Relieful Frantei

Situata in Europa Occidentala, Franta are o suprafata de 547.026 km, respectiv 551.602 km inlu and si insula !orsica si o populatie de5".400.000 de locuitori. Franta are o lar#a iesire atat la Oceanul $tlantic, cat si la %area %editerana. &armurile sale sunt putin crestate si, in unele locuri, 'oase si nisipoaase. (n afara de limitele maritime, Franta are si opt vecini terestri) *u+em,ur# -./E0, 1ermania si Elvetia - E 0, (talia si %onaco - S/E 0,%area %editerana, Spania si $ndora - S 0, Oceanul $tlantic - 2 0. Frantei ii apartine si insula !orsica din %area %editerana. 3elieful Frantei este de voltat pe structuri 4ercinice - unde e+ista podisuri, munti, 'osi/ care sunt erodati/ si campii0 si alpine -$lpii si 5irineii0. &reapta podisurilor si campiilor 6situata in 'umatatea nordica a Frantei / cuprinde, printre altele) %asivul !entral -%assif !entral0 cu inltimi vulcanice - 5u7 de Sanc7 61.""6 m, 5lom, du !antal 61."5" m, 5u7 de 8ome/ 1.4"5 m0, incon'urat de suprafete mai 'oase, su, 1.000 m, lar# valurite -%arc4e, *imou/sin0 si continuate spre S/E de culmile !evennes - altitudine ma+ima 1.702 m ce domina valea lar#a a fluviului 34one. %asivul $rmonican - %assif $rmonicain0 4ercinic in partea de ./2 - 9reta#ne, .ormandie0.5odisul $rdeni - $rdennes0 situat in partea de ./E, la #ranita cu 9el#ia. 9a inul pari ian - 9assin parisien 0 in partea central/nordica, cea mai mare unitate naturala a Frantei, cu relief tipic de cueste, depresiuni si suprafete structurale in est, cu o ona 'oasa, drenata de *oire si afluentii sai in sud si suprafate din creta acoperite de loess si ar#ila in nord. 9a inul a:uitanian - 9assin a:uitain 0 in sud/vest, cu podisuri calcaroase in est si nord -5eri#ord, ;uerc7, !4arente 0 si o campie nisipoasa -*andes de 1asco#ne0 in vest, de/a lun#ul tarmului #olfului 9isca7a. &reapta muntoasa include) %untii $lpi -altitudinea ma+ima de 4"10 m pe varful %ont 9lanc,aflat pe #ranita cu (talia0, cu vai adanci si relief #laciar tipic - #4etari, lacuri, creste ascutite,vai0, situati in partea de S/E a tarii. $ceasta este cea mai mare inaltime de pe continentul european, cu e+ceptia %untilor !auca , de la #ranita cu $sia. %untii 5irinei, semeti si ei , se afla in sud/vestul tarii- cu altitudinea ma+ima de <.404 m in 5ic d=$neto si <.<55 m pe %ont 5erdu0 formand un fel de id intre Franta si Spania, au o masivitate accentuata. %untii >ura, la #ranita cu Elvetia, in nordul lacului 1eneva, avand pe varful !ret de la .ei#e altitudinea de 1.72< m. %untii 2os#i, situati in estul tarii, au caracter disimetric,mai a,rupti spre campia $lsaciei, avand altitudinea ma+ima de1.424 m pe 9allon de 1ue,?iler. !orsica 6 insula a %arii %editerane 6 a devenit parte inte#ranta a Frantei in 1.76". $re o suprafata de ".6"0 km si 250.000 locuitori. Situata la 1"0 km in sud/estul orasului .isa, !orsica are un relief accidentat, mai inalt in ./2, unde inaltimea ma+ima a'un#e la 2.710 m pe varful %onte !into, iar in partea estica se afla o campie litorala fertila -5laine d=$leria0. .umai aceasta parte, ce repre inta 2@ din suprafata insulei, se cultiva cu maslini, portocali, vita/de/vie, restul fiind acoperita de paduri. !el mai mare oras, principal port, este 9astia cu A0.000 locuitori, dar capitala traditionala se afla pe coasta sud/vestica a insulei in orasul $'accio. !orsica este cea mai intinsa insula a Frantei si cea de/a patra ca intindere din %area %editerana. 1eo#rafic si cultural este mult mai aproape de (talia decat de Franta. %icul oras 1irolata este situat intr/un #olf stramt apartinand vestului insulei. !lima Frantei este temperata, cu nuante determinate de cele doua fatade maritime -mediteraneana si atlantica0 si de orientarea reliefului. $stfel, clima temperat/oceanica din ona litorala atlantica se caracteri ea a prin veri racoroase, ierni ,lande si precipitatii ,o#ate. Spre interiorul tarii, iernile sunt mai
1

