rakata si au format o insula - Krakatau - cu dimensiunea de 5 km latime si 9 km lungime. Piscurile erau aliniate n directia nord-sud, culmea Poeboewetan la nord si culmea Rakata n sudul insulei. Cronologia activitatii vulcanice Vulcanul a fost inactiv aproape 200 de ani, nca din 1680, cand s-au nregistrat cteva eruptii de intensitate medie, care au distrus ntreaga vegetatie a insulei. A urmat catastrofala eruptie din 1883 care a dat nastere vulcanului Anak Krakatau, (anak copil). Acesta a erupt la 25 ianuarie 1925. Explozia se pare ca a fost cauzata de o mica fisura a bazinului magmatic n care a patruns apa rece, diferenta de temperatura provocnd explozia. Eruptia din 1883 a vulcanului Krakatau La 27 august 1883 s-a nregistrat cea mai catastrofala eruptie din istorie. Att explozia, ct si cantitatea de materie aruncata n aer au depasit valorile nregistrate pna atunci. La fel zgomotul detonatiei. Semne premergatoare eruptiei au aparut la 20 mai n acelasi an, cnd vulcanul Poeboewetan din nordul insulei Rakata a iesit fum si cenusa, cu un jet de 11 km. Exploziile minore avau o frecvensa de 10 minute, iar marea erupsie a fost precedata si trei explozii mai mari. S-au nregistrat cutremure de pamnt de intensitate mica cu un an mai devreme.

La 26 august 1883 (data locala 27 august, ora locala 10 a.m.), cnd Krakatau a erupt prima data violent, jetul de cenusa avea o lungime de 27 de km. A doua zi, dimineata, au urmat alte trei explozii. Ultima a fost cea care a aruncat n aer doua treimi din nordul insulei Rakata. Jetul de cenusa a ajuns la o altitudine de 37 de km, iar zgomotul a fost auzit la 4600 de km distanta, n insula Rodriguez. Acest zgomot a fost nregistrat ca fiind cel mai mare zgomot auzit pe pamnt. n seara zilei de 27 august s-a mai nregistrat o explozie puternica, care a dus la surparea completa a partii nordice a insulei Rakata. Magnitudinea eruptiei vulcanului Krakatau Cele patru explozii din 26-27 august au emis o energie echivalenta cu 200 megatone de TNT. Cea mai mare dintre explozii a fost cea de-a treia, estimata la echivalentul a 150 de megatone de TNT. Indexul megnitudinii a fost de 6 VEI, numit si colosal. n comparatie, bomba de la Hiroshima a avut 20 de kilotone. Magma aruncata n aer a fost de aproximativ 125 km cubi. Jetul de materie aruncata n atmosfera Coloana de cenusa vulcanica a atins altitudinea de 80 km, a ntunecat cerul de la ora 10 a.m. pna a doua zi si a fost vazut att la Singapore (680 km de Krakatau) ct si de pe navele comerciale ce navigau pe ocean la o distansa de 6000 de km. Viteza jetului a fost de 650 m/s, micsorndu-se odata cu sporul altitudini. 75 km cubi de magma au interactionat cu apa, vaporiznd 75km cubi de apa. Gazul emanat a fost n mare parte dioxid de carbon si vapori de apa. Ramasitele insulei nainte de eruptie, insula a avut o latime de 5 km si o lungime de 9 km. Dupa eruptie, doua treimi din insula au explodat, insulele Lang si Polish Hat au disparut. A ramas doar o treime din insula initiala. Aproximativ 23 km patrati din insula s-au scufundat. Au mai ramas cteva insulite care arata forma initiala a insulei.

Vulcanul detine recordul n toate efectele unei eruptii, roca aruncata n aer fiind de peste 20.000 metri cubi. Vulcanul se pregatea zgomotos de peste patru ani. Cnd s-a nseninat, s-a observat ca cea mai mare parte a conului vulcanului Krakatau disparuse. n scurt timp, din apa s-a ridicat o noua insula, careia i s-a dat numele Anak Krakatau (copilul lui Krakatau). Acest vulcan are actualmente o altitudine de 200 de metri. Efectele Cel mai destructiv a fost, nsa, valul tsunami provocat de eruptie. Valul ajungea pna la peste 40 de metri naltime si se deplasa cu viteza foarte mare, maturnd coasta de vest a insulei Java si coasta de sud-est a Sumatrei. Si-au pierdut viata 36.000 de oameni si au fost distruse 165 de sate. Valul tsunami a atins, dupa 12 ore, portul Aden, de pe coasta de est a Africii, aflat la o distanta de peste 6000 de kilometri. Praful vulcanic trimis n atmosfera a filtrat radiatiile solare, scaznd anul urmator (1884) temperatura medie a globului cu 1,2 C. Trei luni dupa eruptie, fumul patruns n atmosfera a dat provocat n America efecte optice stranii la apusul soarelui, de mai multe ori lumea creznd ca aveau loc incendii de proportii. La trei ani dupa eruptie, fumul mai era perceptibil n atmosfera. Intensitatea vulcanului a fost de 6 VEI (echivalentul a 200 de megatone de TNT, mai mare dect cea mai mare bomba facuta de om, Bomba Tsar de 50 de megatone). n 1928, vulcanul Anak Krakatau si-a facut aparitia, creste n marime (momentan are 200 m), este foarte activ si imprevizibil. Pe pamnt exista aproximativ 1300 de vulcani activi, majoritatea nsa nu se pot vedea, deoarece sunt submarini. Numai aproximativ 500 sunt vizibili deasupra apei. Daca un vulcan nu a erupt n ultimii 10.000 de ani, este clasificat ca vulcan adormit, iar vulcanul care nu a erupt de peste 25.000 de mii de ani poate fi considerat vulcan stins. Un caz similar este si al vulcanului "La Palma", care a intrat n atentia geologilor la jumatatea secolului trecut. Datele colectate arata ca urmatoarea eruptie va provoca prabu?irea n ocean a unei mase de roci de 500 km cubi, cntarind 500 de miliarde de tone. Eruptia va putea fi urmata de un tsunami gigantic. Potrivit lui Bill McGuire, directorul centrului de cercetari Benfield Grieg Hazard de la universitatea din Londra, valul ar putea fi nalt de sute de metri si s-ar putea deplasa cu viteza de 800 km pe ora: "Va fi afectat ntregul Ocean Atlantic. Dupa ce va devasta insulele din mprejurimi, mega-tsunami va atinge ntr-o ora coasta de vest a Africii. n opt-noua ore, valuri de 20-50 de metri vor traversa aproape 7000 de kilometri si se vor napusti asupra Insulelor Caraibe si coastelor estice ale Statelor Unite si Canadei. Primul mare oras lovit va fi Boston, urmat de New York si de restul oraselor de pe tarm, pna la Miami." Specialistii din ntreaga lume considera ca acum, dupa ce dezastrul din 2005 din Asia a demonstrat puterea devastatoare a fenomenelor tsunami, omenirea trebuie sa ia n serios pericolul pe care-l prezinta vulcanul din La Pampa.

