Student :Ancu Roxana

Facultatea de Geografie

București 2018
 Cuprins
1 Vulcanismul
1.1 Producerea vulcanismului
1.2 Definitie
1.3 Relieful cutat
1.4 Elementele aparatului vulcanic
1.5Produsele eruptiilor vulcanice
1.6 Raspandirea vulcanilor
2. Miscarile seismice
2.1 Definitie
2.2 Cauzele producerii cutremurelor
2.3 Declansarea cutremurelor
2.4 Undele seismice
2.5 Raspandirea cutremurelor
2.6 Masurarea cutemurelor
2.7 Efectele cutremurelor
2.8 Cutremurele din Romania
 1.1 Producerea vulcanismului
• Etapa 1- mișcarea plăcilor tectonice

Fig 1 Distributia placilor tectonice pe glob

• 2 Miscarea plăcilor poate fi – divergentă (vulcanism de rift)
- convergentă ( vulcanism de subductie)

Fig 2. Zona de subductie Fig 3. Zona de rift

 Tipuri de eruptii vulcanice

• Eruptiile se diferentiaza in functie de vascozitatea, compozitia,continutul

de gaze si temperatura lavei,dar si in funtie de pozitia geografica a
vulcanului.
• Eruptiile de tip,,hawaian ”
-sunt caracterizate prin expulzari linistite de lave fluide,bazaltice,prin
intermediul unor cratere.Prin racirea lavei rezulta conuri vulcanice
aplatizate,de dimensiuni considerabile(Mauna Loa,Kilauea din
Insulele Hawaii)

Fig 4. Vulcanul Mauna Loa vazut din satelit

• Eruptiile de tip ,,islandez ”
- se caracterizeaza prin expulzari periodice de lava bazaltica,fluida,in lungul unor
fisuri ce pot depasi uneori 20 km lungime,lava care,prin consolidare,da nastere
unor platouri bazaltice foarte extinse.In islanda sunt peste 130 de vulcani stinsi
si peste 30 de puncte active de eruptie.
- Erupţia vulcanului Laki (1783): loc erupţie – graben (20 km); faza iniţială
explozivă; faza a doua – revărsări la mare distanţă a lavelor bazice; 10.000
victime, iarnă foarte aspră.
- Erupţiile vulcanului Hekla: prezenţa a numeroase cratere care erup periodic;
ultima erupţie majoră – anul 2000.

• Fig 6 Vulcanul hekla

• Fig 5 Vulcanul laki

• Eruptiile de tip,,strombolian
- se caracterizeaza prin explozii ritmice,lavele evacuate fiind mai
vascoase.Numele este dat de vulcanul Stromboli,situat in
Mediterana,insulele Lipari.

Fig 7. Eruptie tip strombolian

• Eruptiile de tip,,vulcanian ”
- sunt caracterizate prin eruptii violente,ca urmare a lavei
vascoase(andezitice)expulzate,care are tendinta de a se solidifica,la
partea superioara a cosului vulcanic,sub forma unui dop. Cei mai
cunoscuti vulcani de acest tip sunt Vulcano si Vezuviu

Fig 8 Eruptie de tip vulcanian

Caldera inelara a vulcanului Vezuviu
• Eruptiile,,ultravulcanice ”
-sunt de o violenta extrema,ca urmare a acumularii gazelor si a vaporilor
de apa,rezultati din contactul apei marii cu rezervorul subteran de
magma.Cea mai cunoscuta eruptie de acest tip fiind cea a vulcanului
Krakatau(sau Krakatoa),din anul 1883,considerata drept,,catastrofa
mileniului.