fri#uroase, iar precipitatiile, ce cad mai ales vara , sunt mai sca ute. (n sud, Franta se afla su, influenta climatului su,tropical circumscris litoralului %arii %editerane, cu veri uscate, fier,inti si ierni ,lande, ploioase. Bneori aici ,at mistralul si tramontul, vanturi reci ce pot compromite culturile de citrice. .ivelul precipitatiilor in ona occidentala este de peste "00 mm, in est numai in unele locuri atin#e 600 mm, iar in munti, unde clima este mai rece, precipitatiile sunt de peste 1.000 mm, care in mare parte cad iarna su, forma de apada . 3eteaua 4idro#rafica este densa si orientata spre patru intinderi marine) / Oceanul $tlantic 6*oire -1.012 km0, 1aronne -650 km0, 8ardo#ne -472 km 0 / %area %anecii / Seine -776 km0 cu afluentii sai %oselle -550 km 0 si %arne - 525 km 0 / %area %editerana / 34onul -"12 km din care 552 km pe teritoriul Frantei0 / %area .ordului / 34inul - 1A5 km pe teritoriul Frantei 0 si afluentul sau %euse - A50 km 0. 5e teritoriul Frantei e+ista si numeroase lacuri din care cele mai cunoscute sunt) *eman C 1eneva la #ranita cu Elvetia - 5"2 km 0, 9our#et - 44 km 0, 1randlieu si d=$nnec7. $pele Frantei sunt le#ate intre ele prin canale navi#a,ile in lun#ime totala de 4.600 km . (n afara apelor enumerate mai sus, mai e+ista si ape su,terane, dintre care cele mai cunoscute sunt apele arte iene, al caror nume provine de la numele provinciei $rtois. 8atorita intinderii sale considera,ile, in Franta se intalneste o ve#etatie variata. Situate mai ales in muntii $lpi, >ura si 2os#i, padurile de foioase - fa#, ste'ar 0 si de conifere, ocupa peste un sfert din teritoriul Frantei. (n landele nisipoase din S/2 se de volta paduri de pin, iar in insula !orsica este este dominant ma:uisul mediteranean. Fauna este relativ ,o#ata) pasari -flamin#o,e#rete, fluierari 6 in !amar#ue 0, ursi - in 5irinei 0, vulturi, marmote, i,e+, mufloni -in !orsica 0. (n afara faunei auto4tone au mai climati ate capra nea#ra, cer,ul sika - 'apone 0, muflonul corsican. $cestea traiesc in li,ertate, in padurile Frantei, dar si in parcuri si re ervatii naturale cum ar fi ) parcul *a 2anoise, fondat in 1A6<, cu o suprafata de 52."<A 4a D parcul 57renees Orientales, fondat in 1A67 si avand o suprafata de 46.000 4a si 5ort !ros infiintat in 1A6< cu 6"5 4a. (n Franta e+ista 21 re ervatii nationale de vanatoare - !4am,ord 6 fondata in 1A57 cu 5.450 4a, 9urrus 6 fondata in 1A64 cu 4.<"7 4a, *es 9au#et, in Savoia, fondata in 1A55 cu 4.070 4a0, A re ervatiicine#etice de interes national si 25 de re ervatii speciale sau particulare, intre care !amar#ue in delta 34one/ului - f.1A2" 6A.<66 4a 0 si *es Sept (sles - f. 1A12 cu "2 4a 0 si <2 de re ervatii forestiere de stat. 8esi are un numar insemnat de locuitori 6 5" 400 000 / , datorita suprafetei intinse, densitatea populatiei nu este mare, fiind de apro+imativ 105 locC km. !ele mai mari concentrari de populatie si, implicit, densitati ridicate, se inre#istrea a in re#iunea pari iana, in nordul tarii, in $lsacia si pe litoralul mediteranean. 5opulatia este formata din france i in marea ma'oritate, #ermani in $lsacia si *orena, italieni in !orsica si $lpii %aritimi, ,asci in 5irinei, ,retoni in 9reta#ne. Se mai intalnesc spanioli, al#erieni, portu#4e i, iu#oslavi, marocani, turci, sene#ale i, tunisieni, numarul emi#rantilor ridicandu/se la apro+imativ "@ din totalul populatiei. 3ata natalitatii este de 1<,<@ , iar cea a mortalitatii de A@ . Eiua nationala a Frantei este 14 iulie 6 aniversarea caderii 9astiliei 617"A. %oneda nationala este francul F 100 centimes. 2enitul national la finele anului 2 000 era de 1A 4A0 dolari C locuitor. &eritoriul Frantei, populat in antic4itate de tri,uri celtice- #alice 0, este cucerit in 5A 651 iGr. de le#iunile lui !aesar, transformat in provincie romana si supus unui intens proces de romani are. (n sec. </5 d. Gr. 1alia 3omana este pustiita de popoarele mi#ratoare - alamani, vi i#oti, vandali, 4uni 0. Francii, popor #ermanic sta,ilit in sec. 5 in 1allia, se contopesc cu #alo/roma/nii si dau nastere in secolul urmator poporului france . 9a ele re#atului franc sunt puse de !lovis - 4"1/5110 din dinastia %erovin#ienilor. !arol cel %are -76"/"140, cel mai de seama repre entat al dinastiei carolin#iene, poarta ra ,oaie victorioase impotriva sa+onilor, avarilor, lon#o,ar ilor si este incoronat imparat al Occidentului -(mperiul romano/ #erman 0 la 3oma, in anul "oo.
