HIDROGRAFIA

1. Reteaua hidrografica a Europei

a. Mari, golfuri si curenti litorali
- Nord
o Marea Barents, Marea Alba, Marea Norvegiei (face trecerea de la Oc. Arctic la
Oc. Atlantic, strabatuta de Curentul cald al Golfului), Marea Baltica (adancimi
reduse, cea mai dulce mare de pe glob, pescuit), Golful Finic si Golful Botnic
(prelungiri ale Marii Baltice spre uscat)
- Vest
o Marea Nordului (mare de self, adacimi reduse, resurse de hidrocarburi) si
Marea Manecii (mare de self, adancimi reduse, tarmuri inalte si stancoase), Gf
Biscaya (Gasconiei).
- Sud
o Marea Mediterana, deoarece desparte 3 continente (europa, Africa, Asia) este
denumita mare intercontinentala; este caracterizata prin numeroase mari
adiacente: M. Ligurica, M. Tireniana, M. Adriatica, M. Ionica, M. Egee;
insule: Sporade, Ciclade, Creta, Cipru, Corsica, Sardinia; peninsula: Iberica,
Italica, Balcanica; vulcanism si seismicitate aparte.
o Marea Neagra prezinta conditii de clima mai grele, iarna ingheata apa la mal,
caracteristica este prezenta curentilor circulari de suprafata si o lipsa a vietii
marine la fund, salinitate mai redusa decat M. Mediterana, bogata in peste si
hidrocarburi
o Marea Caspica: este o mare continentala datorita izolarii sale fata de Oc.
Planetar, nivelul apei este de -28 m fata de nivelul oceanic; datorita exploatarii
de petrol din zona platformei este cea mai poluata mare de pe glob.

b. Principalele artere hidrografice:

-Volga izvoraste din pod.Volgai (300m),strabate Podisul Central Rusesc,Depres Caspica si se

varsa in Marea Caspica printr-o delta digitata in dreptul orasului Astrahan; este cel mai mare
fluviu al Europei: lungime=3700km, debitul=6500m³/s, suprafata bazinului hidrografic=1.8
mil km²; primeste numerosi afluenti cu izvoarele in muntii Ural: Kama, cu care se uneste in
dreptul orasului Nijni Novgorod; este navigabil aproape in intreaga lungime,iar prin sistemul
de canale este legat de Marea Baltica si Oceanul Arctic.
-Dunarea este al doilea fluviu din Europa dar cel mai important din punct de vedere
economic, lungime=2860km,debitul=5500m³/s, suprafata bazinului hidrografic=803500km²;
izvoraste din muntii Padurea Neagra(de la 690m) prin unirea a doi afluenti mai mici:Brigh si
Brigagh; strabate 10 tari (Germania,Austria,Slovacia,Ungaria,Croatia,Serbia,Romania,
Bulgaria,Rep.Moldova,Ucraina) si 4 capitale(Viena,Bratislava,Budapesta,Belgrad.
-Nipru izvoraste din Carpatii Padurosi si se varsa indirect in Marea Neagra printr-un liman
(limanul Niprului);este al treilea fluviu din Europa (2300km lungime),bazinul hidrografic=0.5
mil km²,debit=4500m³/s.

1
-Rhinul izvoraste din muntii Alpi,strabate teritoriul Germaniei,Olandei si se varsa in Marea
Nordului printr-o delta. Cel mai mare afluent: Rhur (de dreapta) il primeste pe teritoriul
Germaniei.
-Tajo izvoraste din muntii Castiliei, strabate Meseta Spaniola, Campia Lisabonei si se varsa
printr-un estuar in dreptul orasului Lisabona; are un debit scazut 1000m³/s si nu este
navigabil.
-Guadalquivir izvoraste din Cordiliera Betica, strabate Cordoba, Sevilla.
-Ebru izvoraste din muntii Cantabrici,strabate Campia Aragonului si se varsa printr-o delta in
Marea Mediterana.
-Pad izvoraste din Alpi,strabate Campia Padului (de la V la E) si se varsa printr-o delta in
Golful Venetiei impreuna cu raul Adige; are o lungime de 600 km; primeste foarte multi
afluenti cu izvoarele in Apenini si Alpi.
-Tibru izvoraste din Apenini, strabate Campia Tireniana, trece prin Roma si se varsa in
Marea Tireniana.
-Ronul izvoraste din Alpi,trece prin lacul Geneva, formeaza un culoar intre Masivul Central
Francez si Alpi si se varsa in Marea Mediterana.Cel mai mare afluent este Saone
-Sena se varsa in Marea Manecii
-Tamisa se varsa tot in Marea Manecii
-Vistula,Oderul, Elba,Vaserul, Dvina de N,Peciora, Nistru,Don, Bug.

c.Sistemul de lacuri

Europa are cele mai multe lacuri impartite dupa geneza in:
I. Lacuri naturale; (90%)
II. Lacuri antropice. (10%)

