COLEGIUL NAŢIONAL „MIRCEA CEL BÃTRÂN” CONSTANŢA

Nume şi prenume Prof.

Clasa a IX – a Claudia HRIŢCU

FIŞĂ DE LUCRU – Mișcările Pământului

I. Citiţi cu atenţie următorul text:

"Ora oficială a unui stat corespunde orei fusului în care se află capitala statului respectiv. Ora locală se
stabilește în funcție de momentul trecerii Soarelui la meridianul locului. Cunoscând poziția matematică
(longitudinea) și ora oficială se poate calcula ora locală pentru orice așezare."

Răspundeţi la următoarele cerințe:

1. Știind că punctele extreme ale României sunt localităţile Beba Veche (20°15ʼ long.E) și Sulina (29°41ʼ long.E),
precizați numărul și desfășurarea longitudinală a fusurilor orare în care se încadrează teritoriul României;
2. Precizați fusul orar față de care s-a stabilit ora oficială în România, știind că orașul București are coordonatele
44°26ʼlat.N și 26°6ʼlong.E;
3. Calculați diferența de timp între momentul situării Soarelui la meridianul oraşului Sulina și momentul situării
Soarelui la Beba Veche și explicați această diferență (la fiecare 1ʼ longitudine diferența de timp este de 4 secunde);
4. Calculați ora locală la Washington (40°10ʼ lat.N, 80°14ʼ long.V), dacă la București este ora 19.

II. Desenul schematic alăturat descrie

mişcarea de revoluție, în două momente
definitorii dintr-un an.
A. Precizați:
a. denumirea şi datele calendaristice la care
se produc celor două momente marcate, pe
desen, cu A şi B;
b. pentru fiecare din cele două momente,
paralelele unde razele Soarelui ajung
perpendicular şi tangent pe suprafața
Pământului;
c. denumirea anotimpului dintre cele două
momente;
d. ce se întâmplă în emisfera nordică cu durata zilelor şi a nopților între cele două momente.
B. Definiți momentul din an marcat, pe desen, cu punctul C indicând şi data calendaristică la care se produce.

III. Desenul alăturat reprezintă o situație imaginară pentru

cele patru momente caracteristice ale poziției Pământului în
timpul mișcării de revoluție.
Precizaţi care sunt deosebirile dintre situaţia imaginată în
desen și cea reală, cu referire la emisfera nordică.

IV. Ştiind că pentru 10 longitudine diferenţa de oră locală este de 4 minute, iar pentru 1 minut longitudine de 4
secunde, calculaţi ora locală la Iaşi pentru momentul când la Bucureşti este ora locală 12 (oraşul Bucureşti se află
la 260 06´ long. E, iar oraşul Iaşi la 270 36´ long. E).
V. Desenele alăturate situate în emisfera nordică, marcate cu
literele A şi B, prezintă mişcarea aparentă a Soarelui, în două
momente opuse ale anului.

a. Explicaţi poziţia diferită a Soarelui, în cele două momente şi

cauzele acestei mişcării aparente diferite a Soarelui.

b. Precizaţi anotimpurile pentru momentele A şi B.

c. Precizaţi două elemente din desen care sugerează momente

diferite ale anului.

d. Prezentaţi un efect a mişcării aparent diferite a Soarelui.

VI. Desenul schematic alăturat prezintă cele patru momente

importante în mișcarea Pământului în jurul Soarelui, marcate cu
literele A, B, C și D.

Scrieți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare

dintre afirmaţiile de mai jos:
1. O consecință a mișcării Pământului, reprezentată schematic în
desenul alăturat, este:
a. apariția forței Coriolis c. înclinarea axei terestre
b. formarea anotimpurilor d. variația orei pe Glob
2. Astăzi, 3.11.2017, Pământul este mai aproape de momentul marcat, pe desenul de mai sus, cu litera:
a. A b. B c. C d. D
3. Ziua cea mai lungă din emisfera boreală este reprezentată de momentul marcat, pe desen, cu litera:
a. A b. B c. C d. D
4. Pentru ca Pământul să ajungă din momentul marcat, pe desenul de mai
sus, cu litera C în momentul marcat cu litera D, deplasarea aparentă a razelor
solare pe suprafața Pământului se realizează pe o distanță de:
a. 15° b. 23°30' c. 45° d. 365°
5. Imaginea alăturată, rezultată din compilarea datelor obținute de satelitul
LANDSAT 5&7, prezintă Pământul în momentul marcat, pe desenul de mai
sus, cu litera:
a. A b. B c. C d. D

VII. În largul Oceanului Pacific un avion se află, la miezul nopţii, deasupra punctului de intersecţie dintre meridianul
de 180o şi ecuator. Avionul zboară spre vest de-a lungul Ecuatorului, cu 800 km/h.

Precizaţi:
a. ce distanţă va parcurge avionul după 18 ore de zbor;
b. după câte ore de zbor va ajunge avionul deasupra meridianului de 0o;
c. în câte ore va ajunge avionul în punctul de plecare străbătând lungimea Ecuatorului;
d. dacă circumferinţa Pământului la 45o lat. va fi parcursă de avion, cu aceeaşi viteză, în timp mai îndelungat sau
mai scurt. Explicaţi răspunsul.