2

&ratatul de la 2erdun - "4< 0 consacra de mem,rarea (mperiului !arolin#ian a carui parte occidentala formea a viitoarea Franta . (n sec. 12/14, in timpul domniilor lui Filip (( $u#ust si Filip (2 cel Frumos, sunt facuti primii pasi pe drumul intaririi autoritatii re#ale si al centrali arii statului. 8upa infran#erile france e din prima parte a 3a ,oiului de 100 de ani purtat impotriva $n#liei - 1<<7/ 145<0, avantul patriotic permite inc4eierea victorioasa a indelun#atei confruntari. *udovic H( -1461/14"<0 reprima opo/ itia marilor seniori, iar domnia lui Francis ( -1515/ 15470 inau#urea a epoca $,solutismului. 3aspandirea calvinismului in prima 'umatate a secolului 16 declansea a pustiitoarele ra ,oaie reli#ioase -1562/15A"0 inc4eiate de Genric (2, intemeietorul dinastiei de 9ur,on. 8omnia lui *udovic H(2 - 164</ 1715 0, re#ele soare, marc4ea a apo#eul a,solutismului france - Istatul sunt eu I0. Franta devine prima putere europeana. Frecventele ra ,oaie din timpul lui *udovic H(2 si H2 -1715/ 17740 accentuea a tensiunile sociale, pierderea &ratatului de la 5aris - 10 fe,ruarie 176<0, a posesiunilor din (ndia si a !anadei adancind cri a economica si cea a credi,ilitatilor a,solutului 9ur,onilor. 3evolutia france a - 14 iulie 17A2 / cucerirea 9astiliei 0 culminea a cu proclamarea la 22 septem,rie 17A2 a primei repu,lici,cu e+ecutia lui *udovic H2( -21 ianuarie 17A<0 si cu dictatura iaco,ina. 3a ,oaiele de aparare ale 3epu,licii France e sunt continuate de .apoleon 9onaparte, devenit in 1"04 imparat al france ilor si ar,itru omnipotent al Europei continentale. 3estaurata in 1"15, domnia 9ur,onilor este inlaturata de revolutie din iulie 1"<0 care impune monar4ia constitutionala a lui *udovic Filip -1"<0/1"4" 0. (n urma revolutiei din fe,ruarie 1"4" este proclamata a ((/a 3epu,lica -1"4"/1"52 0, apoi puterea este acaparata de *udovic .apoleon -nepot al lui .apoleon 9onaparte0, care se proclama imparat al Frantei su, numele de .apoleon al (((/lea. (nfran#erea din ra ,oiul franco/prusac duce la proclamarea, la 4 septem,rie 1"70 a celei de/a doua repu,lici. Scurta e+istenta a !omunei di 5aris - martie/mai 1"71 0 primul stat al proletariatului , este curmata ,rutal de represiunea ,ur#4e iei. 5rin pacea de la Frankfurt pe %ain -1"710 Franta pierde $lsacia si *orena si este o,li#ata sa plateasca 1ermaniei 5 miliarde de franci aur despa#u,ire de ra ,oi. !uceririle din a doua 'umatate a secolului 1A si inceputul sec. 20 - $frica septentrionala, ecuatoriala si occidentala, (ndoc4ina si Oceania 0 transforma Franta in a doua putere coloniala in lume - dupa %. 9ritanie0. $lianta cu 3usia si $n#lia pune ,a ele &riplei $liante -1A04 0 care in primul ra ,oi mondial -1A14/1A1"0 o,tine victoria asupra puterilor centrale. 5rin 5acea de la 2ersail/les -1A1A0 $lsacia si *orena sunt retrocedate de 1ermania Frantei. *a < septem,rie 1A<A Franta declara ra ,oi 1ermaniei fasciste, dar este invadata in mai 1A40 si o,li#ata sa semne e - iunie 1A40 0 actul de capitulare. 1eneralul !4arles de 1aulle lansea a la *ondra cele,rul apel de continuare a luptei de catre france i si astfel ia fiinta o lar#a miscare de re istenta in care 5artidul !omunist France detine un rol important. (n iunie 1A44 are loc 8e,arcarea din .ormandia. 