I.Lacurile naturale s-au format datorita actiunii agentilor interni (miscarile epirogenetice,
manifestari vulcanice) dar si externi (actiunea ghetarilor,apelor curgatoare,vantului).
-lacurile glaciare s-au format datorita actiunii ghetarilor montani/de calota,sunt cele mai
numeroase,localizate in zona Circumbaltica si Circumalpina.
- Ladoga(18000km²), Onega in Rusia
- in Finlanda sunt cele mai multe(100000): Paijanne, Saimaa;
- in Pen Scandinava: Vanner,Vattern, Malaren.
- Alpi, Pirinei,Carpati:Boden/Constantz (granite Germaniei cu Austria), Genova,
Zurich, Lacul celor 4 Cantoane, Maggiore, Como, Garda, Biseo,
-lacurile tectonice s-au format prin acumularea apei in depresiunile tectonice rezultate in urma
scufundarii uscatului: ex Ohrid (cel mai vechi) in pen Balcanica, Prespav, Balaton (Ungaria),
Loch Ness (Scotia), Loch Nech in Irlanda de N
-lacurile vulcanice s-au format in craterele vulcanilor stinsi: in Masivul Central Francez
(Nemi), Italia (Trasimeno);
-lacurile carstice s-au format prin acumularea apei in depresiunile carstice (doline,polii,uvale);
sunt localizate in Pod Carst din NV Pen Balcanice, in Italia: Braccian, Borsena.
-lagunele s-au format prin bararea unui golf marin: pe litoralul sudic al Marii Baltice
( Gdansk), sudul Frantei, estul Pen Iberice, V si N Marii Negre , pen Italica
-limanele maritime s-au format in urma bararii gurii de varsare a unor rauri in
mare:Nistru,Bug.

II.Lacurile antropice s-au format in urma actiunilor directe sau indirecte ale omului:
-de baraj antropic in scop hidroenergetic: Kiev,Volgograd,in Pen Iberica,Alpi, Carpati (Portile
de Fier I,II, Izvorul Muntelui).

2
 2. Reţeua hidrografică a Românei
- toate râurile de varsă direct sau indirect în Dunăre
- reţeaua hidrografică este organizată în bazine hidrografice:
o Grupa Vestică: Tur, Someş, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb,
Mures, toate colectate de Tisa, pe teritoriul Ungariei
o Grupa SV: Timiş, Bărzava, Caraş, Nera, Cerna, colectate direct de Dunăre
o Grupa S: Bahna, Desnăţui, Jiu, Olt, Vedea, Argeş, Ialomiţa, Călmăţui,
colectate de Dunăre
o Grupa E: Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Milcov, Râmnicul Sărat, Buzău,
Buzău, Bârlad, colectate de Siret şi Başeu, Jijia, Bahlui, colectate de Prut şi
indirect de Dunăre
o Grupa SE: Teliţa, Taiţa, Slava, Casimcea, colectate de Marea Neagră

- după lungime: Mure, Olt, Prut, Siret

- după debit: Siret, Olt, Mureş, Jiu, Prut, Argeş
- lacurile:
o naturale:
 lagune: Razim-Sinoe, Siutghiol
 limane fluviatile: Oltina, Snagov, Amara
 limane maritime: Techirghiol, Tatlageac, Zmeica, Taşaul
 în masive de sare: Ocnele Mari, Ocna Sibiului, Turda
 carstice: Vărăşoaia (Apuseni), Zăton (Pod. Mehedinţi), Ochiul Beiului
(Mţii Banatului)
 vulcanice: Sf. Ana
 glaciare: Bucura, Zănoaga, Bâlea, Gâlcescu, Podragu, Călţun, Lala,
Buhăiescu
 baraj natural: L. Roşu.

o Antropice:
 Hidroenergetice: Porţile de Fier I si II, Vidraru, Vidra, Izvoru Muntelui,
 Iazuri: Ţaga, Zau de Câmpie (Câmpia Transilvaniei), Podu Iloaiei (C.
Moldovei), Cefa (C. De Vest)
 Agrement: Colentina, Tei, Snagov, Mogoşoaia, Pantelimon (Bucureşti)

DUNĂREA
- al II lea fluviu ca lungime şi debit dupa Volga
- stăbate Europa Centrală de la V la E
- lungime totală – 2860 kmp, suprafaţa bazinului hidrografic – 805300 kmp, 8% din
suprafaţa Europei
- izvorăşte din Mţii Pădurea Neagră (Germania) şi se varsă prin braţele Sulina, Chila şi
Sf. Ghe în M. Neagră
- străbate ţinuturi muntoase, de podiş şi de câmpie.
- Sectoarele Dunării:
o Sectorul superior (alpin):
 1060 km
 este cuprins între izvoare şi bazinul Vienei

3
  primeşte afluenţi din Alpi: Gunz, Mindel, Riss, Wurm, Iller, Lech, Inn
 după confluenţa cu Innul, in dreptul localităţii Ulm, Dunărea are
caracter de flviu şi devine navigabilă

o Sectorul mijlociu (panonic):