Fig 9. Vulcanul Krakatoa

Eruptiile de tip,,peleean”
-sunt caracterizate de prezenta
,,norilor arzatori”,care se revarsa pe
pantele conului vulcanic in urma
eruptiilor vulcanice.Numele vine de
vulcanul Mont Pelee,situtat in arcul
insulelor Antilele Mari si Mici

Fig. 10 Mount Peleé (Martinica) - 1902

 1.2 Definitie

VULCANISMUL = procesul
de iesire a magmei la
suprafata scoartei terestre.
Cand magma ajunge la
suprafata ea se numeste lavă

Fig 11. Vulcanul si componentele sale

 1.3 Relieful cutat

• Relieful creat prin vulcanism se diferentiaza dupa

tipul de lava si dupa modul in care a erupt vulcanul.
• Lavele pot fi – acide
- bazice
 1.4 Elementele aparatului
vulcanic
Elementele unui vulcan sunt:

 VATRA - locul de provenienţă a lavei

 COŞ - sector prin care lava şi gazele ies la

suprafaţă

 CON - forma creată prin acumulare şi

consolidarea materiei topite la suprafaţa
scoarţei

 CRATER - partea superioară a conului,prin

care ies lava, vaporii de apă, gaze, cenuşă,
bombe vulcanice.

Fig 12 Elementele aparatului vulcanic

 1.5 Produsele eruptiilor
vulcanice
solide ca: bombele vulcanice

lichide ca: lava, lahar

gaze: gaze vulcanice, fumarole sau forme mixte cu scurgeri de piroclaste

Fig 14 Piroclaste
Fig 13 Bombe vulcanice
 1.6 Raspandirea vulcanilor
În lume sunt identificați 10 000 vulcani, din care 500 sunt activi.

Fig 15
Raspandirea
vulcanilor pe
glob
 Vulcani Celebri

• Cel mai înalt vulcan peste fundul mării - Mauna Loa din Hawaii: Deși are doar 4 170 m
peste nivelul mării, Mauna Loa se sprijină pe fundul mării. Măsurat de acolo, este nu
numai cel mai înalt vulcan din lume, ci și cel mai înalt munte cu 10 200m.
• Cel mai înalt vulcan activ peste nivelul mării - Cotopaxi din Ecuador: Cu o înălțime de 5
911 m, Cotopaxi a erupt de 50 ori din 1738. Ultima erupție cunoscută a avut loc în
1904, iar în 1975 vulcanul s-a trezit pentru scurt timp.
• Cel mai activ în prezent - Kilauea din Hawaii: Kilauea erupe încontinuu din 1983 într-un
ritm de circa 5 m cubi/sec de lavă. Kilauea înseamnă "cel care scuipă" sau "care
împrăștie".
• Cel mai activ din istorie - Stromboli din Italia: Erupțiile slabe, dar continue ale lui
Stromboli, situat pe insulele Eoliene, au fost consemnate încă de pe vremea romanilor,
care i-au dat porecla de "Farul Mediteranei".
• Cele mai multe victime Tambora din Indonezia: Erupția lui Tambora din 1815 a ridicat o
coloană de cenușă de 44km înălțime. 10 000 oameni au murit din cauza erupției, iar
alții 82 000 au murit de foame și boli.
• Potențial cel mai periculos Vezuviu din Italia: în 79 d.Cr. erupția Vezuviului a distrus
orașele romane Pompei și Herculane. O erupție similară în prezent ar avea efecte
devastatoare în acestă regiune dens populată.
• Cea mai mare explozie Krakatau din Indonezia: Krakatau, în strâmtoarea Sunda, a
explodat în 1883 distrugând aproape toată insula și formând un tsunami care a ucis 36
000 oameni.
2.1 Definitie

CUTREMUR (seism) - Mişcare puternică şi bruscă, verticală, orizontală sau de

torsiune a scoarţei pământului, provocată de dislocări subterane, de erupţii

vulcanice, ruperi (alunecari) bruste pe o falie, etc.