5arisul se eli,erea a printr/o insurectie victorioasa - 1A/25 au#ust 1A44 0 si in capitala Frantei se instalea a un #uvern provi oriu condus de #eneralul de 1aulle -acesta va demisiona in ianuarie 1A46 0. !onstitutia din 1A46 proclama cea de a (2/a 3epu,lica si transforma imperiul colonial in Bniunea France a. 5oliticianismul si ra ,oaiele de emancipare nationala din (ndoc4ina -1A45/1A540 si $l#eria -1A54/1A62 0 adancesc cri a celei de a (2/a 3epu,lici si duc la instalarea unui #uvern in frunte cu #eneralul de 1aulle care proclama la 4 octom,rie 1A5" cea de a 2/a 3epu,lica, cu atri,utii sporite pentru seful statului . (n timpul presedintilor !4arles de 1aulle si 1eor#es 5ompidou, marea ma'oritate a coloniilor france e - 10,5 km si apro+imativ 50 milioane de locuitori0 isi do,andesc neatarnarea iar Franta se retra#e din or#anismele militare .$&O si SE$&O, intretinand relatii speciale cu 3usia si !4ina. (n pre ent, Franta este o repu,lica pre identiala, potrivit !onstitutiei din 6 octom,rie 1A5". $ctivitatea le#islativa este e+ercitata de presedinte si de un 5arlament ,icameral, iar cea e+ecutiva de presedinte si un !onsiliu de ministri -40 la numar 0 numit de presedinte in urma ale#erilor le#islative. 5arlamentul este compus din Senat si $dunarea .ationala. Senatul este compus din 2A5 de mem,ri alesi prin vot direct pe o perioada de A ani. $dunarea .ationala numara 4A1 de mem,ri alesi prin vot direct pe o perioada de 5 ani.
<

.umarul partidelor politice este de 22 printre care $dunarea pentru 3epu,lica - fondat in 1A76 0, Bniunea pentru 8emocratie/France a -alianta a patru partide fondata in 1A7" 0, 5artidul Socialist/France - fondat in 1A01 0, 5ar/tidul Socialist Bnificat - fondat in 1A60 0, 5artidul Ecolo#ist - 2er ii/ fondat in 1A"4 0, 5artidul !omunist France - fondat in 1A20 0. 5resedintele este ales prin vot direct pe o perioada de 7 ani. *im,a oficiala este france a. *im,a indo/europeana, apartinand #rupului lim,ilor romanice, france a a luat nastere prin evolutia latinei populare vor,ite in 1alia - #alo/romana 0, influientata de lim,a #ermanica a francilor imi#ranti in secolul 5. (n secolele 15/16 france a literara - constituita pe ,a a dialectului vor,it in (le/de/France0 se impune ca lim,a oficiala unica a statului france . (n secolele 17/20 devine lim,a de circulatie internationala in domeniile diplomatiei, stiintei, culturii. 8in 1A45 este una dintre cele sase lim,i oficiale si de lucru intr/un mare numar de state din Europa - 9el#ia, Elvetia, *u+em,ur#, %onaco 0 $frica - &unisia, %aroc, 3epu,lica !entrafricana 0, $merica - !anada, Gaiti 0, $sia de Sud Est si Oceania. Franta este una din cele mai de voltate tari ale Europei si ale lumii. Ea are o industrie foarte diversificata, de inalta te4nolo#ie in special in domeniul aero/nauticii, productiei ener#iei nucleare - prodictia de electricitate este asi#urata 75@ de catre centrele nucleare 0. Foloseste ener#ia mareelor, a soarelui, 4idro/centralele din $lpi, 5irinei si %asivul !entral. (ndustria c4imica, a medicamen/telor, a materialului rulant, a otelului, te+tila, constructii navale, siderur#ica - *orena 0, metalur#ica neferoasa - aluminiu 0, manufactura, parfumuri, porte/lanuri - vestitele portelanuri de Sevre 0, sticla si cristaluri, im,racaminte - 4aute couture 0, ,i'uterii, sunt numai cateva din ramurile industriale ce au dus faima Frantei in intrea#a lume. 8easemenea, Franta este o mare putere a#ricola , ocupand locul ( in Europa la cereale - #rau, or , porum,, sfecla de a4ar si cartofi 0 si locul (( pe #lo, la stru#uri si vinuri - se cultiva in sud , !4ampa#ne, 9our#o#ne, re#iunea 9ordeau+ 0. !resterea animalelor - ,ovine, porcine, ovine 0 ocupa o pondere de 5<@ din valoarea productiei a#ricole, la care participa in mare masura si pescuitul e+trem de de voltat in ona litorala a $tlanticului si a %arii %anecii. 