FRANTA

Suprafata: 547.026 km (respectiv 551.602 km incluzand si insula Corsica) Asezare a geografica: intre 4220`-515` latitudine nordica si 555` longitudine vestica 810` lo tudine estica Populatia: 58.400.000 locuitori Densitatea populatiei : 100 locuit ori/km Capitala si cel mai mare oras :Paris ~ 9.319.000 locuitori Limba oficiala : franceza Principalele articole de import: masini si utilaje, titei, fonta si o tel, metale neferoase, autovehicule, produse textile Principalele articole de ex port: masini si utilaje, utilaje de transport, fonta si otel, produse textile, g rau, produse petroliere, produse chimice,metale neferoase, fructe, vin etc. Mone da nationala: euro Forma de guvernamant: republica

RELIEFUL Situata in Europa Occidentala,Franta are o larga iesire atat la Oceanul Atlantic, cat si la Marea Mediterana. Tarmurile sale sunt putin crestate si, in unele locuri, joase si nisipoase. In afara de limitele maritime, Franta are si opt vecini terestri: Luxemburg (N-E), Germania si Elvetia ( E ), Italia si Monac o ( S-E ), Marea Mediterana, Spania si Andora ( S ), Oceanul Atlantic ( V ). Fra ntei ii apartine si insula Corsica din Marea Mediterana. Relieful Frantei este d ezvoltat pe structuri hercinice ( unde exista podisuri, munti, josi- care sunt e rodati- si campii) si alpine (Alpii si Pirineii). Treapta podisurilor si campiil or situata in jumatatea nordica a Frantei - cuprinde, printre altele: Masivul Ce ntral (Massif Central) cu inaltimi vulcanice ( Puy de Sancy 1.886 m, Plomb du Ca ntal 1.858 m, Puy de Dome 1.485 m), inconjurat de suprafete mai joase, sub 1.000 m, larg valurite (Marche, Limou-sin) si continuate spre S-E de culmile Cevennes ( altitudine maxima 1.702 m) ce domina valea larga a fluviului Rhone. Masivul A rmonican ( Massif Armonicain) hercinic in partea de NV ( Bretagne, Normandie).Po disul Ardeni ( Ardennes) situat in partea de N-E, la granita cu Belgia. Bazinul parizian ( Bassin parisien ) in partea central-nordica, cea mai mare unitate nat urala a Frantei, cu relief tipic de cueste, depresiuni si suprafete structurale in est, cu o zona joasa, drenata de Loire si afluentii sai in sud si suprafate d in creta acoperite de loess si argila in nord. Bazinul aquitanian ( Bassin aquit ain ) in sud-vest, cu podisuri calcaroase in est si nord (Perigord, Quercy, Char ente ) si o campie nisipoasa (Landes de Gascogne) in vest, de-a lungul tarmului golfului Biscaya. Treapta muntoasa include: Muntii Alpi (altitudinea maxima de 4 810 m pe varful Mont

Blanc,aflat pe granita cu Italia), cu vai adanci si relief glaciar tipic ( gheta ri, lacuri, creste ascutite,vai), situati in partea de S-E a tarii. Aceasta este cea mai mare inaltime de pe continentul european, cu exceptia Muntilor Caucaz, de la granita cu Asia. Muntii Pirinei, , se afla in sud-vestul tarii( cu altitud inea maxima de 3.404 m in Pic d' Aneto si 3.355 m pe Mont Perdu) formand un fel de zid intre Franta si Spania, au o masivitate accentuata. Muntii Jura, la grani ta cu Elvetia, in nordul lacului Geneva, avand pe varful Cret de la Neige altitu dinea de 1.723 m. Muntii Vosgi, situati in estul tarii, au caracter disimetric,m ai abrupti spre campia Alsaciei, avand altitudinea maxima de1.424 m pe Ballon de Guebwiler. Corsica, insula a Marii Mediterane, a devenit parte integranta a Fra ntei in 1.768. Are o suprafata de 8.680 km si 250.000 locuitori. Situata la 180 km in sud-estul orasului Nisa, Corsica are un relief accidentat, mai inalt in NV, unde inaltimea maxima ajunge la 2.710 m pe varful Monte Cinto, iar in partea estica se afla o campie litorala fertila (Plaine d'Aleria). Numai aceasta parte, ce reprezinta 2% din suprafata insulei, se cultiva cu maslini, portocali, vitade-vie, restul fiind acoperita de paduri. Cel mai mare oras, principal port, est e Bastia cu 90.000 locuitori, dar capitala traditionala se afla pe coasta sud-ve stica a insulei in orasul Ajaccio. Corsica este cea mai intinsa insula a Frantei si cea de-a patra ca intindere din Marea Mediterana. Geografic si cultural este mult mai aproape de Italia decat de Franta. Micul oras Girolata este situat int r-un golf stramt apartinand vestului insulei. CLIMA Clima Frantei este temperata , cu nuante determinate de cele doua fatade maritime (mediteraneana si atlantica ) si de orientarea reliefului. Astfel, clima temperat-oceanica din zona litorala atlantica se caracterizeaza prin veri racoroase, ierni blande si precipitatii b ogate. Spre interiorul tarii, iernile sunt mai friguroase, iar precipitatiile, c e cad mai ales vara , sunt mai scazute. In sud, Franta se afla sub influenta cli matului subtropical circumscris litoralului Marii Mediterane, cu veri uscate, fi erbinti si ierni blande, ploioase. Uneori aici bat mistralul si tramontul, vantu ri reci ce pot compromite culturile de citrice. Nivelul precipitatiilor in zona occidentala este de peste 800 mm, in est numai in unele locuri atinge 600 mm, ia r in munti, unde clima este mai rece, precipitatiile sunt de peste 1.000 mm, car e in mare parte cad iarna sub forma de zapada .