Fig 16 Efectele cutremurelor : Fig 17

 2.2 Cauzele producerii cutremurelor

Suprafata globului este divizata in placi tectonice. Acestea se

misca unele in raport cu altele. Ele plutesc in diverse directii cu viteze
diferite pe stratul de roci topite, pe astenosfera si se pot ciocni unele de
altele. Cand 2 sau mai multe placi tectonice se intalnesc isi lovesc si isi
deformeaza marginile astfel:
1. - se separa, se departeaza unele de altele (margini divergente);
2. - se suprapun (margini convergente);
3. - se ciocnesc unele de altele sau trec una pe langa alta fie una in sus
si alta in jos, fie una in stanga si alta in dreapta
• Sursa seismica este partea din interiorul Pamantului unde are loc
ruperea sau modificarea starii de tensiuni si de unde incep sa se
propage undele seismice. O caracterizare simplificata a pozitiei in
interiorul Pamantului unde se produce cutremurul este data de focar
(hipocentru)
Elementele unui cutremur.
 2.3 Declansarea cutremurelor

• 1. NATURALE – DEPLASAREA PLACILOR TECTONICE

- ERUPTII VULCANICE
- IMPACTUL CU METEORITII
• 2. ANTROPICE – MIJLOACELE DE TRANSPORT
- EXPLOZII SUBTERANE
 2.4 Undele seismice
• Undele de volum se propagă asemănător cu razele de
lumină: ele pot fi reflectate sau refractate, adică deviate
la fiecare schimbare a mediului.

Fig 18 Propagarea cutremurului

• 1. Unda p (primara) - este o unda longitudinala, de compresie
- determina miscarea particulelor solului paralel cu directia de
propagare
- deplasarea acestei unde este similara cu cea a unei rame
(compresie-dilatare) in directia de mers
- are viteza de 7,8 km/s (pentru structura geologica Vrancea)
- amplitudinea acestei unde este direct proportionala cu magnitudinea
(energia cutremurului)
- este perceputa la suprafata de catre oameni ca pe o saltare, un mic
soc in plan vertical
- nu este periculoasa pentru structuri (cladiri) deoarece contine
(transporta) aproximativ 20% din energia totala a cutremurului

Fig 19 Unda P
• 2. Unda s (secundare) - este o unda transversala, de forfecare
- determina miscarea particulelor solului perpendicular (transversal)
fata de directia de propagare
- deplasarea acestei unde este similara cu inaintarea unui sarpe
(miscari ondulatorii stanga-dreapta fata de directia de inaintare)
- are viteza de 4,6 km/s (pentru structura geologica Vrancea)
- ajunge, din acest motiv, la suprafata solului intotdeauna dupa unda p
- este resimtita la suprafata sub forma unei miscari de forfecare, de
balans in plan orizontal
- este periculoasa, deoarece transporta aproximativ 80% din energia
totala a cutremurului
- determina distrugeri proportionale cu magnitudinea cutremurului si
cu durata de oscilatie

Fig 20 Unda S
2.5 Raspandirea cutremurelor
2.6 Masurarea
cutemurelor
Fig 21. Masurarea cutremurelor la
scara Richter
 2.7 Efectele cutremurelor

Fig 22 TSUNAMI

Sunt o serie de valuri cu

înălțimi impresionante
ce se propagă în oceane,
mări sau lacuri, datorită
deplasării bruște a unui
volum masiv de apă.

Fig 23. Miscarea solului

Fig 24. Alunecare de teren
 2.8 Cutremurele din Romania

• Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un puternic

cutremur care s-a produs in data de 4 martie.
-A avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și o durată de
circa 56 de secunde.
-La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ
35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au
concentrat in București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au
prăbușit.
-Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai
activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km
Fig 25. Cutremurul din ‘ 77
 BIBLIOGRAFIE
• ENE M, 2012, Geomorfologie tectano-structurala, Ed. Universitara, Bucuresti
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremurul_din_1977_(Rom%C3%A2nia)#/media/Fil
e:1977_Biserica_Ienei_foto_5.jpg
• http://www.creeaza.com/referate/geografie/geologie/GENEZA-SI-EVOLUTIA-
RELIEFULUI-348.php
• http://www.scritub.com/geografie/RASPANDIREA-VULCANILOR-ACTIVI-
11478.php
• http://riscurinaturalesiantropice.blogspot.com/2012/12/raspandirea-vulcanilor-pe-
glob.html
• https://www.researchgate.net/publication/307632966_Geomorfologie_tectono-
structurala