3esursele minerale ale Frantei sunt) fier - *orena, %asivul !entral 0, ,au+ita - $lpii France i, 5irinei 0, car,une superior in 5odisul $rdeni, #a metan. 8esi variate, aceste resurse au productii modeste sau in scadere deaceea Franta apelea a la importul de materii prime semifa,ricate. 8e/a lun#ul Frantei intalnim mai multe forme de reli#ie si anume catolicism - A0@ din populatie 0, protestantism, islamism, mo aism. !apitala Frantei este orasul 5aris. Situat in partea central nordica a tarii, pe fluviul Sena, in aval de confluienta acestuia cu %arna, 5arisul are o suprafata de 1450 km si mai este numit siI %arele 5arisI. Fondat pe insula (le/de/!ite - in forma de ,arca 0 ase are a tri,ului celtic al parisilor, apoi dupa cucerirea 1aliei de catre !aesar -52 iGr.0 oras roman - *utetia parisiorum, 5arisia 0, 5arisul devine in 50" capitala re#atului franc al lui !lovis. (n A"7 statutului de capitala i se adau#a si acela de principal centru economic, politic si cultural al Frantei medievale si moderne,istoria 5arisului se identifica cu cea a tarii) revolutiile din 17"A, 1"<0, 1"4", !omuna din 1"71. 5arisul concentre a 50@ din activitatea comerciala si financiara a tarii si peste 25@ din industria Frantei, caci aici se produc automo,ile, avioane, articole electrote4nice, tractoare,medicamente, parfumuri, confectii, incaltaminte, mo,ila fina, etc. 5arisul este cel mai mare nod de comunicatii, avand 25 ma#istrale rutiere si 11 feroviare, < aeroporturi internationale - Orl7, *e 9our#et, !4arles de 1aulle 0, iar pe Sena se practica un activ trafic de marfuri. 5ari ienii folosesc metroul inca din 1A00. !apitala Frantei este si o adevarata metropola a culturii caci aici isi desfasoara activitatea 1< universitati, I !olle#e de FranceJ- fondat in 15<0 0, $cademia France a - fondata in 16<5 0, asociatii si societati stiintifice si culturale, 4" de mari ,i,lioteci, 45 mari mu ee -I*ouvreJ, I!arnavaletJ, I%usee de l=$rt %oderneJ0, peste 60 de teatre , !atedrala .otre/8ame - sec. 12/1< 0, 9iserica Saint Eustac4e, 5alatul El7see -sec. 1" 0 $rcul de triumf -1"0" 0, 8ome des (nva/lides - sec.1 0 cu mormantul lui .apoleon (, &urnul
4

Eiffel - 1""A 0, Opera -1"62/ 1"740, !entrul culturalI1eor#e 5ompidouJ- 9eau,our#/ 1<46 6 1406 0,,a i/ lica Sacre/!oeur. 8upa toata aceasta insiruire ne dam seama cata dreptate a/vea poetul Eustac4e 8esc4amps, autorul celor doua 9alade pentru preaslavirea 5arisului, cand spunea ) 3ien ne se peut comparer a 5aris . - .imic nu are cu 5arisul seaman .0 %aretia fara seaman, minunatele ei monumente de arta si ar4itectura, palatele si catedralele amintind istoria ,uciumata, ase area #eo#rafica, au facut din Franta o tara deose,it de cautata de vi itatori, astfel incat turismul are o contri,utie insemnata la venitul Frantei, anual aducand la ,u#et miliarde de dolari. Si in plan turistic, 5arisul se situea a pe primul loc. !onstruita in secolele 12 6 1< in lea#anul