 725 km
 este cuprins între bazinul Vienei şi Baziaş
 în dreptul Bratislavei, Dunărea intră într-o zonă de divagare, cu pante
reduse, se despleteşte în mai multe braţe secundare
 în avale de Budapesta, Dunărea intră în depresiunea Panonică propriu-
zisă
 primeşte mai multi afluenţi importanţi: Drava, Tisa, Sava, Timiş, Caraş,
Nera, Morava
o Sectorul inferior (pontic, românesc)
 1075 km
 cuprins între Baziaş şi vărsare
 panta de scurgere se reduce după zona de defileu

SECTORUL PONTIC cuprinde:

- Sectorul defileelor:
o Între Baziaş şi Porţile de Fier
o 135 km
o prezintă îngustări şi lărgiri ale cursului
o amenajarea hidroenergetică Porţile de Fier, cuprinde un sistem de ecluzare
pentru facilitarea transportului fluvial
- Sectorul sud-pontic:
o Între Drobeta Tr. Severin şi Călăraşi
o 566 km
o valea este asimetrică, malul drept este abrupt (malul bulgăresc) iar malul stâng
(românesc) este jos şi prezintă o luncă largă
o în aval lunca are 4-13 km lăţime, fapt ce a dus la formarea de limane fluviatile,
în prezent în mare parte au fost drenate pentru irigaţii
o datorită pantei reduse în luncă s-au format ostroave
- Sectorul bălţilor:
o Între Călăraţi şi Brăila
o 195 km
o Dunărea se desface în 2 braţe principale ce cuprind între ele Balta Ialomiţei şi
Insula Mare a Brăilei
- Sectorul nord-dobrogean:
o Între Brăila şi Ceatalul Izmail
o 80 km
o aici fluviu revine la o singură albie, cu adâncimi mari
o primeşte Siretul şi Prutul
- Sectorul deltei:
o De la Ceataulu Izmail la M. Neagră
o În dreptul Ceatalului, Dunărea se desface în Chilia (N) şi Tulcea (S), braţul
Tulcea, în aval de loc Tulcea se desface în braţul Sf. Ghe şi Sulina

4
5
6
MAREA NEAGRĂ
- este o mare de tip continental, semiînchisă, legătura cu Oc. Planetar se face prin strm.
Bosfor şi Dardanele
- state riverane: Romania, Bulgaria, Ucraina, Turcia, Georgia, Rusia
- suprafata bazinului - 423.488 kmp, adâncimea maximă – 2245 m
- relieful marin se prezintă astfel:
o platforma continentală: între 0 şi -200 m adâncime
o abruptul continental: între -200 şi -2000 m
o bazinul/plaoul marin: peste -2000 m
- Marea Neagră este săracă în insule, având un ţărm puţin dantelat, cele mai importante
insule sunt Insula Şerpilor şi cele formate de Dunăre, dincolo de vărsare, ca Insula
Sacalinul Mare, ceea mai importantă peninsulă este pen. Crimeea, "împărţită" cu
Marea Azov.
- Golfurile Mării Negre sunt fie largi, puţin prielnice adăpostirii vaselor pe furtună ca gf.
Burgas, gf. Varna, gf. Sinop, gf. Samsum, fie colmatate la ieşire de curenţii orizontali
şi transformaţi în limane.
- oraşe importante ce se află la Marea Neagră: Burgas, Varna, Constanţa, Odessa, Ialta,
Sevastopol, Soci, Suhumi, Batumi şi Trabzon, un oraş care nu se află propriu-zis la
Marea Neagră, dar este mult legat istoric şi economic de această mare este oraşul
Istanbul.
- apa are o salinitate relativ mică în straturile superioare ale apei circa 17 la mie, în
straturile mai adânci ale mării, mai jos de 150 de metri conţinutul de sare este mult mai
ridicat, până la 22 la mie
- Temperatura apei variază la suprafaţă: vara până la 29º C care ajung iarna pana la 0ºC.
- Lumina pătrunde în largul mării la o adâncime de 150-200 m, oxigenul este inexistent
la adâncime, creşte concentraţia de CO2 şi H2S fapt ce face imposibilă prezenţa
vieţuitoarelor.
- curenţii au intensitate redusă pe verticală şi mai mare pe orizontală; iarna sau în timpul
unor variaţii ale stării vremii, pot apărea valuri care ating 5-10 m.
- Curenţii se suprafaţă urmăresc zona de ţărm în sens invers acelor de ceas. Si transportă
apele dulci ale M. Negră către M. Mediterană prin strm. Bosfor iar curenţii de fund are
sens invers, transportă apele mai sărate din Mediterană în bazinul M. Negre.
- M. Neagră formează graniţa cu România pe o distanţă de 244 km între Vama Veche şi
Sulina, partea nordică are un ţărm jos iar în sud un ţărm mai înalt.

7
8