ORASE Centrul administrativ, financiar, industrial si cultural al tarii este Par isul, care atrage anual mari mase de turisti din toata lumea.Important oras indu strial si nod de drumuri comerciale este Lyon-ul (1,3 milioane de locuitori) fon dat de romani la confluenta raurilor Ron si Saone.Marsilia(1.2 milioane de locui tori) a fost o colonie fondata de greci in jurul anului 600 i.e.n. si a fost cen tru important si in perioada romana.Este un port mare al Marii Mediterane, de un de ponesc nave atat spre fostele colonii franceze din nordul si din vestul Afric ii. A patra asezare ca marime este orasul industrial Lille (959.000 de locuitori ) din nordul tarii. RESURSE In nord-estul tarii se extrage si azi carbune si min ereu de fier.Exista rezerve de bauxita, uraniu si sare.Langa Les Baux se extrage a candva bauxita, minereu care a luat numele localitatii respective.Langa Muntii Pirinei sunt zacaminte mai mici de titei si gaze naturale.Majoritatea energiei electrice este produsa in centrale atomo-electrice.Proportia energiei nucleare(7 0%) din totalul energiei electrice produse este cea mai mare din lume. TRANSPORT URILE

Lungimea cailor ferate franceze este de 32727 km, din care 12986 sunt electrific ate.Superexpresurile franceze denumite TVG(train de grand vitese) sunt cele mai rapide din Europa.Centrul cailor de transport este Parisul, care este si port fl uvial si are trei aeroporturi.In tara exista 1504940 km autostrazi cu plata.Pe c aile fluviale interne avand o lungime de cca. 8500 km - se desfasoara o importan ta activitate de transport de marfuri.Liniile aeriene internationale sunt condus e de Societatea Nationala Air France iar liniile interne de Air Inter. INDUSTRIA Franta este una din tarile puternic industrializate.Are o industrie grea foarte dezvoltata (rafinarii de petrol, industria sidelurgica, industria cimentului, a hartiei si celulozei, industria chimica si constructiile de masini).Industria a utovehiculelor este a patra ca marime din kume dupa Japonia,SUA, si Germania.In toate tinuturile Frantei prospera turismul, mai ales pe litoral, in munti si in Paris. AGRICULTURA Franta este cel mai mare producator agricol al Uniunii Europene.La nord se culti va grau,cartofi,orz si sfecla de zahar.Cea mai mare cantitate de vin se produce in zona Languedoc, dar majoritatea vinurilor de calitate sunt originare din zona Bordeaux, din Cote d`or de langa dijon si din Champagne.In tinuturile de munte si de dealuri o importanta mare are cresterea atat a oilor cat si a vacilor de l apte.In franta se produc o sumedeniede branzeturi renumite.In agricultura lucrea za 5% din totalul fortei de munca. Raportul suprafetelor cultivate este de cca. 32%, a pasunilor de 25% iar a padurilor de 27% si suprafata tarii. OBIECTIVE TUR ISTICE

Castelul Chambord Catedrala Notre Dame Fantanile din gradina palatului Versailles Turnul Effel