primitiv al orasului si renovata complet in sec. $l H(H lea, !at4edrale .otre/8ame, mai pastre a inca ceva din vec4iul spirit. I8oamnaJ din istoria catedralei a fost o J fecioara nea#raJ, sim,ol al fertilitatii. !ladirea este o capodopera a artei #otice. Spirala centrala -"2 m este mar/#inita de doua turnuri patrate.2i itatorii pot urca sa vada 9ourdon/ul, clopotul de alama de 16 tone pe care il tra#ea cocosatul ;uasimodo in romanul lui 2ictor Gu#o, .otre/8ame de 5aris. (ntre turnuri se intinde o #alerie lun#a, iar dedesu,tul ei 3o eta, cu un diametru de A m, formand o aureola deasupra sta/tuii Fecioarei %aria. Fereastra se continua in sus, de/a lun#ul 1aleriei 3e#ilor, cele 2" de statui ale re#ilor (ndiei si (sraelului decapitate in timpul revolutiei. %ai pot fi vi ionate cele trei porti ale ,isericii .otre/8ame ) 5oarta fecioarei, 5oarta 'udecatii si 5oarta Sfintei $na. Fiecare este acoperita cu sculpturi comple+e relatand scene ,i,lice si din vietile sfintilor. O serie de evenimente din istoria Frantei au avut loc in !atedrala .otre/8ame. (n anul 14<0, Genric al 2ilea al $n#liei a fost incoronat re#e al Frantei in toiul 3a ,oiului de 100 de ani. (ncoronarea lui .apoleon ( din 1"04 a fost cea mai #randioasa ceremonie. %ultimea adunata nu a va ut decat caleasca poleita cu aur, >osep4ine si .apoleon intrand prin partea din spate a cladirii. *a ceremonie a participat insusi 5apa 5ius al 2(( lea. (n iua eli,erarii 5arisului - 1A44 0, in timp ce clopotul 9urdon ,atea vesel in semn de sar,atoare, !atedrala .otre/8ame l/a avut ca oaspete pe !4arles de 1aulle. Briasul $ltar al catedralei repre inta 8onatia lui *udovic al H((( lea cu oca ia nasterii mostenitorului sau. (n spatele !atedralei .otre/8ame, se afla un parc care adaposteste un monument numit %emorial de la 8eportation in memoria celor 200 000 de martiri france i care au murit in la#arele de concentrare in timpul celui de al (( lea 3a ,oi %ondial. !onstruit de 5in#usson si impresionand prin simplitate, monumentul marc4ea a un mormant necunoscut. *a coltul ;uai de l=Gorlo#e, se afla inc4isoarea !oncier#erie.(n trecutul intunecat ,in timpul 3evolutiei France e s/au savarsit multe sentinte. 5ri onierii mureau uneori de spaima inainte de a a'un#e la teroarea #4ilotinei. &ot aici a fost pri oniera re#ina %aria/$ntoaneta, intr/o celula ce pastrea a inca reli#vele re#ale ale ultimelor ei ile. Ea a parasit !oncier#erie cu parul tuns scurt si mainile le#ate in lanturi, intr/o caruta murdara, cu spatele la cal pentru ca multimea sa nu o poata insulta in fata . 5etit 5ont uneste !ite cu rive #auc4e. !el mai scurt pod al orasului are cea mai lun#a istorie ,intorcandu/se la ori#inile lutetiei romane. (nitial, un pod de lemn, a fost ars in mai multe randuri in timpul nenumaratelor ,atalii. (n 171" podul a ars in conditii ,i are. %ama unui ,aietel ce murise a trimis pe apa un vas cu paine si o lumananre, iar podul, a#lomerat de case de lemn, a luat foc. 5ont .euf -5odul .ou0 se #aseste la capatul vestic al !ite=si ,in ciuda acestui nume, este cel mai vec4i pod terminat in 1607. 5rimul pod construit in intre#ime din piatra, cel mai lat si sin#urul dotat cu alei ascendente pentru trecatori.8e pe c4eiul inferior sau de la ,ordul unui ,ateau se pot o,serva cele A00 de fete sculptate ale partilor laterale ale podului, fiecare unica in felul ei.
