Sunteți pe pagina 1din 3

Muntii Alpi

Cel mai important sistem muntos din Europa. Se intinde intre Golful Genova
din M.Mediterana si Bazinul Vienei din Europa Centrala, pe cca 1200 km.
Latimea maxima: 135-260 km. Cutati si intens sariati in orogeneza alpina.
Sunt puternic fragmentati datorita actiunii factorilor modelatori (ape, ghetari
etc.). Sunt constituiti din roci cristaline si sedimentare. Se impart in Alpii
Occidentali si Alpii Orientali. Numeroase trecatori inlesnesc circulatia intre
diferite grupe de munti, astfel: Mont Genevre (1854 m), Mont Cenis (2082
m), Micul Saint-Bernard (2157 m), Marele Saint-Bernard (2472 m), Simplon
(2009 m), Saint-Gothard (2112 m), Bernina (2330 m), Brenner (1370
m).Tunelel din Alpi prin care trec sosele si caile ferate, sunt: Mont Cenis,
Simplon, Mont Blanc, Marele Saint-Bernard, Saint-Gethard. Intre 18581962 a fost construit sub Mont Blanc, un tunnel lung de 11,5 km pentru
automobile, usurand mult circulatia in regiunea montana.

Muntii Alpi sunt un lant muntos unitary din punct de vedere morphologic si
structural; masivitate (lipsa depresiunilor intinse); vaile alpine (sillon
alpines), in special cele longitudinale, reprezinta culoare bine umanizate.
Relief tipic de munti inalti, cu creste, circuri, vai glaciare si ghetari Mer de
Glace, Aletsch; in partile periferice apar suprafete de nivelare si relief
carstic; limita zapezilor persistente la peste 3000 de metri.
Structura geologica foarte complexa panze de sariaj (definitivate in a doua
parte a tertiarului): panza helvetica, panza penicica, panzele austride
(grisonida, tirolida), dinaridele.
Sub raport structural Alpii prezinta un character simetric: in centru se afla
zona cristalina iar pe flancuri zone sedimentare (mezozoice si tertiare).
Eroziunea foarte puternica a scos la zi de sub cuvertura sedimentara samburi
cristalini: Mont Blanc, Grand Paradiso, Tauern (care constituie autohtonul).

Alpii Elvetiei
De la inceputul mezozoicului si pana in tertiar au loc intense activitati
eruptive.
S-au inregistrat patru faze principale glaciare dar numai doua Riss si Wurm
au lasat urme semnificative ; au loc noi compartimentari insotite de culoare
tectonice etc.
Prealpii calcarosi nu depasesc in general 3000 de metri, ajungand chiar la
2000 atunci cand vin in contact direct cu axul cristalin; in acelasi timp la est
de Eiger se desfasoara Alpii Bernezi (calcarosi) care ating 3970 de metri.
Culoare de vale:
Rhone - in Valais;
Rhin;
Inn - Valea Engandine;
Val Venosta;
Subdiviziuni Alpii Bernezi (vf. Finsteraarhorn, 4274 metri; vf. Jungfrau,
4169 metri; vf. Aletsch, 4195 metri), Alpii Pennini Valezi (vf. Matterhorn,
4505 metri), Alpii Celor Patru Cantoane, Alpii Glarus, Alpii Lepontini, Alpii
Retici, Alpii Berlina, pasuri: Furca, St.Gothard, Simplon.

Alpii Austriei include grupele:


Alpii Retici;
Alpii Norici;
Hohe Tauern Tauern Inalti (Gross Glockner, 3797 metri);
Niedere Tauren Tauern Josi
Alpii Stirici;
Alpii austrieci se pot imparti in doua grupe calcaroase una nordica
(Tirol, Salzburg) si una sudica (Otztal, Zillertal, Camisches-Carnici,
Karawanken), separate de o grupa centrale (Hohe Tallern, Niedere Tallern)
alcatuite din roci cristaline. Prezinta culmi longitudinale paralele, vai adanci
si largi ( Inn, Salzach, Enns, Drau), sariaj, relief glaciar ghetari, suprafete
de denudatie, relief carstic, pasuri: Brenner (1372 metri), Arlberg,
Semmering.
Incepand de la Valea Innului spre est, pana la Bazinul Vienei se intalneste
podisul Austriei.
Zona Centrala a Germaniei
Reprezinta o regiune cu complexitate ridicata; suprafetele plane
ramsite ale vechilor structure montane hercinice au fost fragmentate si
inaltate in blocuri, intre acestea aflandu-se depozitele sedimentare cantonate
in zona joasa si de platouri.
In partea sudica a Germaniei masivele hercinice au o extindere limitata.
Masivul Padurea Neagra ( Schwarzwald ) a fost odata unit cu Vosgi (Franta)
fiind in present separati de o structura de tip graben grabenul Rhinului
(300 kilometri lungime): sunt formati din sisturi cristaline imbricate la
poalele estice de o cuvertura sedimentara mezozoica si neozoica (in acestea
s-a format un relief structural); Padurea Neagra atinge inaltimea maima de
1493 metri in Vf. Feldberg, coborand treptat catre nord sub depozitele de
cuvertura mezozoice, inainte de a repare in masivul Odenwald (care apartine
Regiunii Franconiei);