Cele mai grave eruptii vulcanice din lume

Tambora, Indonezia, 1815 - 92.000 morti Krakatoa, Indonezia, 1883 - 36.000 morti

Mt.Pele, Martinica, 1902 - 30.000 morti Nevado del Ruiz, Columbia,1985- 22.000 morti Etna, Sicilia, 1669 - 20.000 morti Vezuviu, Italia, 1979 - 16.000 morti Etna, Sicilia,1169 - 15.000 morti Unzen-Dake, Japonia, 1792 - 10.400 morti Laki, Islanda, 1783 - 10.000 morti Kelut, Indonezia, 1919 - 5.000 morti

Legtura ntre vulcani i oscilaiile climei este destul de bine neleas. Cnd un vulcan erupe, el trimite n atmosfer cenu vulcanic, praf, dioxid de sulf, acid clorhidric etc. Particulele de cenu i praf ajunse n stratosfer reduc cantitatea de radiaie solar ce ajunge pe Pmnt. Compuii cu sulf din gazele eliminate de erupie dau natere la acid sulfuric, care n picturi fine formeaz nori ce pot sta suspendai n stratosfer timp de mai muli ani,

reducnd

radiaia

solar

ce

ajunge

pe

Pmnt.

Dup fiecare erupie vulcanic major consemnat n istorie a urmat o perioad de rcire a climei. De exemplu, erupia vulcanului Tambora din Indonezia n 1815 a trimis n atmosfera 100 km de cenu i roca. Anul urmator, 1816, a fost cunoscut n Europa ca anul fara vara, clima fiind deosebit de rece. n iunie a nins frecvent. Erupia masiva a vulcanului Pinatubo din Filipine n 1991, a produs de asemenea o racire notabila a climei pentru urmatorii 2-3 ani. Acelai efect l-au avut i erupiile masive din Kamceatka i New Britain, din septembrie 1994. Erupiile vulcanice elibereaz de asemenea i dioxid de carbon, nsa efectul de ncalzire a climei datorat acestuia este important doar pe termen lung, pe termen scurt predominnd efectul de rcire a climei datorat prafului eliberat n atmosfer, care reflect radiaia solar napoi n spaiu Erupiile masive la latitudine sczut pot cauza cea mai mare schimbare a climei. Erupiile slabe trimit materiale doar n troposfer, de unde sunt repede ndeprtate. Erupiile de la latitudini nalte, trimit materiale doar n una dintre emisfere. La erupia vulcanului Pinatubo din Filipine s-a urmrit modul cum erupiile de la latitudini sczute influeneaz rapid climatul global. Norul de dioxid de sulf s-a ntins n ambele emisfere i a cuprins jumtate din planet. S-a estimat ca acest vulcan a dus la racirea climei cu 1oC timp de 2 ani. ntre anii 535-536, au avut loc cteva modificri remarcabile ale climei mondiale. Surse contemporane au raportat urmtoarele fenomene: 1.temperaturi sczute, chiar zpad n timpul verii. 2.nori negrii ce au acoperit cerul n majoritatea timpului. 3.inundaii n regiuni uscate. 4.distrugerea recoltei. Erupiile vulcanice pot produce i cutremure dar i valuri de tip tsunami. La erupia vulcanului Krakatau din 1883 un tsunami a devastat coasta din Java i Sumatra i a ucis mai mult de 30.000 de oameni. Japonia i Noua Guinea sunt cele mai susceptibile la tsunami.

n 1991, doi vulcani din Asia au produs erupii majore, vulcanul Unzen din insula japonez Kyushu i vulcanul Pinatubo din Filipine. Dac vulcanul Unzen a avut mai mult un impact local, vulcanul Pinatubo a avut un impact global. El a trimis n stratosfera cenu i gaze, formand un nor vulcanic ce a nconjurat Pmntul. Dioxidul de sulf din nor, estimat la 22 milioane tone a blocat radiaia solar, temperatura scznd n medie cu 0.5 C caiva ani Se estimeaz c dup anul 1600 d.H. peste 300000 de oameni au fost ucii de erupii vulcanice, n special de curgerile piroclastice i de valurile de nmol.