5

!ulorile sclipitoare din 1radina &uilleries repre inta intrarea din partea vestica a %u eului *ouvru. *ouvru este un palat vast care a fost marit continuu de la constructia initiala de la 1546, cu incaperi nepretuite de arta, inclu and c4iar si faimoasa %ona *isa a lui *eonardo da 2inci. 5alatul 2ersailles este situat pe un platou la doar 16 km - apro+imativ 10 %ile 0 de S/2 5arisului. $ fost decorat in stilul palatului re#al, construit pe locul foisorului de vanatoare a lui *udovic H((( in 162<. *udovic H(2, 3e#ele Soare, a transformat foisorul intr/o re identa spectaculara cu 1<00 de camere ,incon'urata de un parc si de o #radina de 100 de 4ectare - 247 acri 0. &urnul Eiffel ) inalt de <20 metri - 1050 picioare 0 . 8esenat de in#inerul $le+andre/1ustave Eiffel pentru marea e+po itie din 1""A , monumentul ofera o ima#ine spectaculara la intrarea in orasul luminilor. Bna din renumitele frumuseti ale 5arisului este colosalul $rc de &riumf - $rc de &4riomp4 0. $ceasta imensa sculptura in piatra are o inaltime de 50 metri - 164 picioare 0 si se intalneste in partea vestica a 9ulevardului !4amps El7sees.!onstructia arcului a inceput in 1"04 si a luat sfarsit <0 de ani mai tar iu.*a acea data, .apoleon, cel ce i/a dat I viata I, si/a sar,atorit victoria militara si a inscris pe peretii arcului numele a <"6 din #eneralii sai, respectiv numele a A6 din victorii. 8upa ( 3a ,oi %ondial, Franta isi inmormantea a Ieroul necunoscutJ la poalele arcului. !ote/d=Or, re#iune a 9ur#undiei, produce unele dintre cele mai distinse vinuri din lume. Bna din cele mai faimoase re#iuni producatoare de vinuri este 2osne/3omanee, care produce annual 6000 de ,utelii din unul dintre cele mai e+presive vinuri din lume. Statuia *i,ertatii a fost initial ridicata in 5aris in 1""4 ca parte a darului facut de Franta Statelor Bnite. 1i#anta statuie era pe atunci neterminata si a fost transportata, pe apa, spre .e? Kork unde a fost terminata. 1enerosii pari ieni au construit o versiune de dimensiuni mai mici a statui de'a faimoase, care asta i este ase ata pe o insula de/a lun#ul Senei, lan#a &urnul Eiffel. %ont/Saint/%ic4el )a fost construit in peste 500 de ani si este considerat a fi unul dintre cele mai impunatoare monumente medievale. $ fost terminat in 1521 si este situat pe o insula din !oasta .ormandiei. 5alatul >ustitiei) cladirile masive ale tri,unalelor se intind pe toata latimea insulei. &urnurile vec4i aliniate pe c4eu formea a o priveliste splendida. 5e acest loc au e+istat constructii inca din perioada romana, apoi aici a fost sediul autoritatii re#ale, pana cand !arol 2 a mutat curtea in %arais in secolul H(2.(n aprilie 17A<, &ri,unalul 3evolutionar a inceput sa imparta dreptatea din 5remiere !4am,re-!amera Superioara 0. $sta i, acest loc intruc4ipea a marea mostenire a lui .apoleon, sistemul 'uridic france . Sainte/!4apelle) eterica si fermecatoare, Sainte/!4apelle are faima uneia dintre cele mai mari capodopere ar4itectonice ale lumii occidentale. (n Evul %ediu, credinciosii considerau aceasta ,iserica Io poarta spre ceruriJ. $sta i toti vi itatorii simt cu emotie cum sunt scaldati de lumina infiltrata prin cele 15 ferestre cu vitralii, separate de coloane e+trem de in#uste care se inalta 15 metri pana la cupola.Ferestrele infatisea a 1000 de scene reli#ioase intr/un caleidoscop de rosu, auriu, verde, al,astru si mov. !apela a fost construita in 124" de *udovic (H pentru a adaposti coroana de spini considerata a fi a lui Gristos si alte relicve.*udovic (H era un re#e atat de pios, incat a fost numit *udovic cel Sfant . (n 12<A a cumparat !oroana de spini de la imparatul !onstantinopolului si in 1241 alte relicve, printre care si o ,ucata din crucea lui Gristos.El a platit pentru relicve de trei ori mai mult decat pentru a construi Sainte/!4apelle, intemeiata pentru a le adaposti. (n ;uartier *atin, la,irintul de stradute este plin de activitate . Studentii si tinerii intra si ies din li,rarii, iar noaptea se avanta prin restaurantele #recesti, (taliene si c4ine esti,spre teatre ,cinemato#rafe sau clu,uri latine. 5e 3ue de la Gauc4ette, intr/un teatru mic, se 'oaca de 40 de ani consecutiv , piesele lui E.(onesco) J*ectiaJ si J!antareata c4ealaJ. %u ica clasica rasuna adesea din Sf.Severin, o alta ,iserica ma#ica medievala, armonios proportionata si delicat impodo,ita. 9ulevardele principale ale acestui cartier sunt Sf. %ic4el si Sf. Sermain. *a coltul acestor ,ulevarde se afla %usee de !lun7 care adaposteste ruinele *utetiei romane, cuprin and 9aile romane. !entrul !artierului *atin este dominat de Sor,ona , una dintre cele mai vestite si distinse institutii de invatamant din lume, fondata in 1A2< drept cole#iu pentru educatie studentilor teolo#i saraci . (n
6

capela Sor,onei este inmormantat !ardinalul 3ic4elieu , deasupra mormantului sau fiind suspendata palaria sa, despre care le#enda spune ca ea va cadea cand el va fi eli,erat din iad. 8e/a lun#ul stra ii 3ue Sf .>ac:ues se #aseste 5ant4eonul , monument din secolul al H2(((/ lea , unde se odi4nesc in pace france i ilustrii printre care si 2ictor Gu#o, 2oltaire, 3ousseau, Eola. Bnicul vesti#iu roman din 5aris este vec4ea arena $renes de *utece. %arais) este considerata a fi una din cele mai frumoase one ale 5arisului. *ocul in care se afla resedinta re#ala in secolul H2((,in timpul 3evolutiei ona a ca ut fara mila in mainile populatiei si a a'uns in para#ina , pana a fost restaurata in anii =60. $ inceput sa renasca dupa ce in 1A62 #uvernul lui !4arles de 1aulle a declarat/o in mod oficial monument istoric. !ladirile au reinflorit , ona devenind iar ele#anta ,cu #alerii si restaurante noi ,ma#a ine sic si centre culturale. 5rincipalele stra i si pasa'e in#uste sunt iar animate. 8estui comercianti au fost descura'ati de preturile mari , dar au supravietuit multi arti ani , ,rutari si mici ca fenele, precum si amestecul etniilor ) evrei, al#erieni, asiatici , etc . 3ecent, multe restaurante si conace au fost transformate in mu ee. Bnul dintre cele mai interesante ar fi !arnavalet. 8edicat istoriei 5arisului, acest vast mu eu ocupa 2 conace alaturate. $ici se afla sali complet mo,ilate si lam,risate, multe opere de arta ,picturi si sculpturi ale unor mari personalitati, si #ravuri ce o#lindesc intemeierea 5arisului.5rincipala cladire este Gotel !arnavalet, construit ca locuinta in 154" de .icolas 8upuis.(n Gotel le 5eletier ridicat in secolul H2(( si adau#at mu eului in 1A"A, este pre entata reconstituirea super,a a unor interioare de la ineceputul secolului HH. *a moartea artistului de ori#ine spaniola 5a,lo 5icasso -1""1/1A7<0, care si/a petrecut cea mai mare parte a vietii in Franta ,statului i/au revenit multe dintre lucrarile sale in locul ta+elor de mostenire.!u aceste lucrari a fost infiintat %u eul 5icasso,desc4is in 1A"6. $cesta se afla intr/un conac mare din secolul H2((, Gotel Sate din %arais. $ fost pastrat stilul acestui conac construit in 1656 pentru $u,ert Fontena7, un perceptor de impo ite pe sare -saliF sarat 0. $mpla colectie reflecta atat de voltarea artistica a lui 5icasso ,inclu and perioada al,astra, cea ro si cea cu,ista,cat si felul in care a utili at materiale foarte diverse. Gotel de 2ille) sediu al consiliului orasului,cladirea este o reconstituire din secolul H(H a primariei construite in secolul H2(( si distrusa de incendiu in 1"71. Este ,o#at ornamentata cu modele complicate, sculpturi in piatra, turnuri si statui. 9ran eturile una din #loriile care incoronea a Franta.Ele e+ista su, toate formele si su, toate marimile posi,ile) forma de patrat, de piramida, de inima sau crottin. 2arietatea re#ionala este formida,ila ,de la cremosul !amem,ert la ,ran eturile spalate in ,ere sau campioanele marmorate in al,astru 3o:uefort si 9leu d=$uver#ne. I.imeni nu poate sa adune o natiune care are 265 de tipuri de ,ran aJspunea #eneralul 8e Saulle.Franta are mai mult de <65 de feluri de ,ran a. IFroma#e fermierJeste o marca de calitate, o ,ran a preparata la ferma din lapte nepasteuri at.Fata de ,ran eturile industriale,#ustul acestor ,ran e/turi din Ilait cruJ este mai profund si mai su,til. Fiecare tip de ,ran a isi are propriul proces de maturi are.9rie de meau+ din !4ampa#ne are nevoie de 20 de litri de lapte pentru un calup de ,ran a cu diametrul de <5 cm. (n $uver#ne, pentru a produce !antal, laptele ,atut este trecut manual prin strecuratoare de ,ran a si presat,apoi lasat sa se maturi e e mai mult de 1 an.Spre deose,ire de !amem,ert,!amem,ert fermier se modelea a cu polonicul. *aptele nepasteuri at se incal este si se coa#ulea a in c4ea#uri inainte ca ,ran a sa prinda muce#ai si sa se transforma in !amem,ert. $poi se scoate ,ran a din muce#ai , se sarea a si se presara cu o ,acterie care accelerea a procesul de coacere.8upa o luna, ele de volta propria floare de muce#ai. !4evre fermier -,ran a de capra0 se poate condimenta in multe feluri. $ditivii populari include ier,uri,,oa,e de piper, cenusa sau infasurarea in frun e de castan sau nuc -4er,es de provence 65roventa0.